4,641 matches
-
un autoportret al artistului la tinerețe: vorbind despre sine ca despre un "scriitor embrionar", își amintește ce detesta pe vremea aceea - revistele Time și Life, Hollywood-ul, televiziunea, lista best-seller-urilor, publicitatea, McCarthysmul, Cluburile Rotary, prejudecățile rasiale, mentalitatea americană despre progres și prosperitate, adică tot ceea ce însemna "filistinismul sufocant al acelor vremuri". Citea tot timpul, zeci de cărți - Saul Bellow, Dylan Thomas, Sigmund Freud, George Orwell, Marin Buber, Erich Fromm, Bernard Malamud, e.e.cummings - toți făcând parte dintr-o "republică a discursului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sporește simțitor șansele de vindecare ale pacienților (Antena 3, 2009) Atitudinea ei agresivă și ținuta ei a influențat foarte mulți artiști (Antena 1, 2009) Anxietatea, dar și consumul excesiv de cafea poate să favorizeze apariția indigestiei (Antena 1, 2009) Planificarea Europei, prosperitatea Europei, nu e numai un obiectiv al României. (Realitatea TV, 2007) scenariul, regia îi aparține lui Traian Băsescu (Realitatea TV, 27.VIII.2007) realitatea și momentul ne face să vedem și altfel maghiarii (Realitatea TV, 13.VIII.2007) socialul și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la vară am să vin prin Bârlad am să iau legătura cu tine și mă vei învăța cum trebuie să procedez. Special, numai pentru această întâlnire nu cred că pot veni. Îți urez succes deplin în organizarea acestei memorabile întâlniri, prosperitate și sănătate la întreaga ta familie. Cu toată dragostea și stima, Ion Totolici. Galați, 22 IV 1972 Primită pe 24 aprilie Dragă Alecule, Datorită bunăvoinței lui Mircea Strătilă, care mi-a transmis la telefon și verbal, lăudabila inițiativă luată ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se mențin legăturile: „De Anul nou 1974 îți doresc multă sănătate, noroc și fericire, precum și întregii familii”, îi scria acesta la 27 decembrie 1973 pe o felicitare tip, momentului. Apoi pe o alta nedatată, „Îți urez multă sănătate, fericire și prosperitate în familie”, cu un P.S.: „Mulțumesc de atenție și anunț, la întâlnire voi fi prezent și mă conform”. După care scria, undeva, sus, la vedere: „În 1978 devin pensionar”. Alecu era pensionar pe caz de boală din 1974. La 23
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Cu sănătatea, mă simt bine. De altfel, ieșirea mea la pensie pe cale medicală a pornit ca un protest, despre care nu voi reuși, în această epistolă, să-i probez temeinicia. Primește, din partea mea, cele mai sincere urări de sănătate și prosperitate. Al tău prieten și coleg, Iancu (uitase să pună dată scrisorii). * O felicitare: Iași, 29 XII 1972. Mulțumiri și cu aceeași dragoste îți doresc d-tale și familiei toate urările de bine și mulți ani cu prilejul Anului Nou 1973
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
păcate și eu răspund cu mare întârziere la frumoasele Matale felicitări adresate mie cu prilejul Anului Nou și pentru care-ți mulțumesc din toată inima. La rândul meu, vă doresc - Matale și Doamnei - ca 1975 să vă aducă sănătate deplină, prosperitate, multă bucurie și fericire. Îmi pare nespus de rău că ai fost atât de greu bolnav și ai suferit prin spital, fiind nevoit, în cele din urmă, să pleci înainte de vreme din rândul celor activi. Îmi place să cred că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prof. univ. dr. Ștefan Vancea, Laboratorul de Zoologie, Universitatea Iași, telefon 30588 - Vă mulțumește pentru urările de Anul nou și pentru fotografia trimisă, și la rândul meu vă exprim cele mai bune gânduri și calde urări de sănătate, fericire și prosperitate în toate. La mulți ani 1979 ! Șt. Vancea. Altă carte de vizită: La mulți și fericiți ani, cu sănătate, fericire și voie bună vă urează cu prietenească afecțiune, Ștefan Vancea. La mulți ani 1980 ! Galați 8 VII 1980 Dragă Alecule
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prof. univ. dr. Ștefan Vancea, Laboratorul de Zoologie, Universitatea Iași, telefon 30588 - Vă mulțumește pentru urările de Anul nou și pentru fotografia trimisă, și la rândul meu vă exprim cele mai bune gânduri și calde urări de sănătate, fericire și prosperitate în toate. La mulți ani 1979 ! Șt. Vancea. Altă carte de vizită: La mulți și fericiți ani, cu sănătate, fericire și voie bună vă urează cu prietenească afecțiune, Ștefan Vancea. La mulți ani 1980 ! Iași, 27 august, 1980 Dragă domnule
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Îmi rezerv plăcerea de a ne revedea la următoarea întâlnire, în speranța că nu voi mai avea alte probleme familiare. Profit de această ocazie pentru a-ți trimite de ziua onomastică cele mai bune gânduri împreună cu urările mele de sănătate, prosperitate și voie bună. Te rog să transmiți Doamnei Mânăstireanu omagii și respectuoase sărutări de mâini, iar colegilor regretul meu că nu ne putem vedea de data aceasta, împreună cu urarea de sănătate, fericire și o revedere cât mai apropiată în aceeași
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
autobiografic al lor 30 XII 1982 „În amintirea celor 47 de ani de când am avut deosebita bucurie și soroc de a vă cunoaște, în împlinirea tradiției deschisă între noi, atunci, vă urăm cu ocazia Noului an, 1983, multă, multă sănătate, prosperitate și La mulți ani !” Familia N. Stoica din Făgăraș, îi scria, pe o felicitare obișnuită, cel care la vârsta copilăriei școlărești trăsese cu urechea la explicațiile domnului elev de curs superior de la Școala Normală din Bârlad către mai începătorul în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că ai reușit să vezi Parisul și lumea de acolo, și de cele realizate ale Marianei și ale lui Cosmin. Familia Negură”. „Brăila 27 decembrie 1995, cu ocazia Anului nou 1996 îți urăm tradiționalul La mulți ani!, cu sănătate, bucurii, prosperitate și viață cât mai lungă. Aceleași gânduri bune pentru Mariana și Cosmin, Loly și Grigore”. „ Brăila 11 aprilie 1996, primită pe 24 aprilie, „cam mult a făcut de la Brăila”, nota primitorul textului: dragă Alecule, în primul rând, „Cristos a Înviat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
creeze condiții favorabile pentru stimularea creșterii investițiilor investitorilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat, recunoscând că încurajarea și protejarea reciprocă pe baza unui acord internațional cu privire la astfel de investiții vor determina stimularea inițiativei individuale în domeniul afacerilor și vor spori prosperitatea în ambele state, au convenit cele ce urmează: Articolul 1 Definiții În sensul acestui acord, termenii: a) societăți desemnează : ... (i) în ceea ce privește România: persoane juridice, incluzând societăți comerciale, corporații, asociații de afaceri și alte organizații, care sunt constituite sau altfel organizate
LEGE nr. 158 din 28 iulie 1998 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii India pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121398_a_122727]
-
evoluții, pentru a consolida realizările C.S.C.E. și a trasa direcția lor viitoare. Pentru a face față noilor amenințări am adoptat astăzi, aici, un program de întărire a capacităților noastre de acțiune concertata și de intensificare a cooperării în folosul democrației, prosperității și asigurării drepturilor egale de securitate. 5. Aspirațiile popoarelor de a-si hotărî liber statutul lor politic intern și extern au condus la răspîndirea democrației și și-au găsit recent expresia în apariția unui număr de state suverane. Participarea lor
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
și solidaritatea noastră statelor participante aflate în tranziție spre democrație și economia de piață. Salutăm eforturile lor de a se integra pe deplin în comunitatea mai largă a statelor. Făcînd că această tranziție să fie ireversibilă, vom asigura securitatea și prosperitatea noastră, a tuturor. 10. Încurajarea acestui sentiment de comunitate mai largă rămîne unul din scopurile noastre fundamentale. Salutăm în acest sens rapidă adaptare a instituțiilor și organizațiilor europene și transatlantice, care conlucrează tot mai mult pentru a face față schimbărilor
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
mai largă rămîne unul din scopurile noastre fundamentale. Salutăm în acest sens rapidă adaptare a instituțiilor și organizațiilor europene și transatlantice, care conlucrează tot mai mult pentru a face față schimbărilor și a conferi o bază solidă pentru pace și prosperitate. Comunitatea Europeană (C.E.E.), indeplinindu-și rolul său important în dezvoltarea politică și economică a Europei, se îndreaptă spre o uniune și a decis să-și lărgească componentă. Ea se implică îndeaproape în activitățile C.S.C.E. Organizația Tratatului Nord-Atlantic (N.A.T.O.), una
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
această regiune au un impact direct asupra Europei. 38. Vom largi, de aceea, cooperarea și dialogul nostru cu statele mediteraneene neparticipante, ca mijloc de promovare a dezvoltării economice și sociale, prin această întărînd stabilitatea în regiune, în vederea reducerii decalajului de prosperitate dintre Europa și vecinii săi mediteraneeni și protejării ecosistemelor mediteraneene. Subliniem importantă relațiilor intermediteraneene și necesitatea unei cooperări sporite în regiune. 39. Salutăm și încurajăm continuarea inițiativelor și negocierilor vizînd căutarea de soluții juste, durabile și viabile, prin mijloace pașnice
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
cetățeni ai diverselor țări. Firește, alții veneau în Balcani ca să obțină profituri și să-și cîștige existența. Deși pot fi date multe exemple izolate de exploatare și corupție, imaginea de ansamblu aduce dovezi în favoarea contribuțiilor pozitive ale acestor întreprinzători la prosperitatea și dezvoltarea Balcanilor. Domeniul economiilor naționale supus cel mai mult unei mari influențe străine era cel al împrumuturilor de stat. Toate noile guverne naționale au urmat exemplul Imperiului Otoman, contractînd datorii uriașe care depășeau capacitatea lor de plată, ceea ce a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
terminată în 1888, astfel că Bulgaria era legată de Europa Occidentală. În ciuda acestui fapt, țara era confruntată cu aceleași dificultăți ca și țările învecinate: cheltuielile destinate construirii căilor ferate erau foarte mari, iar acestea nu contribuiau în mod semnificativ la prosperitatea țării. Datorită unui scandal de corupție din domeniul căilor ferate, Stoilov a fost obligat să demisioneze în 1899. Au venit la putere liberalii conduși de Vasil Radoslavov, care au guvernat din 1899 pînă în 1901. Acest Cabinet a trebuit să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care erau nemulțumite de poziția lor. Germana rămînea limba principală folosită în administrație, dar aparatul birocratic era multinațional. Funcționarii polonezi și cehi deveneau ceva tot mai obișnuit pe tot cuprinsul ținuturilor austriece și în Bosnia-Herțegovina. Anii șaizeci, o perioadă de prosperitate economică, marchează debutul dezvoltării industriale a monarhiei. Boemia a devenit cea mai importantă regiune industrială, cu accent pus pe textile, articole din piele, pantofi, mărgele și bijuterii. Viena era în perioada aceasta un centru bancar și financiar foarte puternic. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai avansată națiune sud slavă din punct de vedere cultural și economic." 1 Dacă un sloven se îmbogățea și avansa pe scara socială, el avea tendința să se asimileze populației germane. Combinația de conservatorism politic, puternica influență catolică și relativa prosperitate explică de ce activitatea politică a slovenilor avea un caracter limitat și moderat. Harta 3. Ținuturile slovene Slovenii Începînd din secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat totuși o mișcare culturală națională. Obiectivul acesteia era folosirea pe scară tot mai largă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prevederilor dreptului de vot în vigoare în 1874, numai 5,9 % din populație vota. Controlul politic se afla deci în mîinile marilor moșieri unguri. S-a apreciat că trei mii de persoane sau instituții stăpîneau jumătate din pămînt.5 Întrucît prosperitatea lor se baza pe agricultură, ei exercitau o puternică influență asupra politicii comerciale a întregului imperiu; presiunea acestui grup a fost cea care provocase greutățile din cadrul negocierii tratatelor comerciale cu România și cu Serbia. O mică minoritate a cetățenilor unguri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Intervalul dintre cele două mari războaie mondiale a constituit o perioadă de criză permanentă, atît în Europa cît și în Balcani. De fapt, locuitorilor balcanici le-a fost dat să se bucure numai de cîțiva ani de relativă liniște și prosperitate, între 1918 și 1940, cînd regiunea a devenit iar scena unor campanii militare majore. Conflictele dintre state și tensiunile sociale, politice, economice și naționale din plan intern se vor intensifica la sfîrșitul anilor '20 din cauza efectelor Marii Depresiuni, cea mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și a obștilor sătești. A fost stabilită o limită de aproximativ 74 de acri (30 de hectare) a suprafeței de pămînt pe care o putea deține un individ. Era încurajată consolidarea fîșiilor de pămînt. Obiectivul guvernului era asigurarea eficienței și prosperității gospodăriilor mici și mijlocii. Au fost luate măsuri și pentru acordarea de facilități mai mari în privința creditelor agricole și pentru ajutorarea cooperativelor. A fost introdusă o taxă pe venit progresivă pentru ca impozitele pe pămînt să poată fi reduse. Principala preocupare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comuniste din Balcani au, bineînțeles, printre membrii lor un mare număr de oportuniști, dar și membri care, deși s-ar putea să nu accepte toate punctele doctrinei marxiste, cred că programele concrete ale partidelor comuniste sunt cheia viitoarei fericiri și prosperități a țărilor lor și că, pe scurt, noile instituții politice și economice vor aduce într-adevăr poporului lor binecuvîntările revoluției industriale, fără relele sociale considerate inerente lumii capitaliste a zilelor noastre. Am văzut că în Europa Răsăriteană dintre cele două
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că, în ciuda numeroaselor probleme inerente sistemului, consumatorii iugoslavi beneficiau de o gamă mult mai largă de produse de calitate decît omologii lor din oricare altă țară a blocului comunist, inclusiv Uniunea Sovietică. Țara luată ca un tot dădea impresia unei prosperități net superioare vecinelor ei. Cu toate acestea, idealul autoconducerii muncitorești conținea încă multe contradicții interne. În cadrul întreprinderilor, muncitorii erau adesea mai interesați de propriile lor beneficii și de condițiile lor de muncă decît de chestiunile legate de politica generală. Așa cum
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]