2,941 matches
-
Este o dezvoltare ca un joc de puzzle 4, în care se adună noi componente la imaginea deja existentă. Această perioadă constructivă este parcursă din secolul al XVII-lea și până la începutul secolului al XX-lea. Ea este caracterizată de raționalitate și analiză cauzal mecanică. Dar odată cu începutul secolului sub impactul fizicii relativiste și a celei cuantice viziunea asupra lumii se modifică schimbându-se inclusiv metodologia: "Știința secolului al XX-lea, spre deosebire de știința secolelor anterioare, se cramponează mai puțin de explicația
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
celei de-a doua jumătăți a secolului XX este o nouă paradigmă 21 (o nouă formă de imaginar) sau doar o dezvoltare a vechii paradigme (atingerea unei stări de maxim imagistic). Trecerea de la valorile 22 specifice perioadei moderne, adevăr, obiectivitate, raționalitate, la cele complementare atribuite postmodernismului, credințele, subiectivitate, stilul comunității științifice, poate reprezenta atât o perioadă de cenzură, dar și una de complementaritate la nivelul imaginarului descris anterior. Structurile aparent de opoziție pot fi doar forme de completare a unei imagini
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorealizeaza în știință", în Symposion, tome I, nr. 2, Romanian Academy, Iași, 2003. Sîmbotin, Dan, "Science Unity in between Necesity and Research Policy", în European Journal of Science and Theology, Tome 8, nr. 3, septembrie, 2012. Sîmbotin, Dan, "Scolastica și raționalitatea imaginarului medieval", în Symposion, Tome III, nr. 1, Editura Academiei, 2005. Sîmbotin, Dan, De imitatione Dei, Editura Paideea, București, 2004. Stephen, M. Kosslyn, Image and Brain. The Resolution of Imagery Data, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1995. Stoianov, Yuri, Tradiția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
théâtre médival ne peut problabement plus être retinue, mais il paraît certain que toute parole primitive qu'expresion littéraire tire son origine du rituel du sacré". 67 Ibidem p. 41. 68 Acest capitol este o dezvoltare a articolului: "Scolastica și raționalitatea imaginarului medieval", în revista Symposion, Tome III, nr. 1, 2005, Editura Academiei, pp. 66-84 69 Jean Delumeau, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984, p. 83; "Le Moyen Age n'avait jamais perdu completement contact avec l'Antiquité". 70 Basile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
conservatoare europene, un consecvent practicant al unei modernități înțelepte. "Principiile sale postulau creșterea organică, schimbarea treptată, respectul față de religie, familie și instituțiile tradiționale. A avut, probabil, cea mai mare influență în proclamarea superiorității obiceiurilor și valorilor nescrise în fața abstracțiunilor și raționalității rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din Franța, principala lucrare a fondatorului gîndirii conservatoare, citim o laudatio adusă prejudecății și înțelepciunii ascunse în ea: Este mai înțelept să perpetueze prejudecata, cu ceea ce are rațional în ea, decît să arunce în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură publică ori
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
găsească o așa strălucită Și surprinzătoare aplicație participiului speriat". Satirizează, cu îndreptățirea, parodierea impreciziei în favoarea lucidității, a clarității și preciziei în gîndire. Propune o pledoarie mereu necesară în favoarea lucidității. Și parafrazînd pe Maiorescu, eseistul ne cere: înapoi la precizia, la raționalitatea consecventă și responsabilă. O cerință cu atît mai imperioasă astăzi cînd, grație televiziunii, Internetului, telefoniei mobile etc., sînt tot mai mulți cei care își pierd capacitățile de abstractizare, de a manevra concepte și de a coagula idei. Lupta în contra imbecilității
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e caracterizată de un proces decizional colectiv care: a) presupune participarea tuturor celor afectați de aceste decizii sau de reprezentanții lor ("versant democratic"); b) e dezvoltat prin recursul la argumentele propuse în favoarea lor de participanții care împărtășesc aceleași valori de raționalitate și imparțialitate ("versant deliberativ"). În mod corect, Elster regăsește elemente ale acestei concepții în gândirea clasică, de la Aristotel la Burke, la Federalist Papers, la Mill și Hume, înainte de a-l aminti pe Rawls (1971) și Habermas (1996). În această lucrare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
teleologica (aici Barbu se separă de Poe). Să ne amintim: în "Filozofia compoziției", poetul american pretinde că "opera s-a dezvoltat, pas cu pas, până la finalizare ei, cu precizia și implicațiile rigide ale unei probleme de matematică"60. Deși accepta raționalitatea procesului de creație, poetul român respinge, principial, determinismul poesc atât riguros, cât și finalismul acestuia. Ele țin de o viziune mecanicista asupra vieții, si, implicit, asupra artei, viziune născută, cum spune Bergson, de la care Barbu se inspiră la rândul lui
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de lucru în conformitate cu tipul și gradul cerințelor educative speciale (lucru care poate fi realizat și în perimetrul școlilor obișnuite). Din nefericire însă, segregarea socială a apărut în timp, ca urmare a segregării educative; în fond, ea este o consecință a raționalității educației speciale și, în mod paradoxal, consecutivă unei atitudini totuși umanitare. în confruntarea celor două curente, primul a cunoscut iniția (la începuturile secolului XX) un ușor avantaj ideologic 1, pe fondul tendinței de emancipare a epocii, dar a constituit și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de lupta dintre mecanismul universal al pieței și dorința de putere. Nevoia de a implementa instituțiile sociale ale capitalismului a oferit un avantaj considerabil celor din sfera relațiilor de putere, fără nici un fel de rezistență din partea actorilor sociali a căror raționalitate ar fi trebuit să încarce cu sens propria existență și să impună controlul individual al ultimelor experimente economice și sociale. Astfel, nu ar fi apărut nici ideea "generației de sacrificiu", nici aceea a creditării unei perspective socio-politice cu ani întregi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oligarhia politică devine astfel o oligarhie financiară, care stăpânește în prezent întreaga noastră viață economică. De aceea, evoluția economico-socială a României nu ruinează puterea centrală, ci o întărește"12. Apare astfel întrebarea dacă schimbarea poate fi făcută. Sub forma unei raționalități centralizatoare, burghezia română își pierde seducătoarele idealurile de umanitate care conduceau la apariția individului liber. Atunci cum urma să perceapă proaspăta burghezie viitorul edificiu social? Poate doar ca o perpetuare a relației de putere: "Singură birocrația oficială are de suferit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
opri pe oameni să transfere resursele așa cum doresc ei, sau să se intervină continuu (sau periodic) pentru a lua de la unele persoane resursele pe care alții, pentru unele motive, se hotărăsc să le transfere acestora"44. Conștientizând motivele și parcurgând raționalitatea socială care mișcă lucrurile în producerea prosperității sociale, cea mai apropiată soluție care reiese din cele de mai sus este îndemnul lui Peter Gray: fii liber să înveți! Ceea ce societatea noastră poate să îndrepte sunt cele șapte păcate identificate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vocabularul său final - nu va fi distrusă"17. Ca să nu rănești, ca să știi când celălalt suferă, trebuie să te miști pertinent prin cât mai multe limbaje, de aceea "capacitatea de identificare imaginativă" are rolul pe care, pentru metafizic, îl aveau raționalitatea, iubirea de Dumnezeu etc. Solidaritatea trebuie construită din mici fragmente, nu este un limbaj originar pe care toți l-am recunoaște dacă l-am auzi. Speranța liberală este atitudinea individului față de comunitatea din care se recunoaște ca făcând parte, speranța
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu numai jocul forțelor care acționează la nivelul macro, conducând la sfârșitul istoriei sau la globalizarea capitalismului, ci și jocul de forțe la nivel micro. Dacă primele țin de corelația dintre marea politică și dinamica capitalismului, fiind definite în termenii raționalității instrumentale, celelalte țin de factorul politic autentic pentru că presupun realizarea (conservarea) unui bine și a unui sens. La sfârșitul istoriei despre care vorbea Fukuyama ar putea exista un bine, dar existența unui sens ar fi problematică. Drept urmare, absența coeziunii sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
analiză. Urmărind atât abordările (1) empirice, cât și pe cele (2) normative ale problemei dreptății (ordinii, proprietății, redistribuirii și echității), volumul se interesează în egală măsură de (3) problema sensului într-o lume lipsită de coeziune și centrată pe mecanismele raționalității instrumentale. Nu-mi este clar dacă aceste trei niveluri corespund celor trei funcții ale ideologiei identificate de Paul Ricoeur, dar ele sugerează măcar o analogie cu acestea. Astfel, abordările empirice ale dreptății trimit la revendicările și la reprezentarea disimulată a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
VII: Social Sciences and Law, nr. 1, 2013, pp. 29-40. 24 Vezi Gilles Lipovetsky, L'ère du vide - essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993. 25 Vezi Charles Taylor, Etica autenticității, Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. 26 "Prin "raționalitate instrumentală" înțeleg acea raționalitate de care uzăm pentru a calcula folosirea cât mai eficientă a mijloacelor, în vederea atingerii unui scop. Eficiența maximă, cel mai bun raport costuri-productivitate, aceasta ar fi măsura ei". Ibidem, p. 7. 27 Am folosit termenii religie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Law, nr. 1, 2013, pp. 29-40. 24 Vezi Gilles Lipovetsky, L'ère du vide - essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993. 25 Vezi Charles Taylor, Etica autenticității, Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. 26 "Prin "raționalitate instrumentală" înțeleg acea raționalitate de care uzăm pentru a calcula folosirea cât mai eficientă a mijloacelor, în vederea atingerii unui scop. Eficiența maximă, cel mai bun raport costuri-productivitate, aceasta ar fi măsura ei". Ibidem, p. 7. 27 Am folosit termenii religie și creștinism aproape ca și cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
British Museum) primul muzeu public, În Întelesul instituției de astăzi, este considerat Muzeul Luvru. Eilean Hooper-Greenhill În eseul său, ―The Museum in the Disciplinary Society‖ comenta că Revoluția Franceză a creat condițiile necesare „nașterii unui nou adevăr, a unei noi raționalități, din care a apărut și o nouă funcționalitate pentru o nouă instituție: muzeul public― (Pearce 1989: 63). expune În serviciul comunității. Comemorarea artefactelor și a evenimentelor este funcțiunea primară a muzeului, cu rădăcini În perioada Antichității, unde găsim formule premergătoare
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie și știință (epistemologi, istorici și filozofi ai religiei și ai științei), anume că religia și știința reprezintă variante diferite, dar complementare de raționalitate și de înțelegere a realului ; că nu există un etalon care să permită măsurarea celor două tipuri de cunoaștere, astfel încît să poată fi dovedită obiectiv superioritatea cunoașterii științifice asupra celei religioase. în ce privește științele religiei, ele își stabilesc cu grijă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
profit de sens. Pe deasupra, am devenit de o vreme conștienți că o bună parte din spectacolul modernității, din principiile și din regia lui paradigma istoriei, laicitatea, atenția față de demnitatea persoanei, accentul major pus pe libertatea ei, chiar tipul occidental de raționalitate coboară de-a lungul unui traseu complicat, dar coboară totuși dintr-o tematică religioasă. Nu e atunci pertinent să luăm în calcul posibilitatea ca, pornind de la acest spectacol, să urcăm spre domeniul care l-a inspirat? Experimentul cusan nu pune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
numai adaptate acesteia, adăugându-li-se prin legile omenești pedepse recunoscute, pentru a întări ascultarea lor"61. Așadar, legea naturală subzistă în societatea civilă, impunându-se atât poporului, cât și guvernanților, ca o regulă eternă, ca un criteriu unic al raționalității și al moralității acțiunilor și legilor pozitive. Contractul social este moral și rațional numai în măsura în care răspunde exigențelor legii naturale. Prin acest contract oamenii renunță la dreptul de a hotărî singuri ce anume reprezintă dreptatea pentru ei înșiși sau pentru ceilalți
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de schimb 114. Inventarea monedei modifică nu numai limitarea dreptului de proprietate, dar și definiția comportamentului rațional. Ca urmare, achiziționarea nelimitată a proprietății apare ca fiind absolut rațională. Macpherson notează că "imediat ce s-a făcut distincția dintre muncă și apropiere, raționalitatea deplină se atașează de aceasta din urmă, mai degrabă decât de muncă"115. Locke nu explică de ce oamenii urmăresc nelimitat să dobândească proprietăți după introducerea monedei, ci se limitează la a explica pentru ce ei nu puteau să dorească asta
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în vedere de Locke, în care nu toți oamenii sunt cetățeni 118. În plus, însăși ideea egalității facultăților se află în chestiune. Pe de o parte, toți oamenii sunt raționali, dar putem descoperi, pe de altă parte, două tipuri de raționalitate. Toți oamenii au aceleași drepturi naturale, dar există două moduri de a profita de ele. Prin urmare, diferențele dintre Hobbes și Locke constau în raportul raționalității cu sociabilitatea. Pentru Locke, oamenii sunt raționali pentru că sunt capabili de a trăi împreună
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]