3,267 matches
-
Bogdan Iancu După volumul Psalmii maimuței, publicat în 1997, Claudiu Soare revine cu un nou volum de poezie, Evul relei credințe. Coperta a IV-a oferă schematic, într-o confesiune revendicativă, o cheie de lectură: "practicînd astfel spovedania pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
în oglindă." Simbolistica este una inadecvată realității de la care pornește, la fel cum inadecvate sînt și titlurile poemelor în care găsim o prețiozitate artificioasă: sex coral în paralipomenă, mieunat de vulturi în templu, invitație la orgasmul din rană, dardanelele reculegerii, psalm fără napalm. Meditațiile filozofice sunt cele ale unui inadaptat și astfel apar definiții de genul: "genul crăciunurilor: a contempla un imbecil e un lucru exemplar", "a merge pînă la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui volum sunt puține
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
procesului scrierii în care creatorul urmărește conștient anumite efecte (asupra destinatarului imediat, mecanismul receptării în sincronie) sau în care, pur și simplu, dă prin hazard de formulări cu potențial estetic actual. Să prezentăm clasificările. Textele medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile) - toate acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
potențial estetic actual. Să prezentăm clasificările. Textele medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile) - toate acestea inclusiv cu variantele rimate -, odele și epigrafele. "Psaltirea este cartea capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la îmbogățirea limbii. Analiza Psaltirii în versuri reia ideile din Expresivitatea involuntară: neconformându-se vocabularului psalmilor biblici, chiar abătându-se mult de la spiritul textului originar, Dosoftei pune
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
capitală a veacului al XVI-lea", spune Eugen Negrici, considerând că psalmii au impus indirect "conștiința convenției ca abatere de la natural" și au contribuit inclusiv la îmbogățirea limbii. Analiza Psaltirii în versuri reia ideile din Expresivitatea involuntară: neconformându-se vocabularului psalmilor biblici, chiar abătându-se mult de la spiritul textului originar, Dosoftei pune preț pe regulile prozodice, alternează mai multe registre poetice, folosește și tiparul versului popular și de aici efectul artistic remarcabil. Rugăciunile, specie foarte productivă datorită accesibilității lor, marchează părăsirea
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
chiar abătându-se mult de la spiritul textului originar, Dosoftei pune preț pe regulile prozodice, alternează mai multe registre poetice, folosește și tiparul versului popular și de aici efectul artistic remarcabil. Rugăciunile, specie foarte productivă datorită accesibilității lor, marchează părăsirea intimității psalmilor și intrarea în zodia retoricii, în timp ce în cazul imnului, cu o importanță secundară pe parcursul liturghiei, inovația este minimă. Deși odele fac trecerea înspre un caracter laic al poezie rituale, prezența rugăciunii de la finalul elogiului demonstrează geneza religioasă a speciei, iar
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
a mărturisit că îndelungile condamnări de „arest la domiciliu” din motive de sănătate l-au obligat „să dea la iveală” partituri de referință ca Simfonia Vocalizele mării, ciclul pieselor pentru vioara Bizanț după Bizanț, suitele vocale de Haikai, cei 33 Psalmi și Simfonia liturgică. Dacă nu ar fi scris decât Concertul Trinity pentru vioară și orchestră din ciclul Bizanț după Bizanț, poate că ar fi fost îndeajuns, să consemnăm o capodoperă a literaturii muzicale românești de care se va lega definitiv
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
pune la îndemâna compozitorilor. Recitalul a debutat cu Preludiul și Fuga pline de măreție scrise de Johann Georg Albrechtberger (1736- 1809). Au impresionat lucrările străbătute de marele suflu romantic scrise de Gustav Merkel (1827- 1885)- Sonata op. 30 inspirată de Psalmul 42 (în Allegro moderato și Allegro con fuoco/Fuga ) și de Psalmul 23 în mișcarea mediană, Adagio - și de Adolph Hesse (1809-1863)- Fantasie in d-moll op. 87 în 4 secțiuni, foarte dramatică, evoluând într-un câmp puternic cromatizat, frământat de
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
de măreție scrise de Johann Georg Albrechtberger (1736- 1809). Au impresionat lucrările străbătute de marele suflu romantic scrise de Gustav Merkel (1827- 1885)- Sonata op. 30 inspirată de Psalmul 42 (în Allegro moderato și Allegro con fuoco/Fuga ) și de Psalmul 23 în mișcarea mediană, Adagio - și de Adolph Hesse (1809-1863)- Fantasie in d-moll op. 87 în 4 secțiuni, foarte dramatică, evoluând într-un câmp puternic cromatizat, frământat de modulații continue amplificate de mixturi și de punctum organi. Registrațiile au subliniat
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
deloc lipsit de importanță. Baletul Operei Naționale București are în acest moment o serie de soliste și soliști foarte buni. Dacă rezervele mele în ceea ce privește capacitatea de dăruire interioară ale Biancăi Fota s-au șters după ce am văzut-o în Simfonia psalmilor de Ceaikovsky, în coregrafia lui Ioan Tugearu, de astă dată, în rolul lui Gamzatti, ea a dovedit nu numai siguranță tehnică, dar și o adevărată strălucire de primă balerină. Excelent s-a prezentat și Robert Enache, în rolul Idolului de
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
el o întreagă bibliotecă de comentarii. Cum arată structura sumarului antologiei lui Ion Buzași, pentru a da o idee despre originalitatea și preferințele selecției? Până la Eminescu, sunt prezenți în sumar: Niceta din Remesiana (un poem tradus din latină), Dosoftei (trei psalmi), Samuil Micu (cinci versificări pe teme biblice), Timotei Cipariu (două sonete și un imn), Andrei Mureșanu (trei poeme mai mult politice decât religioase), Grigore Alexandrescu (două poeme) și Dimitrie Bolintineanu (trei), în total 50 de pagini. Ce discuții comportă această
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
ea însăși. Iar focul întreținut și calculat mistuie cel mai profund. Ca să nu mai vorbim de acei corifei ai artei sunetelor care au ținut o făclie într-o mînă și un cuțit în cealaltă, ba încă mai și cîntau niște psalmi, pentru a putea acoperi țipetele celor înjunghiați. Pădurea este o minunată orchestră. Literatura muzicală savantă este o pădure în care s-au exilat energii și rosturi creatoare, pasiuni ardente, ambiții deșarte... Istoria muzicii este concertul unei întregi literaturi sonore, ce
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
predomină, pe fundalul unor similitudini argheziene, temperamentul teluric, pătimașa senzualitate care-l împing spre indecizii și anxietăți, dar și spre o sfidare oarecum naturală a divinității, nutrită de dulceața păcatului specific răsfrîntă în pasta densă a discursului metaforizant. Aparent, Cartea Psalmilor a lui Paul Aretzu e străină de asemenea derogări de la dreapta credință, scriptural statuată în structura conceptuală a Bisericii. Dar se ivește o dilemă derivată din însăși condiția duală a autorului, totodată credincios și poet. Credinciosul e, firește, însuflețit de
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
mari cărți pe care îngenunchi. Și din chivoturi căptușite cu satin scot psaltire și alăute evreești. Iar îngerii coboară din cer icoane ale împărăției. Doamne, mîngîie-mă aproape. Din icoane dau muguri și frunze și răsar Trei Dumnezei care merg împreună" (Psalmul 36). Extazul eului poetic se extinde panteistic-dionisiac, prin contopirea creaturii cu tot ce ființează, surpîndu-se zidurile ce au despărțit-o de sfera celorlalte animate și a înanimatelor, într-un unic torent al energiilor vieții. Psalmistul se întîlnește cu Nietzsche. Principiul
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
glasurile bisericii. Să se odihnească, Doamne, în noi, Duhul Tău ca tatăl în fiul, ca sufletul în trup, ca lumina în întuneric, ca sunetul în trîmbițe, ca ochii mei în psaltire, ca cele ce nu sînt în cele ce sînt" (Psalmul 62). Astfel lumina sacrală e dublată de umbra, și ea luminoasă, a artifexului. Om al cuvîntului prin definiție, poetul e sensibil cu osebire la relația dintre Dumnezeu și cuvînt. Conform Vechiului Testament, Cuvîntul divin reflectă o înțelepciune anterioară Genezei, iar
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
Tale, cititorul cărții. Fericit este arhivarul care păstrează în tainiță caietele cu scheme ale discipolilor, el are cheița caligrafiilor, el îi disprețuiește pe analfabeți, își pregătește cu acribie ceara și sigiliul celor nevăzute, iar de la scribii continui ia cerneală luminată" (Psalmul 1). Remarcăm mereu prinosul caligrafic al smeritului scriptor. Caligrafia, acribia, ceneala luminată reprezintă în egală măsură, așa cum am precizat, daruri aduse Domnului de către celebratorul Său și reflexele grației dumnezeiești așternute asupra acestor daruri, capabile a le asimila sieși, a le
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
preoți și diaconi cîntă liturghia, îngînă rugăciuni înfricoșate, se rotesc în jurul Mesei, implorînd har, îmbrăcați în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
pe Dumnezeu, îl învăț mereu. Fă-mi cuvîntul meu de sînge, Doamne, pentru Dumnezeu, că și Dumnezeu, Cuvîntul Lui, de sînge L-a făcut, pentru noi. Căci prin artere, o icoană a lui Dumnezeu am în fiecare picătură de sînge" (Psalmul 26). Mai mult, o asemenea aventră a corporalizării lui Dumnezeu continuă pe calea sentimentului erotic, a nupției mistice, precum la Angelus Silesius sau la Tereza de Avila ce se închipuia aflată în căutarea echivocă a Mirelui. "Semnele de iubire" ale
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
căutarea echivocă a Mirelui. "Semnele de iubire" ale bardului conțin astfel de pasaje ale senzualității sublimate (bineînțeles, virtualmente psihanalizabile!): "Lasă-mă în umezeala limbii Tale, lasă-mă să mă pătimesc în har, să-L cunosc pe Domnul, să fiu amant" (Psalmul 2). Sau: " Stau cu fața în țărînă și plîng în pămînt și ochiul meu și buzele mele sînt lipite de Dumnezeu. Plin de săruturi și de îmbrățișări este Dumnezeu" (Psalmul 71). Motivul senzualității se înnobilează prin mixarea lui cu motivul
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
în har, să-L cunosc pe Domnul, să fiu amant" (Psalmul 2). Sau: " Stau cu fața în țărînă și plîng în pămînt și ochiul meu și buzele mele sînt lipite de Dumnezeu. Plin de săruturi și de îmbrățișări este Dumnezeu" (Psalmul 71). Motivul senzualității se înnobilează prin mixarea lui cu motivul fertilității: "Eu sînt venit ca să-mi redobîndesc vederea, să Te țin în chivotul gurii fierbinți ca pe spermatozoidul gîndirii, să simt cum îți întinzi în mine rădăcinile și crengile, cum
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
gurii fierbinți ca pe spermatozoidul gîndirii, să simt cum îți întinzi în mine rădăcinile și crengile, cum îți pîrguiește în mine roadele. A crede înseamnă a-L lua pe Hristos în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei fiziologii jubilante îl reprezintă implorarea masochistă: "Fă-mă bubos, Doamne, ca să nu mă mîndresc, slăbănogește-mă ca să mă smeresc" (Psalmul 26). Găsim aci o sforțare a înălțării spre divin, de-o bună credință egală cu
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
a-L lua pe Hristos în tine, a fi gestant în duh, a fi maică" (Psalmul 1). Apendicele ambiguu al acestei fiziologii jubilante îl reprezintă implorarea masochistă: "Fă-mă bubos, Doamne, ca să nu mă mîndresc, slăbănogește-mă ca să mă smeresc" (Psalmul 26). Găsim aci o sforțare a înălțării spre divin, de-o bună credință egală cu o expiere, care înțelege a lua asupră-și întreaga substanță a umanului, a nu "trișa" prin selecție arbitrară sau ticluită omisiune a aspectelor sale să
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
punctul de plecare al comunicării cu Dumnezeu poate fi nu doar El, ci și nevrednica făptură omenească ce se extrapolează, ea, asupra Creatorului suprem spre a-l face inteligibil (de fapt acesta e resortul oricărui antropomorfism al imaginarului religios). Prin psalmii săi, de-o fervoare regizată cu înalt har literar, Paul Aretzu se probează a fi unul din cei mai însemnați poeți religioși ai literelor noastre.
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
care poartă în spate un pat, să-l măsoare/ cum măsura și Procust, eu din mlaștina humii/ deapăn cu patimă strigătul meu care moare." Iată că, pentru prima și ultima dată, persoana a doua își capătă majuscula. Un fel de psalm, resimțindu-se de pasivitatea celui care nu mai așteaptă nimic, decît să fie auzit, in memoriam. Poezia devine protoistoria romanului. În pacea ei, aproape neverosimilă, sprijinită pe angoase amorțite, își strigă adunarea toate figurile refuzului. Ale celor îngrădiți, ca și
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poștă că e precum peștele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-o datorez acestui profesor. Născut pe 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, fostul județ Năsăud, profesorul Al. Husar consideră orașul în care și-a făcut studiile liceale, unde fuseseră elevi, cu ceva timp în urmă, Coșbuc și Rebreanu, drept
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]