9,450 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DACINA DAN - PESCAR HOINAR (POEME) Autor: Dacina Dan Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului DELTA băut-am rouă din potir de nufăr în timp ce bărcile răneau albastru trupul -ei serile de iulie înotau spre mal țânțari purtau pe brațe și solzi de știucă somn luna își cumpărase o seceră pentru trestie -combustibil de foc- și cârlige noi tu nu prăjeai bibani nu curățai pește nu spălai
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
de soare și de verde că dacă i-aș deschide-acum aș luneca deodată într-o altă poveste mai lungă cu ploaie frig și ceață ar trebui să-mi pun gene de aripă ca să putem bea vară din paharul sufletului tău rănit de dorința mea de-a domni peste atâtea și atâtea frunze te-aștept iar pe malul iluziei dacă plouă cu versuri lumea rămâne în spatele ploii SINGURĂTATE soarele mi-a aruncat azi cu fluturi în geamuri tresăream sub privirea ta ca
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Glasul ei era prins în himere ferecat fără ton acordat pârâu se zbătea în imagini, în întrebări și-n răspunsuri Mâini vorbărețe, degete cu ghiare Ochi furtunoși copleșiți de-ntuneric Himere rănite de văpaia din ziuă Licitație, balanța cu minciuni Pretinsă lângă iubirea solară balansoar cu tentacule de piață De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Muzicanți nupțiali țeseau valuri în păduri din pini în armuri pe lângă antice drumuri romane
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
găsește scăparea în haina emigrantului, care însă nu îi rezolvă problemele ci doar o îndepărtează fizic de ele, lăsându-i deasupra capului sabia care mai devreme sau mai târziu va cădea fără să țină seama de cei pe care îi rănește, în special copilul și apoi mama bătrână, rămasă să își trăiască bătrânețele cu aceleași griji pe care le-a avut întreaga viață la care se adaugă creșterea nepotului. Larisa, chiar dacă este trecută de anii majoratului nu se deosebește sufletește de
METEOROLOGUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350340_a_351669]
-
a avut pentru mine, încă din vremea anilor de liceu, o mare importanță, învățând de la profesorul meu de limbă română, să o iubesc și să o respect oriunde aș fi pe lumea aceasta; de aceea încerc mereu să nu o "rănesc" și dau mereu importanță ortografiei, încercând ca atunci când scriu, să "îmbrac în strai de sărbătoare" această limbă atât de frumoasă! Cu toate că am rareori prilejul de a vorbi românește, totuși îmi dau mereu silința să fiu la curent cu noile reguli
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
însemnătate are o simplă virgulă...! Ceea ce consider a fi mult mai grav, este folosirea greșită a verburilor: ” nai cei face!” In loc de: ”n-ai ce-i face...!” Toate acestea și multe alte greșeli care apar în unele texte postate, ”rănesc” limba maternă a noastră, a tuturor românilor! Toate aceste greșeli dacă rămân necorectate, sunt preluate de noile generații și transmise, la rândul lor, mai departe... Oare dorim ca limba română să fie sluțită de fiecare, precum dorește? Frumusețea unui gând
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsarea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă înca o dată Este visul meu, eu l-am ales... VREAU SĂ TE PLIMB CU TRAMVAIUL, IUBITO Vreau sặ te plimb cu tramvaiul, iubito, De la un capặt la altul, tur și retur. Sặ privim trecặtorii prin
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsarea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă înca o dată Este visul meu, eu l-am ales... VREAU SĂ TE PLIMB CU TRAMVAIUL, IUBITO Vreau sặ te plimb cu tramvaiul, iubito, De la un capặt la altul, tur și retur. Sặ privim trecặtorii prin ferestrele largi, S-admirặm rặsặritul
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
ceva ce nu există. De aceea plâng. Atunci el a îmbrățișat-o și i-a spus: - Ai dreptate: iubirea nu există. Noi căutăm iubirea, ne deschidem inimile și devenim astfel vulnerabili. În locul ei, tot ce descoperim este egoismul. Acesta ne rănește, chiar dacă suntem convinși că ne vom putea detașa. Oricâte relații am avea, același lucru se petrece din nou și din nou. De ce să ne mai obosim să căutăm iubirea? Cei doi gândeau la fel, așa că s-au împrietenit rapid. Între
AU TRECUT SĂRBĂTORILE RELIGIOASE... URMEAZĂ SĂRBĂTORILE COMERCIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348996_a_350325]
-
pe care le-am primit din străinătate, am o importantă provizie și pot dărui din plin, „regește“, cum spune bătrânul Anderson. Erau cam 900 de răniți, unii dintre ei foarte grav. Era, mai ales, o secție unde nu erau decât răniți la cap și alta cu răniți la coloana vertebrală, o priveliște îngrozitoare și zguduitoare, suferință înfiorătoare. Symky a fost cu mine, ca și Baliff și Mamulea. O după-amiază liniștită, spre seară ne-am dus cu mașina într-o frumoasă localitate
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
străinătate, am o importantă provizie și pot dărui din plin, „regește“, cum spune bătrânul Anderson. Erau cam 900 de răniți, unii dintre ei foarte grav. Era, mai ales, o secție unde nu erau decât răniți la cap și alta cu răniți la coloana vertebrală, o priveliște îngrozitoare și zguduitoare, suferință înfiorătoare. Symky a fost cu mine, ca și Baliff și Mamulea. O după-amiază liniștită, spre seară ne-am dus cu mașina într-o frumoasă localitate balneară foarte apropiată, ploua torențial, șoselele
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
despre mine, desigur că ar fi fost justificat să-mi formez una acum, după ce am ascultat tot ceea ce a avut de spus fiecare. A început Ciorogaru, a urmat Goga, apoi Moșoiu, apoi un alt preot, apoi un profesor care fusese rănit în război și pe care-l vizitasem de mai multe ori la spitalul Sf. Spiridon din Iași, apoi primarul, apoi un alt ofițer și, în final, rectorul Universității din Cluj. Fiecare discurs a fost foarte frumos, în felul lui, și
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
Max Goldstein, ajutat de Saul Osias și Leon Liechtblau, ea declanșându-se la ora 14,40. Ministrul Justiției - Dimitrie Greceanu, senatorii Dimitrie Radu - episcopul greco-catolic de Oradea Mare și Spirea Gheorghiu - președintele Sfatului Negustorilor au murit. Printre alții, a fost rănit și generalul Constantin Coandă, președintele Senatului. Altă victimă a atentatului a fost episcopul Roman Ciorogariu (căruia Regina Maria îi spune, mai corect în esență, Ciorogaru; i-ul fiind o veche normă ortografică de scurtare a u-ului final). Înaltul prelat
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
acordat societății pentru a se putea elibera de servituțile dedublării. Puritatea, curăția, sinceritatea, spontaneitatea și curajul tinerilor în analizarea, cu multă obiectivitate și imparțialitate, a problemelor lumii post - moderne pot veni în sprijinul maturilor și al vârstnicilor - care sunt generații rănite de atâtea experiențe negative și dureroase. Aceștia, la rândul lor, i-ar putea apăra pe tineri de a mai trece din nou prin astfel de experiențe!... Tinerii trebuie să fie chemați să facă parte din viața de zi cu zi
DESPRE PRIMENIREA DUHOVNICEASCA A TINERILOR IN HRISTOS, PRIN BISERICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349067_a_350396]
-
le știu, le simt acum, Țara asta măritată cu văzduhul tricolor Nu-i privata nimănuia de la margine de drum! Între Dunăre și Tisa ea ne-a fost de la-nceputuri, Patria fără de care nu era nici Europa. Aici doarme veșnicia Dorului rănit pe scuturi, Aici, unde trepădușii tot jucară hopa-tropa... Din grădina Maicii Tale, pururi binecuvântată, Înviatule Iisuse, de pe crucea de sub ploi, Nu lăsa să-i smulgă plugul, cel străin, nicio bucată, Potolește-ne vrăjmașii, pune Dragoste-ntre noi!... „România, deocamdată?” Nu
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
se țese pe o mare atât de singură contemporană și totuși veche în unduiri de valuri ne-astâmpăr de viu... cineva licitează naiv un răsărit unde poezia poate să râdă în hohote uitând de lacrimi... linia vieții mereu orizontală se rănește singură în ascuțimi de sensuri și crede încă într-un rotund... era un timp înscris în cub de apă și pe toți pereții de suflet se pictau vitralii în culori de vers, iubire... Referință Bibliografică: iubire... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare
IUBIRE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349206_a_350535]
-
apologetice. Cere să intre ca voluntar la artilerie, dar nu poate acoperi garanția de bani pentru cal și echipamentul militar. La intrarea României în război îl găsim ca plutonier, după ce trecuse în prealabil printr-o școală militară. În 1916 e rănit, în 1917 e făcut prizonier, e considerat mort, eliberat la 10 aprilie 1918 și apoi demobilizat. Își reia activitatea publicistică, lucrează cu sârg la „Jocul ielelor” și în 1919 își ia licența cu magna cum laude. În 1919 este profesor
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
-vă integral; o dragoste adevărată cere depășire de sine, puritate și putere de jertfă. Dragostea mare are un fior religios. 9. Să vă respectați cuvântul. Cuvântul nu este un instrument de inducere în eroare și nici ceva cu care poți răni sufletele oamenilor; cuvântul trebuie să aibă izvoarele cele mai pure, adică divinitatea. 10. Fiți sinceri și curați în tot ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
împotrivesc unei puteri care este contrară lui Dumnezeu. Și în comportamentul lor în timpul luptei directe ei încearcă să adopte o atitudine morală creștină, evită uciderea iar atunci când dușmanul le cade în mână preferă doar să îl persifleze fără a-l răni grav. Dacă discursul oficial îi stigmatiza pe „bandiții” din munți, glorificându-i pe soldații sau securiștii care îi prindeau sau erau răniți în confruntările directe, populația rurală din zonele unde grupurile de rezistență activau îi proiectau într-o lumină eroică
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
creștină, evită uciderea iar atunci când dușmanul le cade în mână preferă doar să îl persifleze fără a-l răni grav. Dacă discursul oficial îi stigmatiza pe „bandiții” din munți, glorificându-i pe soldații sau securiștii care îi prindeau sau erau răniți în confruntările directe, populația rurală din zonele unde grupurile de rezistență activau îi proiectau într-o lumină eroică, fantastică. În povestirile care circulau apăreau înzestrați cu puteri supranaturale și cu toate conotațiile eroului pozitiv fără pată și fără prihană. Ceea ce
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
cuvântul nerostit Și vorba spusă-n grabă de-o limbă nestrunită... Câtă putere are o mână ce se-ntinde Și-aduce bucurie în inima zdrobită... Am învățat să merg pe calea către cer Deși sunt spini pe ea ce mă rănesc mereu Dar știu că undeva la capăt mă așteaptă Și îmi va da cununa Iubitul Dumnezeu... Am învățat în viață că totu-i trecător... Că totul prinde viață...trăiește apoi moare Dar peste tot și toate va dăinui mereu Iubirea
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
înainte de Sfânta Împărtășanie? - Este, ca să-ți ierte păcatele. Este nevoie să te spovedești nu doar când te împărtășești, ci să te culci mereu cu liniște, spovedit, cu cercetarea conștiinței, care să fie una împăcată. Te duci la pansat de câte ori ești rănit. Sau, într-adevăr, să o faci pentru că sunt o serie întreagă de lucruri care ți-au scăpat. Lumea este obișnuită să spună niște păcate, dar să știți că foarte puțini își pun problema unor păcate, pe care noi le numim
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
Latr-un câine-amarnic a pustie,/Luna este ciobul spart de geruri,/ Înțeleptul, o furnică în chilie.”/ Axis Mundi ( 1) Trecerea inexorabilă a timpului creează un sentiment al zădărniciei, singurătatea consumându-se în interior, “în chilia sufletului”, acolo unde clipa trecătoare deschide răni adânci.Versuri cu încărcătură tainică, tulburătoare... se regăsesc în poemul “Delir”. “În lumina lunii se aprinde/Sângerând în muguri răzvrătire/ Un profet la colțde stradăvinde/ O salvare pentru omenire./ Viața stă-ntre glorie și jale /Îngânată-n crize de demență
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
sine, mulțumiri și plecă. Purta portretul ca pe un nimb de aripi de fluture, ca să nu-l încrețească. Poate un fir de lașitate nu o lăsă să-l privească pe loc. Se temea ca cicatricea din portret să nu-i rănească privirea. Se furișă în vila în care își petrecea zilele de odihnă, se închise în cameră și își aruncă ochii, lacomă, pe portret. Doamne! Încremenise! I se înfățișau privirii ei nelămurite linii întrupând un joc neînțeles, care mai groase, care
PORTRETUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349372_a_350701]