8,957 matches
-
și 28 septembrie, 12 și 19 octombrie - zile consemnate în caietul de la vie), dar și sărbătorile de iarnă de la cumpăna anilor 1930 - 1931 (20 decembrie - 9 ianuarie). Se pare că în acest prim stagiu mai îndelungat, de „exact trei săptămâni”, prozatorul și-a regăsit liniștea creației în laboratorul „simplu, patriarhal, liniștit” de la Valea Mare. Chiar dacă în preziua plecării spre București (8 ian. 1931) nota că nu a scris mai nimic, lăsându-se copleșit de „o lenevire necesară totuși după doi ani
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
în propria caracterizare - este încheiat la Valea Mare în ziua de miercuri, 10 ianuarie 1940, cum precizează scriitorul în spiritul consemnărilor gospodărești ale jurnalului: „noaptea spre joi, la 3,1/2 dim.”. „Nu pot scrie deloc la Bucureș ti” - notează prozatorul în 21 septembrie 1933 - „pierd vremea cu fleacuri”. Revine cu același accent în 6 decembrie 1934: „În fond nu fac nimic la București. Trăiesc. Sedentar”. Jurnalul intim (mai cu seamă caietul de la vie, așa denumit) este presărat cu asemenea constatări
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
pe aceasta nu o cunoșteam încă) și desconsiderarea față de autorul Falsificatorilor de bani mi-o inculcase Camil Petrescu, în care am avut prea multă încredere. (G. Călinescu a introdus în mica noastră literatură critică formula „roman balzacian”, deși el însuși, prozator destul de divers, și-a încheiat cariera cu un roman enorm, cum n-a scris autorul Verișoarei Bette, și care se apropie mai mult de formula tolstoiană: e vorba de Scrinul negru. Ceva mai înainte, E. Lovinescu vorbise de proză „obiectivă
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
amândoi și-au dat textele cele mai caracteristice înainte de 1900-1901, data apariției Momentelor marelui lor înaintaș, cu care s-au înrudit prin obârșie și medii de viață, nu prin dependență. E și motivul pentru care E. Lovinescu îl exclude pe prozatorul târgoviștean din Istoria... sa, în două versiuni, care încep ambele cu anul 1900 - de fapt, ar fi trebuit, corect, să înceapă cu 1901. Întâmplarea a făcut ca Brătescu- Voinești să constituie un reper de contact și lectură care își are
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
vorbi al Conului Rache, misterul dispariției lui Gogu Nicolau și a consoartei sale, buna Elena Zaharescu, atâtea și atâtea pasaje din vorbirea unei cucoane de pe vremuri ca Masinca Drângeanu te duc la Brătescu- Voinești, mai sigur decât la oricare alt prozator român. Descoperirea scrisorilor lui Mateiu către Boicescu, așa de lipsite de reținere, adevărate modele de șarjă anti-moralistică, nu se poate să nu dea de gândit celui care a citit Canonul cuconului Dinu Matraca, proza cea mai licențioasă iscălită de vreun
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
Ion Bogdan Lefter Sec, trista știre sună așa: În zorii zilei de 18 mai 2011 s-a stins din viață, în București, Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române dintotdeauna. S-a născut pe 23 ianuarie, la Tîrgoviște. Alături de Radu Petrescu și Costache Olăreanu, a făcut parte din așa-numita „Școală de la Tîrgoviște”, care a deschis drumul postmodernismului românesc. Impunătoarea operă a lui Mircea Horia Simionescu
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
spus, înainte de orice altceva: că a fost unul dintre cei puțini care ocupă raftul întîi al unei literaturi. Din anii 1980 încoace a avut parte de toate elogiile, însă poate că abia de-aici încolo statura lui de foarte mare prozator va fi cu adevărat recunoscută... Era foarte bolnav. În ultimele zece zile din viață a fost internat de cîteva ori în spital, revenind de fiecare dată acasă și apoi, după o noapte-două, plecînd iarăși către specialiștii și aparaturile care să
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
ani, studentul avea toată viața înainte, iar Caragiale, la aproape 60, o avea pe toată în urma lui. Între Caragiale și studenții români din Viena existaseră, de mai înainte, relații epistolare. De pildă, pentru că fusese ales membru onorific în societatea lor, prozatorul mulțumește cu o politețe fără cusur, prin câteva rânduri (nedatate) scrise după stabilirea la Berlin: „Prea stimate domnule Președinte și prea stimați Domni Membri ai «României June», Găsesc printre hârtiile mele o adresă a DV. prin care mi se face cunoscută
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
tot ceea ce vine din România. Poate pentru că proza se vinde mai bine ca poezia, poate pentru că 2010 a fost considerat de voci puternice ale criticii literare un an bun pentru romanul românesc de după Revoluție, scriitorii invitați au fost cu predilecție prozatori, deși genericul sub care s-a făcut oferta noastră a fost Letteratura romena, oggi. Gabriela Adameșteanu, Adriana Babeți, Doina Ruști, Cristian Teodorescu, Varujan Vosganian, Lucian Dan Teodorovici, Radu Pavel Gheo, Vasile Ernu, Adrian Chivu, Nora Iuga, Dan Lungu, Florin Lăzărescu
România la Târgul Internațional de Carte de la Torino by Mariana Gorczyca () [Corola-journal/Journalistic/5530_a_6855]
-
Însuși mediul lingvistic nou, cu deosebire francez, în care Heliade s-a mișcat după 1848, a avut probabil partea lui de contribuție; e vorba însă mai degrabă de o evoluție naturală, de o decantare stilistică treptată. Latențele de solemnitate ale prozatorului ies la suprafață. Toate marile scrieri politice în proză, redactate de exilatul Heliade în ritm febril (precum Souvenirs et impressions d’un proscrit - 1850 ori Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine - 1851) sunt scrise în același limbaj cu textele
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
d’un proscrit - 1850 ori Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine - 1851) sunt scrise în același limbaj cu textele românești Descrierea Europei după tractatul de la Paris sau Românilor - trei epistole: indiferent de limbă, stilul rămîne. Iar stilul inventat de prozator cu acest prilej se regăsește parțial și în sintezele istorico-filozofice intitulate Biblice (1858) ori Equilibru între antithesi (1859-l869). Dacă sursele ideilor lui Heliade din aceste cărți au fost treptat identificate (prin contribuțiile lui Dimitrie Popovici, Paul Cornea, Radu Tomoioagă și
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
face carieră în scrisul său de mai tîrziu, reluat și de critica mondială... Ceva poate fi accrochable, cuviincios adică, de expus, de publicat, și ceva este inaccrochable, adică scandalos, de nefolosit în public, asemeni limbajului întrebuințat cu impertinență de tânărul prozator american ale cărui prime scrieri începeau să cucerească publicul european, mai cu seamă, datorită firescului, realismului lor pe înțelesul tuturor... Cearta se întețește. Hemingway se apără: Și dacă astea sunt singurele cuvinte care pot exprima adevărul și de care toată lumea
Madame Stein by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5655_a_6980]
-
care mă consideră vinovat de colaborarea cu Securitatea a lui Ioan Groșan. Îl rog respectuos să-mi permită a-mi exprima o nedumerire: ce aș fi putut face eu, peste cele două angajamente și peste numeroasele denunțuri olografe ale nevinovatului prozator, ca să merit onoarea de fi responsabil de glorioasele lui fapte de arme în slujba binecunoscutei instituții? Aș dori un răspuns, nu din alt motiv decât acela că sunt prea modest ca să accept să mi se atribuie merite pe care eu
Prostologhikon by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5662_a_6987]
-
oferă celui interesat de literatura de la începutul secolului trecut. Înainte de toate, Pagini uitate recuperează o întreagă etapă de creație a lui Brătescu-Voinești: cea în care, sub imboldul vârstei și sub influența atmosferei romantice, acesta s-a dorit a fi poet. Prozatorul molcom și scrobit a debutat, într-adevăr, la numai 13 ani, cu poezia Iubitului meu părinte (6 decembrie), publicată - conform notei lui Teodor Vârgolici - în revista Armonia și semnată Alecu. Dacă aș fi mai înclinat către speculații hazardate, aș spune
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
se dedica prozei scurte. Nu suficiente pentru a alcătui un volum, dar îndeajuns pentru a-l îndemna pe D. Caracostea să dedice, în 1921, un studiu... poetului I. Al. Brătescu-Voinești. Dacă nu putem în nici un fel revaloriza creația lirică a prozatorului, căci este lipsită de valoare artistică, publicarea ei integrală nu este totuși inutilă. Ea ne permite să apreciem mai bine conștiința artistică a lui Brătescu- Voinești, care, cu luciditate, și-a înțeles destul de repede lipsa de vocație lirică și s-
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
vorbi din nou despre luciditatea conștiinței critice a autorului, care și-a construit profilul literar printr-un proces de renunțare conștientă la tentațiile altor direcții artistice. Aceasta face cu atât mai curioasă publicistica proastă, haotică și lipsită de orizont, a prozatorului. Cele 46 de articole editate aici sunt un amalgam de mărturisiri literare interesante (despre Caragiale, Duiliu Zamfirescu), elanuri moralizatoare ridicole și platitudini solemne, cu pretenții de judecăți politice. Nici publicarea lor, însă, nu e inutilă: ea ne permite să înțelegem
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
aici sunt un amalgam de mărturisiri literare interesante (despre Caragiale, Duiliu Zamfirescu), elanuri moralizatoare ridicole și platitudini solemne, cu pretenții de judecăți politice. Nici publicarea lor, însă, nu e inutilă: ea ne permite să înțelegem procesul de progresivă inadecvare a prozatorului la actualitatea interbelică, ce avea să-l ducă la regretabila convertire la extrema dreaptă, din anii senectuții. O convertire cu atât mai bizară, cu cât, în articolul Reflecții asupra politicei, din 1937, scris sub forma unei convorbiri fictive cu un
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
Gabriel Dimisianu sunt „înclinația spre echilibru și spre o eleganță discretă și sobră a exprimării”. Dacă în volumul de debut, Schițe de critică (1966), maniera de a scrie și percepția asupra literaturii se resimt încă de sechelele ideologiei realist-socialiste, în Prozatori de azi (1970) G. Dimisianu se realiază în chip hotărât de partea unei abordări a literaturii din perspectiva criteriului estetic. Prozatorii comentați (Marin Preda, Fănuș Neagu, Bănulescu, Breban, Ivasiuc, D.R.Popescu etc.) sunt adepți ai formulelor epice moderne, adversari ai
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
de critică (1966), maniera de a scrie și percepția asupra literaturii se resimt încă de sechelele ideologiei realist-socialiste, în Prozatori de azi (1970) G. Dimisianu se realiază în chip hotărât de partea unei abordări a literaturii din perspectiva criteriului estetic. Prozatorii comentați (Marin Preda, Fănuș Neagu, Bănulescu, Breban, Ivasiuc, D.R.Popescu etc.) sunt adepți ai formulelor epice moderne, adversari ai schematismului și dogmatismului proletcultist, autori ce nu mai pun accent pe concepte precum „obiectivitate” sau „verosimilitate”, ci caută să transfigureze datele
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
verosimilitate”, ci caută să transfigureze datele realului, prin abordări metaforice și simbolice, prin recursul la o serie de tehnici moderne de construcție a textului literar (parabola, volutele simbolice, abordările eseistice, tehnica sugestiei, alternanța planurilor narative, tentația deconstrucției epice etc.). Acești prozatori ai generației ’60 se situează într-o poziție implicit sau explicit polemică față de proza proletcultistă, racordându-se, în schimb, la realizările prozei din perioada interbelică. Relevant este modul în care autorul urmărește atât profilurile individuale ale reprezentanților prozei contemporane, cât
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
proletcultistă, racordându-se, în schimb, la realizările prozei din perioada interbelică. Relevant este modul în care autorul urmărește atât profilurile individuale ale reprezentanților prozei contemporane, cât și diversitatea tipologică a producțiilor epice, cu o atenție constantă la reperele axiologice. Nouă prozatori (1977) este o carte ce reunește profiluri ale unor prozatori importanți ai deceniului șapte, într-un limbaj critic percutant, pe un ton echilibrat, ce îmbină spiritul analitic și vocația sintetică. Opinii literare (1978), Lecturi libere (1983) și Subiecte (1987) sunt
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
interbelică. Relevant este modul în care autorul urmărește atât profilurile individuale ale reprezentanților prozei contemporane, cât și diversitatea tipologică a producțiilor epice, cu o atenție constantă la reperele axiologice. Nouă prozatori (1977) este o carte ce reunește profiluri ale unor prozatori importanți ai deceniului șapte, într-un limbaj critic percutant, pe un ton echilibrat, ce îmbină spiritul analitic și vocația sintetică. Opinii literare (1978), Lecturi libere (1983) și Subiecte (1987) sunt culegeri de cronici literare consacrate actualității, la care se adaugă
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
o tușă poate prea groasă, prea forțată, dinamitează orice mai rămăsese din locul comun. Cu felul lor de-a călca pe lângă drum, nu din întâmplare, ci din croială, cu angoasele și cu dramele lor de conștiință, abia creionate de niște prozatori încă nedeprinși cu uitatul în suflete, Cănuță și Popa Duhu sunt, aș spune, primele noastre personaje moderne.
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
Luminița Corneanu Viața lui Kostas Venetis de Octavian Soviany, Editura Cartea Românească, București, 2011, 421 p. Un veritabil tur de forță narativă este romanul lui Octavian Soviany, reușind să atingă mai toate țintele unui prozator care se respectă: să subjuge cititorul cu farmecul povestirii, să construiască un personaj unic în literatura română - sodomitul Kostas, rău alcătuit din naștere -, să poarte cititorul prin epoci și locuri îndepărtate, pe care le reconstituie cu măiestrie și cu minuție
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
pagină. Roman de aventuri și de mistere, Bildungsroman pe dos, conținând o filosofie ce explică reaua alcătuire a lumii, Viața lui Kostas Venetis este unul dintre vârfurile prozei românești contemporane, o realizare remarcabilă pentru Octavian Soviany, care se dovedește un prozator de primă mână.
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]