KorAP: Find »[drukola/base=psihoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...107 >

2,670 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

sau aproape imposibil să cunoaștem starea de conștiință a cuiva"135. O parte din lucrările lui C. I. Parhon referitoare la aspectele cele mai generale ale psihiatriei se includ în categoria denumită de el "Cercetări hematologice și umorale în diferite psihoze". Astfel, în colaborare cu Urechia, într-o comunicare prezentată la al XX-lea Congres al medicilor alieniști și neurologiști (Liège, 1-8 august 1910), menționează o diminuare a polinuclearelor cu creșterea monocelularelor. Autorii interpretează faptele ca un argument în plus în favoarea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
o comunicare prezentată la al XX-lea Congres al medicilor alieniști și neurologiști (Liège, 1-8 august 1910), menționează o diminuare a polinuclearelor cu creșterea monocelularelor. Autorii interpretează faptele ca un argument în plus în favoarea originii tiroidiene a unor cazuri de psihoză maniaco-depresivă136. În colaborare cu I. Ornstein, studiază calcemia și calcirahia, efectuat la 35 epileptici (scăzuse sau, cel mult, la limita inferioară a normalului). În decursul timpului, alte constante pe care le găsește modificate, în investigații repetate perseverent, par a atesta

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
colaborare cu I. Ornstein, studiază calcemia și calcirahia, efectuat la 35 epileptici (scăzuse sau, cel mult, la limita inferioară a normalului). În decursul timpului, alte constante pe care le găsește modificate, în investigații repetate perseverent, par a atesta legăturile unor psihoze cu perturbările dinamicii endocrine, bio-umorale. Într-o altă categorie de lucrări referitoare la conformația somatică a alienaților 137, se stabilesc relații între hipotiroidian și epilepsie, hipofuncții genito-suprarenală (uneori hipertiroidiană) în schizofrenie, precum și în teren hipotiroidian și hipercorticosuprarenal în P.G.P. Relații

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
bio-umorale. Într-o altă categorie de lucrări referitoare la conformația somatică a alienaților 137, se stabilesc relații între hipotiroidian și epilepsie, hipofuncții genito-suprarenală (uneori hipertiroidiană) în schizofrenie, precum și în teren hipotiroidian și hipercorticosuprarenal în P.G.P. Relații similare se stabilesc între psihoza maniaco-depresivă și o anumită constituție psihologică preexistentă. Această categorie de relații se înscria (chiar precedându-le) în concluziile devenite clasice ale școlii germane (Kretschmer), care s-au impus în medicina practică universală. Ele confirmau unele ipoteze stabilite, cu circa cinci

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Manifestări psihopatologice la bătrâni"140, lucrări caracterizând concepția de sinteză la care a ajuns C. I. Parhon în două etape diferite din îndelungata sa carieră. Volumul "Biologia vârstelor" încununează această operă. În concepția lui C. I. Parhon formulată în 1923, psihozele bătrâneții reprezintă o accentuare patologică a unor trăsături specifice vârstei. "Cea mai caracteristică psihoză a bătrâneții este demența senilă scria el în 1933. ea reprezintă de fapt o fază mai avansată a ceea ce se numește psihologia bătrâneții. Întâi se observă

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
C. I. Parhon în două etape diferite din îndelungata sa carieră. Volumul "Biologia vârstelor" încununează această operă. În concepția lui C. I. Parhon formulată în 1923, psihozele bătrâneții reprezintă o accentuare patologică a unor trăsături specifice vârstei. "Cea mai caracteristică psihoză a bătrâneții este demența senilă scria el în 1933. ea reprezintă de fapt o fază mai avansată a ceea ce se numește psihologia bătrâneții. Întâi se observă o scădere a capacității de a crea, de a combina, de imaginație, de critică

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
de dezasimilare. Tiroidele au un aspect hiperfuncțional (atrofia veziculelor, scleroza). Suprarenalele au un aspect hiperfuncțional. Testiculii au un aspect atrofic. Ficatul, pancreasul, rinichii prezintă procese de scleroză. Dacă aceste constatări anatomopatologice s-au conformat ulterior teoria cu privire la substratul psihologic al psihozelor senile (emisă, de altfel, ca ipoteză) nu a fost viabilă în timp. de altfel, în lucrarea publicată în 1955, citată mai sus, C. I. Parhon modifică și completează aceste corelații psihopatologice, preferând stabilirea altora, în funcție de tipologia nervoasă. Cităm un paragraf

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală (și psihoză) pe bază sifilitică.................... 9,3-34,4 Pelagră....................................................................................0,3-16,83 Alcoolism......................................................................................0,9-5 Encefalită (și urmările ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația actuală este elocventă. În lucrările sale de psihiatrie socială, C. I. Parhon a militat pentru ameliorarea condițiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
În ultimii ani ai activității sale de la Iași, C. I. Parhon a elaborat studii de sinteză privind câteva din marile sindroame psihice. Cea mai importantă lucrare din această categorie ni se pare a fi "Câteva cuvinte asupra patogeniei și tratamentului psihozelor endogene". Abordând problema unor psihoze endogene, el reia vechea sa teorie referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
sale de la Iași, C. I. Parhon a elaborat studii de sinteză privind câteva din marile sindroame psihice. Cea mai importantă lucrare din această categorie ni se pare a fi "Câteva cuvinte asupra patogeniei și tratamentului psihozelor endogene". Abordând problema unor psihoze endogene, el reia vechea sa teorie referitoare la determinismul endocrin al melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
anatomohistopatologică; d) cercetările umorale (biochimice). Trebuie să remarcăm că acest program metodic constituie scheletul cercetărilor de o viață ale marelui savant. * Printre cele dintâi preocupări ale lui C. I. Parhon în legătură cu relațiile (puțin cunoscute la începutul carierei sale) între unele psihoze și tulburările endocrine, un loc important îl ocupă cercetările privind relația dintre manie și melancolie (psihoza maniaco-depresivă) cu perturbările funcțiilor tiroidiene. Încă din 1906, în colaborare cu Marbé147, este preocupat de acest determinism. El este formulat explicându-l în mai

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
o viață ale marelui savant. * Printre cele dintâi preocupări ale lui C. I. Parhon în legătură cu relațiile (puțin cunoscute la începutul carierei sale) între unele psihoze și tulburările endocrine, un loc important îl ocupă cercetările privind relația dintre manie și melancolie (psihoza maniaco-depresivă) cu perturbările funcțiilor tiroidiene. Încă din 1906, în colaborare cu Marbé147, este preocupat de acest determinism. El este formulat explicându-l în mai multe lucrări, inclusiv în tratatul publicat cu Golstein, în 1909, și apare ca afirmație pregnantă, în

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
în mai multe lucrări, inclusiv în tratatul publicat cu Golstein, în 1909, și apare ca afirmație pregnantă, în 1913, în raportul prezentat la Gand: Credem că mania și melancolia reunesc, în multe cazuri, o patologie glandulară. Căci în cursul acestor psihoze, se întâlnesc, adesea, tulburări tiroidiene ca hipertrofia acestui organ, exoftalmia, palpitații, valuri de căldură, insomnie sau tulburări ovariene, ca amenoreea. Amintesc, de asemenea, că epoca puberală, menopauza, epoca menstruală, care sunt de obicei însoțite de o hipertrofie tiroidiană sau de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
manifestă mai ales la sexul feminin, în proporție de 80%, cifră care amintește pe cea găsită pentru sindromul Basedow (88%). Mai trebuie să adaug că, în cercetările pe care le-am făcut asupra modificărilor tiroidei la alienați, am găsit că psihozele afective și periodice dau cifra cea mai ridicată" (Din raportul prezentat la al III-lea Congres Internațional de neurologie și psihiatrie de la Gand). Aceste cercetări au suscitat, timp îndelungat, un șir de cercetări experimentale: intervenții chirurgicale, opoterapie etc., până în al

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
obținut suficiente confirmări, sub aspect fiziopatologic, s-au stabilit unele realități așa cum demonstrează o întreagă serie de articole publicate (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11). Relații similare stabilea C. I. Parhon între tiroidă și unele psihoze. Interesante legături stabilește C. I. Parhon între tulburări tiroidiene și în special tiro-ovariene și unele stări paranoice care apar în perioada menopauzei sau la unele femei cu menopauză precoce, prezentând concomitent tahicardie, congestia feței, mononucleoză și o exagerată irascibilitate ("Se

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
mai târziu în opera lui C. I. Parhon. C. I. Parhon nu excludea rolul tiroidei în determinarea demenței senile ("trebuie să ne întrebăm dacă insuficiența sau alte alterații funcționale ale acestei glande nu pot să aibă partea lor în determinismul psihozei amintite") și a fost unul dintre primii psihiatri care au stabilit, în unele cazuri de imbecilitate, o implicație hipotiroidiană ("În unele cazuri de imbecilitate trebuie de asemenea să ne gândim la rolul glandei tiroide. deoarece această stare psihică se întâlnește

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
obiectul a numeroase comunicări, dar concluziile nu au fost concludente. "Alterația acestor organe în epilepsie este frecventă... Încă mai nesigur este rolul acestei glande în demența precoce și se poate afirma același lucru despre importanța alterațiilor ei în evoluția altor psihoze" ("Opere alese", p. 131). Mai târziu, C. I. Parhon a revenit cu noi cercetări privind eventualele implicații paratiroidiene în determinismul tulburărilor psihice, insistând asupra anxietății frecvent întâlnite în spasmofilie. O importantă serie de cercetări se referă la corelațiile posibile dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce), au fost găsite modificări constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor glande endocrine și boli psihice. S-a constatat, în mod particular, o creștere ponderală a tiroidei în psihozele afective, creștere căreia autorul i-a acordat o semnificație importantă, cele mai mari scăderi ponderale fiind înregistrate la epileptice, fapt asupra căruia C. I. Parhon a insistat. Cercetările ponderale asupra pancreasului efectuate încă din 1914, pe loturi mari de bolnavi

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
special la bărbați, în cazul schizofreniei. Investigațiile modificărilor ponderale ale ficatului și splinei au stabilit creșterea greutății ficatului în alcoolism și diferite confuzii mintale (mecanism explicat de agresiunea toxică) și a splinei în alte agresiuni de același gen (alcoolism, pelagră, psihoze toxice), precum și în epilepsii. Cercetarea greutății suprarenalelor, efectuată sistematic încă din 1906 și continuată în perioada Socola, a precizat o constantă creștere în greutate a acestora la epileptici. Autorul a interpretat acest spor ponderal ca o reacție la "toxinele care

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
I. Parhon: " Credem că psihiatria de astăzi, fără a părăsi niciodată terenul clinicii, trebuie să se angajeze din ce în ce pe calea cercetărilor de laborator. Va trebui căutat ceea ce este propriu din punct de vedere biochimic, hormonal etc. fiecărei psihoze, ceea ce o diferențiază și, desigur, ceea ce o apropie de celelalte. Numai astfel ea va putea într-adevăr progresa". BIBLIOGRAFIE 1. C. I. Parhon, Les sécrétions internes (în colaborare cu M. Goldstein), Paris, Maloine Ed. 2. C. I. Parhon, Quelques considérations

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
les criminels aliénés, Archives de sociologie et de criminologie, București, feb. 1914, nr. 1 133. C. I. Parhon, Asupra constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
constituției somatice la alienați, în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
în Congresul psihiatrilor români, Cluj, 1920, și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și Revista medicală Sibiu, 1920. 134. C. I. Parhon, Bătrânețea, senilitatea, psihoza vârstei și involuția, demența senilă, demența arteriosclerotică, publicată la Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 135. C. I. Parhon, Psihozele afective. Mania, melancolia, psihozele intermitente sau periodice, circulare, ciclotimia, psihozele alterne. Concepția psihozei manaico-depresive, publicată de Facultatea de Medicină, Iași, 1925. 136. C. I. Parhon, Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité?, Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie, Iași, 1927, nr. 3. 137. C.

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]