3,386 matches
-
completă, vezi Hess, 1999) au Încercat să expună logica procesului permanent de configurare și reconfigurare a ordinilor politice, Încercând să vadă ce fel de premise ale acestui proces cresc șansele succesului aranjamentelor instituționale respective (Ostrom, 1990; McGinnis, 1999, 2000). Întrebarea pusă mai sus ar putea fi rezolvată dacă ar exista un supra-principal al unei organizări politice care să aibă ca sarcină monitorizarea nivelului total de efort de respectare a instituțiilor impus cetățenilor („costul legii”), calitatea bunurilor și serviciilor furnizate colectiv și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
citatelor de mai sus, dar asta nu-i Împiedica să nu-i sesizeze imediat limitele. La nivel societal, afirmația lui Rorty e adevărată. Totuși, dacă inventivitatea ar lipsi din viața indivizilor, sau “romantismul”, societatea liberală ar fi Încetul cu Încetul pusă În pericol. Astfel că Foucault sau Deleuze sînt utili nu atît societății ci unora din indivizii care-o alcătuiesc. Ei sînt literatura lor, pentru că, pornind de la Nietzsche, au construit o utopie estetică, deși Împănată cu pretenții practice. Una dintre acestea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Sigur că Întrebarea a fost deja pusă de marea literatură a secolului XX pornind de la polul opus, anormalul. știe că nici un răspuns invers, venit dinspre normalitate (vezi Nepotul lui Rameau a lui Diderot), nu e satisfăcător. Scriitoarea știe că, astfel pusă, de la unul dintre cele două capete considerate pe rînd ca adevăr, Întrebării nu i se poate oferi un răspuns În același cod: „normalul” răsapunde rațional, tangențial la literatrură, „anormalul” mîzgălește ceea ce poate fi recuperat la limită de aceeași rațiune cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
magazin (pudeur oblige). Într-un final ce ar fi putut fi apoteotic, cea vie o vede pe cea falsă și se sinucide. Dar cine mai știe, azi, ce sînt substanță și aparență, adevăr sau fals? O Întrebare ipocrit și rudimentar pusă, dar, așa-zicînd, irepresibilă la sfîrșitul lecturii din Patrick Deville sau Echenoz. Cartea lui Patrick Deville poate fi Înregistrată de o literatură a indecidabilului, pe de o parte, pentru că, În percepția protagonistului (născut În Argentina) realitatea și proiecțiile personale se Întrepătrund
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În spațiu rămîn cele două care-l reprezintă În efigie, din plin rămîne conturul, din loc, o urmă: “un vid pur”, supralicitează romancierul, care altfel se ferește să caute discursul ideologic care i-ar putea lua literatura drept ilustrare. Problema pusă aici este aceea a identității: În ce mai constă ireductibilitatea individuală Într-o lume pe cale de omogenizare? Poate tocmai În rezistențele specifice opuse imperiului ei. Din acest punct romanele lui Patrick Deville se pot citi ca o etică, aceea, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Marseillaise”. D. și-a mărturisit în mai multe rânduri atașamentul deplin la suprarealism. În fapt, la un anume suprarealism, care nu recuză toată poezia anterioară și care subliniază necesitatea de „a organiza furtuna” (mișcarea subconștientului), cu termenii lui Roger Vitrac, puși ca moto plachetei Sens unic. Ca atare, „vederile” propriu-zis suprarealiste sunt, în unele dintre poeme (Cutie cu vise și șerpi, Aici, Premers adevărat, Sevă, Notații în clar major ș.a.), încorsetate într-un tipar ermetic, amintind pe alocuri supărător de mult
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56, asimilată mecanic, va înceta să-i mai sugereze elevului pe 56 dacă profesorul îl pune în fața unor situații problematice noi, care conduc la substituirea lui 56 cu 54. Subiecții puși să bea ulei de ricin amestecat cu suc de portocale și-au schimbat radical reacțiile normale ale unei persoane față de sucul de portocale. Astfel încât Guthrie a putut să reformuleze principiul universalității învățării, nuanțând însă că în fiecare instanță de învățare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe „animalizanți” - care încercau să reducă motivația umană la un set de instincte fundamentale; pe „biologizanți” - care încercau să derive atât afectivitatea, cât și motivația din mecanisme ale adaptării și supraviețuirii. El considera că problema motivației umane nu este bine pusă și că toți acești cercetători se orientează într-o direcție eronată. După Guthrie, această problemă constă în „înțelegerea surselor activității umane” (understanding the sources of human activity) și „înțelegerea condițiilor care dirijează această activitate prin învățare asociativă” (understanding the conditions
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
După aceea adăugăm o parte din fructe și o răsturnăm într-un vas tapetat cu celofan până se întărește. La sfârșit, îl răsturnăm pe un platou, luăm celofanul și ornăm deasupra cu restul de fructe și puțină frișcă. TORT DIPLOMAT PUSA 350 ml lapte, 250 g zahăr, 5 ouă, un praf de budincă, vanilie Se amestecă toate la un loc, după care se pun la fiert timp de 10 minute, apoi se lasă la răcit. Când compoziția este călduță, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Când este coaptă, peste prăjitura fierbinte se pune o glazură făcută din 4 gălbenușuri frecate cu 200 g zahăr pudră, peste care radem ciocolată. Prăjitura fiind fierbinte, se usucă glazura. În loc de nucă putem pune cocos, dar neapărat în aluat trebuie pusă cacao pentru ca prăjitura să aibă un aspect foarte plăcut. Prăjitură cu nuci și miere 3 linguri de făină, 6 linguri de nuci pisate, 3 linguri de miere, 5 g drojdie, 3 ouă Frământați împreună făina, mierea și gălbenușurile de ou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine, eu nu mi-am dat seama! C. I.: Păi, erați cu coasele. Cred că avea consemn să nu aibă piedica pusă, că dacă-l atacați... D. B.: Probabil. Ei, și când i-a tras calului cu patul automatului în cap, arma s-a descărcat iar gloanțele au trecut razant pe lângă mine și Enache. Am rămas perplecși, încremeniți! După ce-am terminat de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a cerut lui Farcaș automatul: "domnu' ostaș, dați-mi automatu'ncoace!". Ăla nu voia, dar Gheorghiță i-a zis să dea automatul, că poate mai sunt gloanțe și că nu mai avem încredere în el, că n-a avut piedica pusă. I-a luat în cele din urmă automatul spunându-i că o să i-l dea înapoi. Mergând cu căruța, pentru că Farcaș nu știa să mâne caii mi-a cerut mie să-i mân și mergeam cu el alături pe capră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
executau, cum se îndeplineau, încercăm să aflăm din documentele timpului. Răspuns găsim și în regimul fiscal aplicat, într-o seamă de pricini. Ce plăteau, cât plăteau românii, care erau dările și angăriile, ne-o spun cronicarii, dar mai ales cei puși să plătească. Tot de aici aflăm stările de scutire, privilegiații. Ca să știm cât de variată și încărcată era lista dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și altfel să nu fie)". .Pe dată se orândui un slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare", pe unde turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia lui s-au izvodit aceste obiceiuri de mare neputință a țării. Și așa țara cu dragoste au strigat până în de trei ori: „Dumnezeu să-l ierte". Iar după iertăciune pus-au de s-au citit testamentul carele era scris cu blestem, întru auzul tuturor, stând în picioare și domnul și arhiereii și cu toții au zis: Amin, și au blestemat să nu mai fie în veci aceste obiceiuri. Și s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu străinul, aceeași pe care și-a pus-o coborând pe țărmul Ciclopilor: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"171* Chestiunea ospitalității este din nou pusă, mai grav ca niciodată, fiindcă este vorba de ospitalitatea de acasă și în acest sens de ospitalitatea oferită sieși. Una din marile probleme ale Odiseii este interogația asupra a ce înseamnă acasă, a ce înseamnă a fi acasă la tine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l acapara și supraveghea. "Ai fi zis după stăruința cu care era invitat că nu era cinste și glorie mai mare decât aceea de a-l avea ca oaspete și asta pentru toată lumea chiar și pentru prinți și oameni sus puși, dar ursul meu nu era mulțumit!"289 Din acest moment totul conspiră împotriva lui, spațiul primitor devine focar de spionaj, rețea de priviri inchizitorii: De îndată ce se stabilește undeva, lucru știut întotdeauna dinainte, pereții, pardoseala, broaștele ușilor totul e potrivit în jurul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sociale erau ostracizate. Cea mai importantă carte, după monografia lui Lovinescu, este cea a lui Z. Ornea, Viața lui T. Maiorescu, vol. I-II (Editura Cartea Românească, București, 1986, 1987). Cartea se remarcă prin eleganța și cumpănirea argumentației, prin accentele puse corect, iar prin aceste volume și cele anterioare, o putem spune cu toată convingerea, istoricul literar bucureștean a făcut cel mai mult pentru cunoașterea „Junimii” și a lui T. Maiorescu, dar și a altor junimiști și neojunimiști. în 1987 istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sima, care le-a comunicat că membrii „echipei spărgătorilor de fronturi”, recrutați numai dintre legionari, vor pleca primii spre țară, pe calea aerului. Legionarilor (circa 170) li s-au alăturat un grup de militari români (aproximativ 60), aflați în Germania, puși integral sub comanda unui colonel numit „camaradul colonel Pavel”. La 12/13 octombrie 1944, colonelul le-a spus că în România s-a închegat „Mișcarea de Rezistență Națională”, formată din militari și civili, care nu aveau un sediu bine definit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este că la început, asemenea situației din celelalte țări din zonă, regimul comunist din România „s-a bazat exclusiv pe folosirea terorii ca instrument al puterii politice”. Lucrarea - cuprinzând 13 capitole, plus un număr de anexe - merită atenție pentru problemele puse, pentru informația oferită, în general pentru efortul de sintetizare a cunoștințelor (sunt lucruri îndeobște cunoscute, dar redate cu claritate) despre o întreagă și traumatizantă perioadă din istoria românească. Primele patru capitole reprezintă în fapt o largă introducere în subiectul și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ani, am fost solicitat să cânt în "Bal mascat", în rolul Renato. Regia era atât de modernă, încât trebuia să intru pe sub un birou, să mă sui pe o scară, undeva, sus, și am refuzat spectacolul, clar. Cu toate afișele puse, am refuzat acel spectacol! Deci, maleabilitatea are și ea niște limite. A.V. Dacă se întâmplă, poate ați trecut prin asemenea situații, ca într-o seară, publicul să fie ceva mai rece, "îngroșați" puțin caracterul personajului? D.O. Astea sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
poezia lui Miron Radu Paraschivescu? E.B. Da, am și o întâmplare cu Miron Radu Paraschivescu. Eram tot la Dolhasca, i-am trimis primul volum și, spre surprinderea mea, mi-a răspuns, pe-o carte poștală. Îmi atrăgea atenția că trebuie pusă undeva o virgulă, era primul volum în versuri, care trebuia să se cheme "Fluturi din pandișpan", dar s-a schimbat titlul, nu pentru că am dorit eu. Mai adăuga că se face o legătură nepotrivită cu... și urma un cuvânt care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
imponderabil, gata să-și ia zborul la cea mai slabă adiere. Fragil, nu suferă curentul. Sărutul de prințesă are puterea să le preschimbe-n prinți pe broaștele râioase, dar, uneori, și invers. Sărutul prințeselor se mai cheamă și guriță, pupătură, pusi, pupic sau pup“. Despre cum putem deosebi fetele ce se dau drept prințese de cele adevărate, despre trucurile și vicleșugurile de a trezi prințesele din somn, despre cum putem reduce orice prințesă la tăcere, despre testul pentru a afla din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]