2,617 matches
-
alte cuvinte, randamentul activității grafico-verbale a copilului este inferior celui scontat în raport cu vârsta și capacitatea intelectuală, dar și cu nivelul de instrucție și educație. Școlarul disgrafic face frecvente omisiuni, confuzii, substituiri, inversări, ad\ugiri de litere, silabe, cuvinte, erori de punctuație sau erori ce țin de aspectele caligrafice (mărimea și orientarea literelor, inclinarea și legarea literelor de mână, încadrarea în pagina etc.). Frecvent, micii elevi pot întâmpină dificultăți în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
in dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta întâlnește prima grafemă a cuvântului următor. În citire sau în scriere, copilul poate suprima sau adaugă litere unui cuvânt; ¾ nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. O altă tulburare de achiziție a limbajului pe care am întâlnit-o la copiii de vârstă școlară este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Mergând de la forme simple, cănd elevii inversează sau simplifica grupuri consonantice la un singur fonem, sau înlocuiesc unele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
posibilitatea înțelegerii sensului celor citite. Cele mai mari greutăți le ridică textele necunoscute, situații în care se poate accentua tensiunea nervoasă. În scriere apar omisiuni de grafeme, în special silabele finale, inversări, înlocuiri sau omisiuni de cuvinte, nerespectarea semnelor de punctuație sau a caligrafiei etc. Cele specificate până acum reprezintă o parte a tulburărilor de limbaj care pot apărea și se pot manifesta la vârstă școlară. Scopul nu a fost prezentarea exhaustiva a acestora în prezentul subcapitol, ci doar punctarea aspectelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect, însă, în scris, micul școlar întâmpină serioase dificultăți. Regulile de ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mult); 9 au dificultăți de analiză și sinteză fonetica; 9 unii copii pot înțelege mai bine cuvintele auzite decât pe cele scrise; 9 nu utilizează contextul pentru a înțelege semnificația cuvintelor necunoscute; 9 nu respectă regulile de ortografie și de punctuație; 9 confundă faptele importante cu detaliile și nu abordează problemele esențiale; 9 rețin cu greutate ideile principale dintr-un text dat; 9 nu înțeleg umorul; 9 nu au un vocabular bine stabilit pentru exprimarea ideilor și omit conjugarea verbelor sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mono și bisilabice prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele ortografice. 24 ASPECTE DE ORDIN METODIC PENTRU ÎNSUȘIREA CITIT SCRISULUI LA ELEVUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodă de bază a perioadei abecedare rămâne metodă fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sarcini etc); găsirea și explicarea titlului; întocmirea cu sprijin a planului de idei al textului; povestirea cu sprijin a textului; exprimarea stărilor și atitudinilor față de personaje, locuri, întâmplări, fapte etc; scrierea corectă din punct de vedere grafic, ortografic și de punctuație; încadrarea corectă în pagina a textului scris. CITIREA TEXTELOR Abordarea metodica a unui text în această perioadă trebuie să urmeze următorul algoritm: 1. Lectură model realizată de către învățător/profesor Este recomandat să nu fie neglijată, omisa sau minimalizata citirea-model. Chiar dacă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
realizată de către învățător/profesor Este recomandat să nu fie neglijată, omisa sau minimalizata citirea-model. Chiar dacă elevii au deprinderi corecte de citire, citirea-model le oferă ocazia de a învăța prin imitație exprimarea clară, corectă, fluenta în comunicare, intonație portivită semnelor de punctuație etc. Acest procedeu de citire-model obligă practicienii la respectare unor cerințe: pronunție clară, corectă; ton potrivit conținutului citit; intonație adecvată, corespunzătoare semnelor de punctuație; 29 citire în ritmul potrivit nivelului clasei/elevului căruia ne adresăm; antrenarea citirii conștiente prin solicitarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ocazia de a învăța prin imitație exprimarea clară, corectă, fluenta în comunicare, intonație portivită semnelor de punctuație etc. Acest procedeu de citire-model obligă practicienii la respectare unor cerințe: pronunție clară, corectă; ton potrivit conținutului citit; intonație adecvată, corespunzătoare semnelor de punctuație; 29 citire în ritmul potrivit nivelului clasei/elevului căruia ne adresăm; antrenarea citirii conștiente prin solicitarea elevilor de a urmări (cu degetul, cu bețișorul, cu stiloul închis, cu creionul etc) pe textul citit model. 2. Convorbirea pe marginea textului se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
POSTABECEDARĂ În predarea-învățarea unui text nou în perioada postabecedară se respectă următorul algoritm: 1. Lectură integrală a textului realizată de către profesor sau de către un elev, care citește corect, conștient, expresiv. 2. Citirea explicativa și evidențierea aspectelor ortografice, ortoepice și de punctuație ale textului. 3. Realizarea unor exerciții lexicale în funcție de text explicarea cuvintelor noi; introducerea cuvintelor noi în enunțuri proprii, orale și scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții/fragmente din text; 5
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Însă expresiile improprii și repetate la infinit ca o obsesie. Verbele „a isca” și „a scăpăta” apar de zeci de ori. (Ă). Construcția frazei lasă de asemenea de dorit, uneori, Îngreunând Înțelegerea clară a conținutului de idei și sentimente. (Ă). Punctuația neglijentă - din vina autorului și a redacției - Îngreunează și mai mult desprinderea sensului. Nu numai că lipsesc virgulele acolo unde sunt necesare, dar ele sunt foarte greșit folosite. Uneori virgula Înlocuiește punctul, denaturând Înțelesul. (Ă). Ciudat mi se pare de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
individual cu enigmele și dramele lui și etajele superioare ale unei filozofii de existență, tonic-optimiste, clar și precis conturate. Personalizarea discursului filmic face un pas important prin adecvare stilistică, prin opțiunea pentru mijloacele de exprimare filmică, Visarion propune o nouă punctuație (internă). Atât factologia cât și psihologia filmului sunt așezate într-o ordine cronologică. "Propozițiile" filmului sunt tratate corect, riguros, înșiruind filmarea gestului, portretului, situațiilor, secvenței caracterizante și legarea episoadelor marchează o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
propune o nouă punctuație (internă). Atât factologia cât și psihologia filmului sunt așezate într-o ordine cronologică. "Propozițiile" filmului sunt tratate corect, riguros, înșiruind filmarea gestului, portretului, situațiilor, secvenței caracterizante și legarea episoadelor marchează o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului interior, dilatat sau contractat după valoarea semnificației. Este ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Maxim și Ovidiu Iuliu Moldovan Este totuși un paradox că acest film nu poate fi omologat ca un succes de referință. În primul rând de public. În ciuda talentului și profesionalismului cu care e lucrat de o echipă omogenă, deosebit de valoroasă, punctuația aleasă îl face nu numai nervos, modern, dar îi conferă și o dificultate de receptare. Filmul câștigă la revizionare sau la reflexia ulterioară mai mult. Riscurile oricărei punctuații originale! (Mădălina Stănescu) Regizorul repetând cu Camelia Maxim și Mircea Diaconu 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și profesionalismului cu care e lucrat de o echipă omogenă, deosebit de valoroasă, punctuația aleasă îl face nu numai nervos, modern, dar îi conferă și o dificultate de receptare. Filmul câștigă la revizionare sau la reflexia ulterioară mai mult. Riscurile oricărei punctuații originale! (Mădălina Stănescu) Regizorul repetând cu Camelia Maxim și Mircea Diaconu 1988 TREI SURORI A.P. Cehov Teatru Național Timișoara Trei Surori a lui Visarion e un spectacol puternic, care îl descoperă pe Cehov din interior. Înainte de a fi o exhibiție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dezvoltate. Abaterea de la treapta melodică principală, pe care este intonat textul, constă în elevația melodică (evidențierea silabelor tonice pe o treaptă diferită față de cea principală) și coborârea spre grav a finalelor. Un alt element care a intervenit a fost reglementarea punctuației în cezuri minime, medii și mari. Această formă rudimentară era practicată în secolele II și III, atunci când lectorul cânta textele biblice iar ceilalți ascultau în tăcere. Cu timpul, forma directă, fiind un cântec solistic, va dobândi ornamentații tot mai bogate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
melodică sau corda di recita, și doar în anumite puncte existau flexiuni sau cadențe spre finalis. Pentru a evita nesiguranțele, cei care celebrau ceremoniile evidențiau aceste puncte textuale cu anumite semne, a căror funcție era foarte asemănătoare cu cea a punctuației. De fapt, punctuația, inițial, nu era altceva decât un subsidiu pentru lectura cu voce tare. S-ar părea că originea cea mai plauzibilă a primelor semne de notație muzicală ar deriva din semnele de interpunctuație sau din accentele gramaticale. „Nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
di recita, și doar în anumite puncte existau flexiuni sau cadențe spre finalis. Pentru a evita nesiguranțele, cei care celebrau ceremoniile evidențiau aceste puncte textuale cu anumite semne, a căror funcție era foarte asemănătoare cu cea a punctuației. De fapt, punctuația, inițial, nu era altceva decât un subsidiu pentru lectura cu voce tare. S-ar părea că originea cea mai plauzibilă a primelor semne de notație muzicală ar deriva din semnele de interpunctuație sau din accentele gramaticale. „Nu este de mirare
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
că originea cea mai plauzibilă a primelor semne de notație muzicală ar deriva din semnele de interpunctuație sau din accentele gramaticale. „Nu este de mirare, că tocmai la curtea lui Carol cel Mare s-au născut înaintașii modernelor semne de punctuație, înainte aproape inexistente, având forme mai mult sau mai puțin identice cu cele care mai apoi au fost folosite drept neume”. Raportul dintre dezvoltarea cuvântului scris, de la sfârșitul secolului al VIII-lea, și nașterea notației muzicale, puțin mai târziu, se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent * Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție Scrierea funcțională * Tipuri de scrisori * Cererea * Procesul-verbal * Curriculum vitae (în format european) * Invitația Ortografia și punctuația * Semnele de punctuație: virgula, punctul și virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de pauză * Semnele ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic Bibliografie: * Manualele școlare alternative de gimnaziu * Manualele de liceu (capitolele de comunicare) * DOOM, Editura Univers Enciclopedic, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
secundară/subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent * Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție Scrierea funcțională * Tipuri de scrisori * Cererea * Procesul-verbal * Curriculum vitae (în format european) * Invitația Ortografia și punctuația * Semnele de punctuație: virgula, punctul și virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de pauză * Semnele ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic Bibliografie: * Manualele școlare alternative de gimnaziu * Manualele de liceu (capitolele de comunicare) * DOOM, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (ediția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
și numerotat, ceea ce înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
corectă decât cea vorbită. Exigențele redactării se dovedesc sensibil diferite de cerințele oralității, deși cea din urmă poate fi un mijloc de control al celei dintâi. Procesul însușirii corecte a limbii române urmărește formarea unui ansamblu de deprinderi ortografice, de punctuație, de ortoepie, gramaticale și de stil. Atât pentru dezvoltarea exprimării orale cât și a celei scrise, le cerem elevilor o exprimare logică, clară și precisă a conținutului. Exprimarea corectă, orală și scrisă este preocuparea de bază a tuturor cadrelor didactice
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
le cerem elevilor o exprimare logică, clară și precisă a conținutului. Exprimarea corectă, orală și scrisă este preocuparea de bază a tuturor cadrelor didactice. Ea se realizează pe trepte diferite, cu sarcini sporite de la o treaptă la alta. CAPITOLUL I PUNCTUAȚIA 1. Scurt istoric 2. Semnele de punctuație 3. Semnele de puncuație folosite ca semne ortografice I. PUNCTUAȚIA I. 1. SCURT ISTORIC Punctuația este o componentă a scrierii, constituită dintr-un ansamblu de semne convenționale care oferă indicii de structurare geografică
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]