2,995 matches
-
vamală și din partea Suediei, Elveției și Norvegiei. După cum se vede, SUA Încă nu intrase În sârba oltenească antrenată de Ceaușescu dar o va face foarte curând. De aici se desprinde ideea că, atunci când gargarisești cu regina Angliei niscaiva snoave antisovietice, răsplata vine imediat chiar dacă În decembrie 1989 tot tanti Veta a II-a i-a luat (simbolic) lanțurile și tinichelele pe care i le dăruise micuțului dictator paranoic și deopotrivă de sângeros cu mare fast și pompă, după ce În cârdășie cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
buni să fie și mai sadici (și pe spectatori să juiseze nedisimulat la fiecare detaliu oribil al răfuielii finale). Adevăratele satisfacții ale acestui tip de spectacol sînt sadice și voyeuristice, dar existența unui cadru moral de tip după faptă și răsplată rămîne importantă pentru marele public, care contează pe realizatori să-i creeze condițiile necesare pentru a se bucura de ultraviolența asta în siguranță și în legitimitate cu sentimentul că e OK să accepte așa ceva drept divertisment. Ei bine, în 1997
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la un necaz anume. Surpriza avea să ne ajungă din urmă. Cu data de 1 septembrie 1950, amândoi eram transferați la școala cu două posturi din Căuești, com. Adam, la 30 km. depărtare de Priponești și de Bârlad. Aceasta era răsplata muncii noastre de trei ani! Ne simțeam nedreptățiți, dar cui să te adresezi? Și de data aceasta trebuia executat ordinul primit. Nu se poate altfel. În război neexecutarea ordinului era trădare și erai fără milă sancționat! Acum, puterea populară impunea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
monitorizare, vezi că acela e suspectat de...". M. M.: Eu n-am auzit. De regulă, CI-stul de unitate venea la comandant numai cu găinării: "Vezi că acela de la front i-a dat drumul în permisie și acesta i-a adus răsplată o vază" sau "Vezi că ăla a venit la stomatologie și i-a adus doctorului o găină". S. B.: Aa, cu asemenea probleme! M. M.: Nu știu mai sus ce dădeau ei, fiindcă noi nu aveam acces. Ei nu erau
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
au dumirit ca cea care și-a pus casa la dispoziție și sufletul pe tavă, cea care a conceput și organizat totul, cea care a convins lumea și a sensibilizat oficialitățile, tocmai ea, Ecaterina Popa, zisă Tina, a rămas fără răsplată, toate lucrările fiind luate de primărie și sponsori. S-a mai pomenit oare așa ceva? Iată o întrebare căreia nimeni nu i-a găsit răspunsul. Jurnal - Călinești Miercuri, 17 iulie 2002 - Călinești ... după Dărmănești înainte de Calafindești, paralel cu Pătrăuți, pe drumul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
recomandarea învățătoarei, ne făceam lecțiile împreună. Pentru serviciile mele, amicul îmi înmâna în fiecare zi, în recreația mare, din partea mamei sale, două felii groase de pâine neagră unse cu untură de porc și magiun, ceea ce pe vremurile acelea reprezenta o răsplată generoasă. Pe la 10 ani am îmbrățișat, după orele de școală, meseria moșilor și strămoșilor, respectiv am devenit cioban. Să mă explic: sora cea mare se măritase cu băiatul unui vecin, student la agronomie în ultimul an. Tip întreprinzător, acesta pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de rămas bun", soția a văzut într-o vitrină o pereche de cizme turcoaz, cu intarsii de piele albă, o minunăție! Am întrebat de preț, costau 150 de dolari, respectiv un sfert de leafă, dar i le-am luat drept răsplată pentru că m-a urmat în țara "vulcanilor și cutremurelor".) Santiago este una din capitalele "culte" ale Americii Latine, dispunând de multe muzee interesante, moderne, organizate pe criterii științifice, pe care le-am vizitat și în care am petrecut, cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Încercând să-i ajute pe alții, Își sacrifică propriile dorințe, contrastează cu suferințele imaginare ale celorlalți. Sinceritatea ei trezește un răspuns În cei care nu și-au pierdut total capacitatea de a se deschide spre viață. Deși nu așteaptă nici o răsplată, sau tocmai de aceea, Viola primește o recompensă uriașă: Își regăsește fratele pe care Îl credea mort și, În plus, câștigă dragostea lui Orsino, iar cei mai mulți din cei care au fost În contact cu ea ajung să vadă realitatea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sec. „In den Zelten achtzen A“ - adresa aceasta dansează din nou ca un troheu În mintea mea, urmată imediat de deplasarea făcută În șoaptă În taxiul electric bej care ne ducea acolo. Ne așteptam la tot felul de compensații ca răsplată pentru suportarea acelor cumplite dimineți. Fratelui meu Îi plăcea muzeul figurilor de ceară de la Arcada de lângă Unter den Linden - grenadierii lui Friederich, Bonaparte conversând cu o mumie, tânărul Liszt care compunea o rapsodie În somn și Marat care a murit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!", slujește mitropolitul, "Milostiviți-vă! Agonisiți comori în Ceruri! Acolo unde este comoara voastră, va fi și inima voastră." Boierii clipesc des, se închină, mormăie în barbă, dar tac. Ștefan izbucnește: "Bucurați-vă și veseliți-vă că răsplata voastră mare este în Ceruri!" Cu un petecuț, cu o sforicică două, vă cumpărați ditai moșie în Grădina Raiului. Un chilipir, zău așa! Haideți! Curaj, boieri dumneavoastră! Care mai dați?! Care?! Eu, strigă Tăutu. Și eu! exclamă Șendrea. Dau! ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara Moldovei, desigur, fără știrea și porunca Luminăției Voastre..." Ai scris? Noi ne-am apărat cum am putut; dar să n-aibă grijă Luminăția Voastră, că le-am dat răsplata cuvenită și binemeritată..." Și ca încheiere adaugă: "Să știe Luminăția Voastră: Alții de-or veni, tot așa o vor păți!" Stanciu, cumpănindu-se de pe un picior pe altul, ia cuvântul: Aș sfătui pe Măria ta să nu-i mai stârnim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nemurirea". Te rog, Ioane... -Ți-am povestit. Doar știi ce a urmat... De ce mă chinui? Mă doare, se tânguie Țamblac. Te rog, spune până la capăt... Te rog! Bine, răule! oftează el și continuă. Mahomed îl căuta cu disperare. A pus mare răsplată pe capul lui. Îl voia viu sau mort; mai cu seamă viu, pentru că dorea să-l cetluiască într-o cușcă și să-l dea prin împărăție, ca orice osmanlâu, scuipându-l pe "Împăratul celei de-a doua Rome", să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
viu, pentru că dorea să-l cetluiască într-o cușcă și să-l dea prin împărăție, ca orice osmanlâu, scuipându-l pe "Împăratul celei de-a doua Rome", să-l proslăvească pe el, "Marele El Fatih Stăpânul Lumii"... Bașbuzucii, ațâțați de răsplată, scotoceau în draci ascunzătorile, ruinele, răscoleau mormanele de cadavre împuțite în soare... Ce să-ți mai spun? Știi doar cum l-au recunoscut pe împărat... Și gata! După încălțări. Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate în fir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Iliaș cel Orb, l-a răzbunat tot cu ajutor leșesc și trădare boierească. L-a măcelărit pe Ștefan Vodă despicându-l în două ca pe porci de i-a rămas porecla "Voievodul răzbunării". Dar va veni și pentru Roman Vodă, răsplata... Petru, fiul lui Ștefan-Spintecatul, vine cu oaste ungurească, îl stropșește pe Roman-Vodă și, ca păcatul să fie mai mic să nu verse sânge, cum scrie la Scriptură i-a descleștat dinții cu pumnalul și i-a turnat pe gât un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Fecioare să te ierte, dacă poate fi iertare pentru păcatul ce ai săvârșit! Voichița se târăște în genunchi, cu mâinile întinse, implorând-o: Iartă-mă! Iartă-mă, Mărită Doamnă! Năpârcă!! se dezlănțuie Maria. Te-am încălzit la sânul meu! Iată răsplata! Voichița se târăște în genunchi, îi îmbrățișează picioarele hohotind: Am ridicat ochii asupra Domnului și Stăpânului meu! Omoară-mă! Merit osânda! Maria se smulge, brutal, clocotind: Câtă nerușinare! Mironosiță! L-ai prins în mrejele tale, munteanco! I-ai făcut farmece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a ocrotit! Asta ți-a fost recunoștința?! Nu! Nu!... strigă Voichița. Ba da! Ba da! Îți vei primi răsplata, curând-curând!... Ștefan e nestatornic în dragoste! Sătul de farmecele tinereții tale, te va lepăda ca pe-o treanță. Îl cunosc eu! N-ai fi nici prima, nici ultima ibovnică din viața lui. Voichița se îndreaptă cu mândrie, strigând: Nu! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pește!" Apusul e căzut în cur de admirație! Să ne întrebe pe noi! A căpătuit prostimea!... "Dați!... Dați boieri dumneavoastră"... îl maimuțărește Isaia în batjocură, cu ochii la cer. "De bunăvoie și nesiliți de nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o alege agoniseala de-o viață! La sapă de lemn om ajunge! Cum îl rabdă inima?! se vaicăre Cupcici scobindu-se în nas. Uite că-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în țară, precum: "Turcii nu vin cu atâta tărie împotriva poporului, ci asupra ghiaurului Ștefan, un așa strașnic călău chinuitor al neamului moldovenesc. Să fie lăsat singur. Măritul Padișah vă aduce domn nou, mai bun, mai drept. Însutită va fi răsplata credinței voastre!" Așa scrie. Deci, padișahul a hotărât: Alexandru Aron Voievod! Hotărât! Bucuroși de domnie nouă... Să se sfârșească cu "Mușatinii blăstămați"! rostește Negrilă. Să le piară sămânța neamului blăstămat. Mulțumescu-ți ție, Doamne! De câți ani aștept clipa aiasta! se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măriei tale că vine siluit, cu inima frântă, că se va strădui să nu verse sânge de frate, că mult se bucură când oștenii lui fug în munți, ca să nu meargă cu păgânii... O să-i plătesc eu. După faptă și răsplată! Înainte de plecare din Stambul, mai mulți căpitani și câteva pașale dintre cei ce-au dat bir cu fugiții la Podul Înalt și care căpătaseră iertare Mahomed a poruncit să fie aruncați în apele Bosforului cu bolovanul de gât: să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după-amiază de februarie însorită, o mică pată trandafirie mi s-a așezat pe masă, discretă, complice, prevestitoare de bine. O, cât i-am fost de recunoscător acelui cerculeț de lumină, apărut pe neașteptate lângă mine, anume pentru mine, ca o răsplată pentru truda acelei zile... Niciodată nu am fost mai fericit, ca scriitor, decât atunci când am așternut pe hârtie, la Snagov, în iarna anului 1977-1978 probabil, paginile despre Ionescu și Rabelais din Spațiul în literatură. * Cât de mult am regretat, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înseamnă a mânca la masă și din farfurie, la pisici e invers. Când, ridicat pe picioarele din spate, pe taburetul din bucătărie, Gălbenuș se află în poziția de „școler”, cu lăbuțele din față așezate frumos pe masă, și când, drept răsplată, primește o felie de parizer (să zicem), nu se apucă s-o mănânce decât după ce mai întâi o dă, grijuliu, cu una din lăbuțe, jos, pe podea. Nici din farfurioara lor, așezată lângă fereastră, nu le place să servească, bucățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
își dezmiardă în eternitate cei șapte căței roșcați, dar în care mujicul cel rău nu va intra niciodată altfel decât metamorfozat în mujicul cel bun. Cântecul cățelei reprezintă abisul suferinței mute care nu poate rămâne nerăsplătită dacă dincolo există o răsplată. * Și ticăloșii vor să aibă o imagine bună despre ei înșiși. Așa se explică unele fapte bune pe care le fac, nu atât de ochii lumii, cum se spune și se pretinde (căci lumea, după ei, e formată numai din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am înțeles că unchiul Dumitru făcea cheltuieli personale și că răsplata era bucuria succesului elevilor săi. Tot la Ariciu, primăvara, un coleg de clasă mi-a dat o pereche de pui de porumbel pe care i-am ținut câteva zile ascunși să nu-i vadă unchiul. O pisică a reușit să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
oameni de omenie, blânzi, răbdători, modești, cu suflete curate, plini de lumină, și au trecut prin viață ca o adiere cu bun miros. Poate că tocmai în aceste atribute constă taina creștinismului. Creștinul, practicându-și credința, nu se așteaptă la răsplată și la bine, dar prin munca, prin suferința și prin jertfa sa, el face ca alții să trăiască mai ușor și să înțeleagă mai bine care sunt adevăratele virtuți roditoare pe pământ. Lumânarea aprinsă luminează arzând, consumându-se. Ea se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și de o profesionalitate impecabilă. Ei, care visau să cumpere pianul cu o sumă derizorie. Eu mă întrebam mereu ce destin va avea pianul, pentru că băieții lui René nu erau interesați. După plecarea oamenilor asudați până în suflet, primind generoasa mea răsplată, seara, l-am trimis acasă pe Bo, care n-a fost de nici un folos, pierzându-și timpul și îngrozindu-se numai privind. A sosit omul care a acordat pianul, o nouă operație extrem de sofisticată, și apoi a venit Ingrid (Lindgren
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]