2,643 matches
-
s-ar fi cuvenit, și limba aceasta a Maitreyiei îmi era un adevărat balsam. Am ajuns pe la două jumătate la Belur-Math, după ce mă plouase doi kilometri și îmi udase hainele până la piele; am ajuns stropit de nopoi, cu o privire rătăcită, care l-a înspăimîntat pe Swami Madhvananda, un călugăr pe care îl cunoscusem mai de mult, de când veneam aici cu mașina inginerului. M-am dus pe malul Gangelui să mă usuc și, cum stăm trântit acolo pe iarbă, cu ochii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cîmpul de bătĂlie aflat pe creasta lungă de deasupra rîului unde se aflau trupele spaniole de rezerviști. M-am sprijinit de marginea scundă a tranșeei, cu ceafa și umerii lipite de movilița de pămÎnt, la adăpost chiar și față de gloanțele rătĂcite, și mi-am ațintit privirea la ce zăcea jos, În vale. Erau tancurile, acoperite cu crengi de măslin. La stînga erau mașinile statului major, mînjite cu noroi și acoperite cu crengi, iar printre tancuri și mașini se vedea un lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cât e ceasul? ― Abia e ora șapte și trenul sosește la ora opt. Ai tot timpul. Când ajungi În gară, caută o birjă. Arvunește-o, că dragii noștri n-o să aștepte tramvaiul. Știi cum merg hârburile astea. Ca niște oi rătăcite... ― Am să caut un birjar de Doamne-ajută, că o dată vin mama Maranda și tata Toader să-și vadă nepotul... Eu am s-o pornesc apostolește către gară, să mai iau o gură de aer, că numai acolo, În spital... Tu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la alta, sub un cer de zinc albastru. "La asta ziceți Nil?" Numeam Nil o apă atît de calică? Și ce frunze zdrențăroase! Mai erau și țînțari anofeli, șuierînd asasin. Și mai era uliul căzut din cer pe spinarea găinii rătăcite. Devorînd-o. I-aș fi asigurat pe Patrick și pe Bradutz că păsările ababil, distrugătoarele Sodomei, nu zburau pe-acolo. N-am mai spus nimic. Prea erau iritați că uitaseră la Iași un nécessaire de toilette. Unde să fi cumpărat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
muncitorească și caznă minerească. Adjectivul hîd e prea des pus lîngă burghez". Mistrie a sărit de doi coți: "Da, tovarășe Carp, burghezul este hîd. Și cînd doarme, tot cum să ne strîngă de gît visează. N-am să mă las rătăcit artisticește de indicațiile unor intelectuali șovăitori, prea puțin acizi față de putredul occident. De cei ai căror opinii (Mistrie rata orice acord) duc la diversiuni. Așa a arătat, just, tovarășul Paul Georgescu la Congresul Scriitorilor din '56. Dumneata vrei să evadezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vitraliu. De ce vitraliul lui Rusalin o transfigurează. Ochii mărturisesc mai mult decît buzele. Bunicul, rămas văduv, a dus-o la o casă de copii. Mama fugise de sărăcie și de tras cu sapa la colectiv, într-o zonă industrială. Rămăsese rătăcită pe-acolo. "Mîncare am avut. Nu multă, dar am avut. Ne fierbeam supă cu zdrențe pe aragazul cu două ochiuri. Cartofi și mere erau. Bunicului îi pîrîia spinarea muncind de ici-colo". În șirul de tracasări, cel mai rău fusese altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pentru viitor. În mod voit, am îndepărtat „colbul” depus pe această scrisoare timp de 45 de ani din dorința de a fi de ajutor în unele cazuri limită pentru cei care s-ar afla în situații dificile. Printre unele pagini rătăcite am dat și de o altă încercare de la sfârșitul lui decembrie cu titlul „O declarație repetată în susținerea adevărului”, ce se referă la întâmplări din 1940-1941. După cedarea forțată a Basarabiei, Bucovinei și a ținutului Herța din 28 iunie 1940
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o primă tranșă după ce le despacheta. În plus, de regulă, jumătate dintr‑o valiză era ocupată de vreo două duzini de cutii portocalii de la Hermès, fiecare conținând câte o eșarfă albă care Își aștepta răbdătoare rândul să fie pierdută, uitată, rătăcită sau pur și simplu aruncată. ↔ Am Închis telefonul după ce am făcut un efort sincer să par grijulie și am dat cu ochii de Lily: stătea Întinsă pe canapea, fuma o țigară și bea un lichid incolor, care sigur nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Și, ca să mărturisesc, mă mândresc cu ea. Dar am și pasiuni care datează de cel puțin 5 000 de ani. Pasiuni de animal sălbatic... 18 noiembrie 1964 (miercuri) Departe... ești atât de departe... Doar cerul cu stele, câte un pahar rătăcit nu știu cum pe buzele mele Îmi mai aduc aminte de ceea ce ai fost tu, marea mea iubire... De fapt, uitarea e sfârșitul tuturor zbuciumelor. Ești atât de uitat, că mi se pare câteodată că nici n-ai existat. 19 noiembrie 1964
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acești martori (Îndosariind scrisorile) de-a lungul diverselor etape traversate și, astfel, mergem Înainte: continuăm să trăim Într-o agonie cotidiană, insesizabilă, tocmai din cauza martorilor ce ne dau sentimentul securizant; poate că există și acum acea scrisoare a ei, relicvă rătăcită În fundul unui scrin feciorelnic la mama acasă; o s-o Întreb cu prima ocazie, când mă Întorc acolo; da, ea avea Într-adevăr acea stranietate a unei ființe coborâte din cadru, din cadră, cum spunea mama ca să remarce frumusețea unei fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În iarbă ca Într-un leșin amoros. E ca o posesiune totală a cosmosului. Te trezești ușor la o adiere de zvonuri, străluminat de aripa neantului. Începi să-ți reintri În trup cu emoție, cu voce suavă, Îți chemi sufletul rătăcit primprejur și-l auzi cum zburdă Încă poznaș, alergând după fluturii colorați. Îl aștepți cu răbdare, te apropii de el cu gura Înmiresmată, Îl ademenești cu promisiuni din povești, până când se prinde-n capcana pieptului tău. Ai o tresărire necontrolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-ministru și actualul șef al majorității parlamentare, un bătrân mai arătos și cu barba albă, gângăvind de asemenea fraze despre "țărișoara noastră" și făgăduind noului guvern concursul necondiționat al
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
N-o lăsați, măi oameni, s-o omoare!... Săriți, băieți!... Pe ei, fraților! Ici-colo câte un pâlc de îndrăzneți se avânta spre frontul soldaților, în timp ce alții împroșcau cu bulgărași de pământ sau cu pietre. Calul maiorului, lovit de un bolovan rătăcit, se ridică speriat în două picioare. ― Dumneata aștepți să ne masacreze bandiții? se răsti Tănăsescu la primul-procuror. Nu vezi că au început să ne bombardeze? Apoi continuă cu glas de comandă: ― Trompet, sună!... Trompet! În secunda următoare văzduhul fu străfulgerat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rebeli și a fost împușcat printre ei, în cine să aibă încredere? (în realitate preotul Nicodim fusese să citească rugăciunile legiuite la căpătâiul boierului Miron și, întorcîndu-se de la curte cu crucea înfășurată în patrafir, a fost ucis de un glonte rătăcit, pe uliță, aproape de casele sale.) Plutonierul Boiangiu găsi în locuința sa devastată pe Didina, puțin slăbită, dar altfel veselă. Se îmbrățișară. Femeia plânse nițel, povesti cum a avut noroc cu baba Ioana, care a ascuns-o în podul colibei sale
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se încordează sub asfalt. Simțea că trebuie să-l caute pe cel asemenea lui. Îl va găsi, într-o noapte, probabil într-o odaie de subsol, ca să fie cât mai întunecoasă, întins pe jos, rezemat într-un cot, cu ochii rătăciți, încercând să se apere cu degetele desfăcute ale celeilalte mâini de demonii care urcau ca igrasia din temeliile casei ori se scurgeau prin streșinile plânse, întâlnindu-se pe marginea unei elipse, căci conturul avea două centre, câte unul pentru fiecare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care și-i merită. — Ba, pardon ! se sumeți Costică Ologu. Noi suntem prea buni pentru lumea asta. Nu ne meritați, hulpavilor, gâtlejuri sparte ! strigă, privind în vale, dar nu-i răspunseră decât ciorile care coborâseră, căutând printre farfurii boabele rătăcite. — N-ai decât să faci grevă... râse orbul. — Pe dracu’... răspunse, acru, Ologu. Tu nu vezi ? Pe lumea asta, chiar și fără cerșetori, cerșetoria merge abitir înainte... Melania se sperie când îi văzu, înălțându-și capetele peste uluci. Dar și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chip al său îl privea într-un fel straniu. Capul stătea bine înfipt între umerii osoși, acoperiți cu o tunică sălbăticită. Dar brațul ținea în mână o tipsie pe care se afla iarăși capul lui. Iar al lui Maca, privind rătăcit, era cel de-al treilea. Își aminti de povestea pictorului, dar nu putea fi asta. Cel pe care îl privea făcea parte dintre morții cei vechi. Poate că fuseseră și alții ca el. Maca simți că în urma lui cresc statui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
luă la fugă. Trecu, nesăbuit, pe sub bariera care se lăsase. Dar nu reuși să se refugieze la timp pe celălalt mal. Umbrele nu trebuiau să alerge ca să-l împresoare, erau peste tot... Cercurile lor începuseră să se strângă. Bătrânul privea rătăcit cum același chip venea asupra lui de peste tot. Nu mai putea face niciun pas, într-o parte sau alta, fără ca acel chip să nu-l încolțească. Trenul de argint șuieră, timpul se întoarse ca o mănușă și trenul se lăsă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Încheierea contractului. O sută șaptezeci. Din când În când Încercam să-mi aduc aminte ce ne apropiase la Început, ce existase Înainte de armistițiul glacial care devenise emblematic pentru relația noastră, dar nu-mi venea nimic anume. Fusese Întotdeauna puțin cam rătăcit, ceea ce școlile particulare reușiseră să mascheze, dar nu și să remedieze. Era categoric drăgălaș În stilul acela corect, de manechin din cataloagele Abercrombie, și știa să-și dezlănțuie șarmul când avea nevoie de ceva, dar Îmi amintesc mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ca toată lumea să aibă timp să ajungă Înapoi În oraș. Distracțiile pentru copii au inclus bazine pline cu gheață și sucuri, plimbări cu calul, o mică grădină zoo, o mașină de vată de zahăr, tonete de Înghețată și câțiva clovni rătăciți. De distracția adulților s-au Îngrijit chelnerițele de cocteil extrem de atente și de atrăgătoare, care au servit băuturi de zi acceptabile social dintr-un bar ascuns Înăuntru - preponderent Mimosa, Bloody Mary, Screwdriver, șampanie, margarita, sangria și din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nou, avea o poză imensă- un prim-plan, de fapt - cu Philip sărutându-mă cu o seară Înainte. Lui i se vedea doar ceafa, dar aparatul de fotografiat reușise cumva să-mi surprindă În prim-plan fața cu o expresie rătăcită, visătoare, care se datora faptului că ochii Îmi erau doar parțial deschiși, În timp ce-l priveau cu adorație. Sau cu o mutră de bețivă, depinde cum interpretai expresia mea, cu ochii pe jumătate Închiși. Trebuia, probabil, să mă aștept la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acest fel, "Diana Sancta" din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (Sancta Diana), figura centrală a folclorului românesc (vezi E. Lozovan, Dacia Sacra). Astfel, spune Pârvan, dianaticii (adepții cultului Dianei), "cei stăpâniți de Diana", au dat în limba română pe "zănateci", nebuni, rătăciți (vezi Contribuții epigrafice... p. 120). Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată deoarece transformarea s-a produs într-un mediu popular, rural (campestru și silvestru). Dar nu ne putem aștepta la un proces similar în ceea ce-l privește pe Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a 67 primăvară, marele om de știință a părăsit definitiv această lume. Prin grija statornică a familiei și prin osârdia admirabilă a istoricului Victor Spinei, apropiat de Leonid Boicu nu doar prin profesie, ci și prin obârșie comune, cartea manuscris - rătăcită o vreme prin sertare de birou sau rafturi de bibliotecă - a apărut totuși, în Editura Institutul European, când autorul ar fi împlinit vârsta de 70 de ani. Cu titlu cvasiidentic celui din 1986, sugestiv și pentru conduita morală a autorului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se vor lovi de logica conservatoare a nomenclaturiștilor, folosită pentru cucerirea puterii. Nu mai există o stîngă, nu mai există decît un vis tehnocratic totalitar la acest început de ani '70 cînd Ceaușescu îi recheamă la ordine pe romantici, avangărzi rătăcite. Stalinismul din 1948 i-a decepționat pe mulții adepți de stînga apăruți din rezistența antifascistă. Sistemul lui Ceaușescu îi va decepționa pe mulți dintre copiii lor care credeau că fac întrucîtva o nouă revoluție în 1968. Regimul se personalizează. Ceaușescu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o poveste fabuloasă ce se tot destramă și se rescrie, ca într-un amuzament savant prin care-și propune să expună viscerele fetide ale Istoriei în contrast cu inefabilul existenței individuale, al trecerii prin lume și prin propria viață ca un străin rătăcit și melancolic. "Orizont", nr. 4 (1555), aprilie 2013 Arhetip și monstru Primul roman al Martei Petreu, scris la trei decenii după ce debutul editorial cu volumul de poezie Aduceți verbele (1981) are o miză bine conturată și iradiază, din toate cele
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]