5,860 matches
-
pe Faulques Îl fascinase purtarea lui Olvido: modul ei de a sta de vorbă, de a-și lăsa capul În jos după o frază ori de a asculta cu un aer complice, ca și cum nicicând n-ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că postura lui de supraveghetor pământean este complet lipsită de legitimitate spirituală și asta îl face detestabil: ceea ce putea fi acceptat ca un drept de netăgăduit al lui Dumnezeu (dreptul de a-și supraveghea supușii și de a le cântări purtarea) nu poate fi acceptat ca un drept acordat oamenilor. „Supravegherea profană” nu este decât mimarea caricaturală, grotescă chiar, a „supravegherii divine”. „Supraveghetorul” laic este absent, ca și Dumnezeu, și, la fel ca El, observă și acționează. Această substituire va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în arta înșelătoriei, astfel încât, atunci când își va putea părăsi, în sfârșit, adăpostul provizoriu, va fi mai neliniștit, mai ros de îndoieli ca la început. Chiar întâmplătoare sau ludică, supravegherea lasă urme, afectează oamenii și influențează, fie și superficial, viitoarea lor purtare. Comedia neagă gravitatea, dar nu-și interzice să-i utilizeze mecanismele și să le folosească, schimbându-le intensitatea și efectele, spre satisfacția unui public „suprainformat” care nu se mai teme de posibilele lor ravagii și care se arată dispus să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dacă îl roade vreo boală necunoscută nouă/ Căreia, când o vom descoperi, să-i putem găsi leacul” (Hamlet, p. 65). Cum gărzile nu-i furnizaseră informațiile necesare, Claudius elaborează o strategie specială, destinată să scoată la iveală motivele ascunse ale purtării bizare a lui Hamlet: „Când e vorba de un prinț, nebunia trebuie supravegheată”, spune regele, formulând aproape o regulă de conduită pentru uzul capetelor încoronate. De unde și porunca dată „prietenilor-agenți”, de a reține „din vorbele schimbate în cursul conversației” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acestuia nu poate să fi fost În Întregime străină de lumea aceasta ori În Întregime ascunsă ei. Marcion este un Kafka al teologiei biblice. El se revoltă Împotriva tatălui real al lumii, Împotriva Demiurgului ei, reproșîndu-i amar vulgaritatea, egoismul și purtarea capricioasă. Ar părea rezonabil să-l discrediteze pe acest tată irațional. Invenția dublei paternități Îi Îngăduie lui Marcion să renască În chip de om liber. Harnack a arătat că cel mai frecvent cuvînt din scrierile lui Marcion (și dintr-ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
episcopilor uniți În mănăstirile ortodoxe În perioadele 1948-1950 și 1955-197035. De altfel, partea cea mai dureroasă și mai delicată a memoriilor lui Iuliu Hossu este cea consacrată raporturilor cu ierarhia ortodoxă, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla consemnând cu o profundă tristețe purtarea cinică și lipsită de pocăință a unor prelați ortodocși, precum patriarhul Justinian Marina, mitropoliții Nicolae Bălan și Justin Moisescu, episcopii Nicolae Colan și Teoctist Arăpașu. Cu cel din urmă, Iuliu Hossu a purtat mai multe discuții În contradictoriu atât la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”57. Diplomația ecleziastică din perioada ceaușistă a semănat cu o direcție din cadrul MAE, dar cel mai trist lucru este că ea a integrat inclusiv clerici/călugări-victime ale perioadei anterioare, dejiste 58. În contrast cu purtarea demnă din anii ’50, unii dintre acești slujitori ai Bisericii au acceptat și au justificat În interior și exterior acte oneroase ale puterii, cum a fost demolarea bisericilor din București. Compromiterea lor nu derivă neapărat din gesturile de a coopera
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ai bine, că nu se știe când ai nevoie de ei”, iar dacă nu te ai bine cu ei „pot să-ți facă cine știe ce rău”. În toate situațiile, grupul este spațiul securizant și oferă garanții de loialitate, cumsecădenie, cinste, bună purtare. Oamenii lasă ușile caselor descuiate, n-are cine să intre să fure ceva, căci vecinii își păzesc casa unul altuia; „n-ar face una ca asta vecina!”; „e băiat bun, de aici, din vecini”; „poți avea încredere în copilul ăsta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și a ascultării regulilor dicate de Profet. Interpretarea devine negativă atunci când ne referim la sintagma ce exprimă minciuna («trage niște barbeă). Bărbierirea semnifică îmblânzirea forței primitive. Simbolic, actul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ales natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui terț. Purtarea ochelarilor exprimă o slăbiciune în perceperea lumii exterioare. Cel care visează are nevoie să fie ajutat sau asistat în înțelegerea realității sau în relația cu ceilalți. În schimb, afecțiunile ochilor, dacă perturbă legătura cu realitatea exterioară, îmbogățesc percepțiile interioare: în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
liber; liniștit; loc; loc de muncă; luciu; mama; manichiură; mașină; mătura; mediu; mereu; mireasmă; mizerie; mulțumire; natură; neatins; normal; odorizant; omenie; ordonare; organizat; pace; parfum; pat; fără pată; păr; perfect; persoană ordonată; fără pete; prietena; primitor; pronto; prosop; prosperitate; purificat; purtare; relaxare; sărac; scaun; serios; simplu; sincer; spală; stare de bine; steril; străluci; strălucit; sufletul; șters; tare; transparent; treabă; unde; uscat; varză; vid; zăpadă (1); 779/199/73/126/0 curcubeu: culori (244); ploaie (95); colorat (63); culoare (39); cer (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neutil; nevastă; niște vicii; nufăr; obicei; obicei greșit; obișnuință; a ocupa; oferă; om; un om; orfan; pană; păcatul; pădure; pămînt; părăsește; părăsire; păzește; persoana; Petru; a pierde; pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fălcuțe; frig; frumos; frumusețe; frunte; gingășie; grăsime; greu; gropiță; ierta; îmbujorare; încredere; înfățișare; întors; limbă; lucios; luminozitate; machiaj; mare; milă; mînă; n-are; neted; nimic; obraznic; ochi; parte a corpului; parte din față; piele fină; pinguin; plăcere; portret; prieten; proverb; purtare; rîs; roșeață; roșie; rumenit; rumeor; rușinos; sărutat; sentiment; sfat; sfînt; simțire; sînge; stîng; student; suflet; șezut; tare; tăiat; timiditate; tinerețe; trup; tupeu; umflat; urît; uscat; vechi; veste; vinovăția; week-end (1); 809/168/77/90/1 ochi: vedere (91); văz (64
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leziune; mamă; Marina; melancolie; mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri; tînjeală; a trage; a trauma; trăi; trăire; tristețea unui copil; tu; țigară; ură; urlă; din viață; vesel; viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sub denumirea de hernie de disc, este progresivă, cu perioade staționare alternând cu agravări intercurente. Dacă evoluția nu conduce la protruzia discului intervertebral, cu fenomene de compresiune a nervilor rahidieni, finalul conturează un spate dureros la efortul de ridicare și purtare de greutăți. Intervenția kinetoterapiei pasive va fi orientată spre tonifierea musculaturii de susținere pe verticală a coloanei vertebrale, printr-o continuă preocupare pentru imprimarea unui reflex de atitudine corectă a corpului, uzând de mijloacele pe care le oferă tratamentul postural
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
învățații lucrează”, în timp ce oamenii de cultură fac cunoscute aceste cuceriri, ei sunt „spiritul public comun”; iar după „întinderea numerică a celor culți” se „determină” acea rezultantă care este „înălțimea și demnitatea spiritului național”. Prin cultură se dezvoltă „frumusețea și moralitatea”, „purtarea cea cultă”, iar „influența unei împrejurimi culte nu e numai esențială, ci neînlocuibilă”. Prin cultură, adică numai prin reprezentanții ei, nu se poate însă asigura perpetuarea tezaurului de valori al unui popor. Cultura „trebuie să pornească de la știință”, să se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lui „pe deplin”, „îmbogățirea” și „activarea” spiritului său; cultura astfel asimilată „preface sufletul într-un organism, pentru care fiecare experiență e un nutriment” pe care „îl prelucrează organic”. Rezultatul acestui proces de asimilare? „Moralitatea și frumusețea unui om, viața și purtarea cea cultă!” De aceea, e nevoie ca omul să se afle mereu sub „influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
solicită pe ministru „de-a ordona espres și fără escepție acestor onor. corpuri județene și comunale, de-a lăsa școalele în locul lor și de-a cere, pentru orice mutare proiectată, avizul revizorului școlar”. Iar prefectului de Iași îi cere, în fața purtării abuzive a unui primar: „Vă rog să binevoiți să-l faceți pe primar să înțeleagă că puterea sa în comună are oarecare margini, că trebuie să achite retribuția votată de comună învățătorului, și că nu poate sechestra făr-un motiv binecuvântat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
forgerie Astra cu o capacitate de 3000 lucrători”, excursioniștii fiind impresionați de faptul că „se aude mult vorbindu-se românește”, la Reșița s-a vizitat „cetatea muncii” care respiră „prin cele 24 de furnale...”. În evaluarea finală, conducătorul excursiei remarcă „purtarea demnă, afectuoasă în relațiile dintre ei” a elevilor și faptul că „sufletul lor se topise la focul dragostei de natură și a interesului de muncă omenească”. De unde concluzia că „escursiile sunt mijloace nu numai de îmbogățire a cunoștințelor, dar și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de cercetarea și ameliorarea fenomenelor sociale din vremea lui, un generos animat mereu de gândul de a face bine, de a-și ajuta semenii. Omenirea, credea el, se află în pragul unei mari revoluții, care trebuie să schimbe conștiința și purtarea oamenilor prin accesul la „lumină”, prin impregnarea culturală și educația socială. Owen vedea rezolvarea problemei sociale prin aplicarea metodei asociației economice, cu scopul înlăturării profitului (și a intermediarilor) din mărfuri. Concurența trebuie înlocuită prin cooperație. Schimbul de produse, cooperarea vor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iaca și musafirii! Bravo! (către vecini) Ei credeau că i-ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector. Da', iaca, nu i-ați părăsit. Bravo! Prietenul la nevoie se cunoaște. (nici vecinii, nici cei ai casei nu deslușesc noima purtării bunicii) Ei, da ce stați așa care încotro? Ia poftiți la masă. Îmi place. Acum iar o luăm de la început! (dar pentru că nimeni nu știe ce să facă, bunica rostește " Poftim la masă" cu o autoritate care-i determină pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dragoste... Ea 2: Păi tocmai de asta nici nu te mai invită... (îi cade privirea pe bilețel și simte un nou impuls) Și asta, să știi, nu e totul... O să mai ai de suferit. Pentru că, într-adevăr, scandalizezi lumea cu purtarea asta a ta. Cît despre mine, ți-am spus, nici o concesie de-acum înainte. El 1: Da... sigur... sigur... Știi ce te rog, dă-mi să mă mai uit puțin pe scrisorile alea. (le ia, le răsfoiește) Are scris frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
avut o idee din care a vrut să trăiască... Adică, spuneam eu, a fost un mare escroc... Octav: Și poc! patru ani de pușcărie... Groparul: Ba au fost opt, rămas cu șase după recurs, executați numai patru... scăzămînt pentru bună purtare... Și de-atunci fac gropi... Octav: Nu te-au mai primit în învățămînt? Groparul: Ba cred că m-ar fi primit... n-am mai vrut eu... Octav: Adică ai vrut să fii gropar...! Groparul: Eh! N-am vrut... s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cap să nu fiu recunoscută. Din păcate a fost cineva care ne urmărea, „ne purta sâmbetele”, și am fost reclamată la școală. Așa se face că a doua zi am fost chemată la cancelarie să-mi fie scăzută nota la purtare. Am venit acasă supărată și i-am povestit mamei mele ce se întâmplase. Când a auzit asta s-a înfuriat foarte tare și a hotărât din nou să- mi facă dreptate. Așa înfuriată s-a dus la școală. Nu mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a reflecta societatea din vremea respectivă cu problemele ei?; cele două personaje își trădează societatea prin rolul jucat? Secvența 2:20 min. Elevii își aleg un personaj, pe care să-l reprezinte, argumentând alegerea. Se citesc replicile, ce definesc mobilul purtării măștii: autodemascarea. Se comentează dacă împrejurările sociale, politice sau istorice influențează sau contribuie la schimbarea identității, ținând cont că cele două personaje au trăit în epoci istorice diferite: secolele al XII-lea și al XX-lea; cum își alege personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]