3,509 matches
-
secole de la dispersiunea lor, după ce a atins, odată cu Revoluția franceză, acea egalitate prestigioasă care i-a învoit să ajungă în prima linie, în ierarhia societății, poporul israelit a fost obiectul unei persecuții nemiloase, ucigașe, care intenționa să-l elimine ca rasă din neamul omenesc. Biserica, oricât a fost de conștientă de responsabilitățile autentice ale celor mai mari exponenți evrei, în domeniul activității anticatolice, nu a ezitat să ia, în numele carității creștine, apărarea celor persecutați, lucru ce a fost recunoscut, chiar în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
iar Doicescu, iarăși pentru nimic în lume, nu ar fi intrat într-o brutărie ca să cumpere o pâine. Fiindcă Doicescu era un elegant, întotdeauna era îmbrăcat după ultima modă, purta mustață - o mustață mare și frumoasă - răsucită în sus, întotdeauna ras, întotdeauna mirosind frumos. Așteptam până la ora 1 noaptea, când ieșea pâinea din cuptorul întâi. Alături de noi, pe strada Piața Amzei, era o brutărie. Doicescu sta la distanță respectabilă, ferindu-se ca să nu-l bănuiască cineva că e prieten cu mine
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc pe dânsele vor fi rase și nu va fi permis de a se rădica altele noi. Toate bastimentele de rezbel sunt excluse din partea sus-zisă a fluviului, afară de bastimentele ușoare destinate la poliția fluvială și la serviciul vămilor. Vasele staționare la guri sunt menținute, dară nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
găsește de obicei într-un oraș, magazine de tot felul, restaurante, hoteluri, sediile autorităților publice, casele în care locuiau, în special, majoritatea populației. Am spus era fiindcă în prezent orașul Galați a suferit cea mai mare demolare. Valea a fost rasă și umplută cu clădiri înalte, care toate seamănă între ele, care opresc privirea, astupă orizontul, nu mai vezi decît un zid, fără grație, de o tristă uniformitate. În schimb, partea de pe deal, a fost lăsată să putrezească, să se ruineze
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
capitaliste, era realizat. Nu îi mai rămînea decît să aștepte momentul oportun pentru a trage toate foloasele unei hegemonii mondiale. În mai puțin de două săptămîni, armata poloneză a fost zdrobită. Nu a fost numai un dezastru militar, Polonia era rasă de pe harta Europei, căci la 17 septembrie, armatele sovietice, la rîndul lor, pătrundeau de la est, luînd parte la dezastru, înaintînd pînă la linia Curzon, de tristă memorie, fără împotrivire. Triumful diplomației lui Stalin era total, pozînd în arbitru, Uniunea sovietică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
plecarea pentru cîteva zile. Vaporul pleca din Olanda de la Rotterdam și nu atingea nici un port din Franța sau Anglia. Am plecat cu trenul deci la Rotterdam, care exista doar cu numele, căci nu mai era nimic în picioare, totul fusese ras din temelii de bombardamentele aviației anglo-americane. A trebuit să trecem noaptea la un hotel la Haga. Vapoarele plecau de la pontoane improvizate. În prezent, Rotterdam este socotit ca fiind portul cel mai mare din lume; o întemeiată mîndrie pentru o țară
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu lanțuri și frînghie și cu bidoane cu benzină au pătruns în fastuoasa clădire, au distrus toate bogățiile, toate lucrurile de artă și au dat foc. În cîteva ore n-a mai rămas nimic. Jockey clubul Buenos Aires-ului a fost ras de pe fața pămîntului. 88 Vechea colonie română din Argentina, provenită din emigranții de dinaintea primului război mondial, se intitula: "Cercul Uniunii Românilor". Președinte era doctorul Ungureanu. Am fost invitat la sediul ei de mai multe ori. Domnea în sînul coloniei o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Memorii ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
publicat în FAMILIA nr. 4 un pamflet ("despre") împotriva Furtunilor. Un soț ofuscat. A ținut să-mi plătească aventurile cu Mariana Marin. Mi se spusese, dar Radu e un băiat prea deștept de aceea nu mă așteptam. Trebuia să mă radă cu armele criticului, onest, nu în tonul Săptămînii! Reaua-i credință și detectivismul sînt evidente din cap în cap. "Verbiaj metaforic"?! E posibil! "Contaminări semantice în lanț"?! Cea sesizată de el e unica +, poate, finalul la "Cartea de citire". Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mișca!”. Nu puteam ocoli Humorul, la care, în ciuda sezonului, erau puțini turiști. Am urcat și în turn, apoi la întoarcere, după pedalatul prin soare și vânt, prin praf și păduri, ne-am răcorit în apa rece a pârâului, neam ras și probabil, am mâncat. Spre Solca, unde știam că era o salină vizitabilă, a trebuit să ne întoarcem. În dreptul unei borne kilometrice, am avut un incident cu un șofer de autobuz, care prin vocabular și-a reprezentat cu cinste tagma
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bine, m-am conformat, dar am luat-o în cameră. Astfel, într-un hotel de categoria a II-a, după 170 de kilometri, încheiam penultima zi a "excursiei”. Dimineață m-am trezit foarte devreme, nu mai știu dacă m-am ras sau nu. Ușa de la intrare fiind încuiată, am chemat-o pe recepționeră de undeva de la etaj, și la drum! M- am luat după indicatoarele spre Onești. Pespectiva trecerii prin pasul Oituz mă îngrijora, parcă mai mult decât culoarul Rucăr-Bran
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Fiți atenți la ce vă spun: prima va urca femeia cu copiii, apoi veți urca voi. Luați-vă tot calabalâcul, nu lăsați nimic în vagon, s-a înțeles? Să nu vă pună Michiduță să încercați să fugiți, că v-am ras! Clar?! Și a arătat spre pistolul care-i atârna la șold. Ne-am înspăimântat groaznic privind la rânjetul lui oligofrenic, ce-i scotea în evidență dantura de carnasieră feroce, și la mâna care mângâia într-un gest explicit pistolul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Isus Cristos, indiferent unde. Fiecare val cu noutatea și identitatea sa lirică A.B.Domnule Adrian Popescu, ne-am revăzut cu mare bucurie la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a două familie... Așa judecam atunci... O tentativă am avut, totuși să întru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi,dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Iisus Cristos, indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prietenia însemnând comunicare / comuniune, încredere, bucurie. Atunci când vorbesc despre prietenii mei literari, cei pe care îi iubesc, vorbesc despre o completare reciprocă, despre un sentiment de siguranță în legătură cu ei. Mă bucură orice realizare a prietenilor mei, orice bucurie a lor. Rad și plâng alături și împreună cu ei. Cu prietenii mei din străinătate, majoritatea scriitori ori editori, mă întâlnesc, virtual, în fiecare zi. Dumnezeu mi-a dăruit prieteni literari frumoși la suflet, excepționali printre care ești și tu. A.B.Despre cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că i-a sosit colega de tăvăleală. Vechiul nostru apartament e liber. Îl reluăm și viața noastră adaptată acum la mediul american Își reia cursul. La facultate e organizată o expoziție agricolă. Se expun soiuri de porumb și alte cereale, rase de vite, găini selecționate, mașini și unelte. Nu lipsește nici cel mai bun fel de Înghețată. Se face o intensă propagandă pentru folosirea porumbului hibrid. Descedenții din prima generație dau o producție mai mare și sunt mai precoci. Lucrarea lui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Poliția nu a putut afla de ce șchioapătă Hauptmann. Aci, acesta nu a vrut să explice misteriosul accident! Condamnat la scaunul electric, după ce a fost văzut de mama sa, venită special din Germania, asistat apoi de un preot, după ce a fost ras În cap, pentru tichia electrică, când să fie condus În camera electrică, vine un telefon de la centrala poliției să fie suspendată execuția Întrucât s-a prezentat un cetățean care susținea că el a furat copilul lui Lindberg. S-a dovedit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949. Doi dintre supraviețuitorii Târgșorului, Virgil Maxim și Gheorghe Andreica, au reconstituit o parte din aceste loturi, în funcție de zona de proveniență: Sighetu Marmației (Nistor Man, Constantin Radu sau Rad, Ștefan Deac, Vasile Dunca, Petrică Ulici zis Ursu, Ion Ilban, Grigore Hotico, Iuliu Vlad zis Micu, Gavrilă Coman, Gheorghe Bulacu, Petru Codrea, Ioan Dunca zis Nelu, Ion Motrea, Iosif Andreica, Ștefan Minică, Ion Hotea, Arvinte Pop, Gavrilă Iuscu zis Sfica
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
până la leșin; vara, torturații erau ținuți zile întregi în picioare, cu ochelari pe ochi, bine îmbrăcați și cu bagaje grele, fără posibilitatea de a bea apă; picătura chinezească a fost folosită de Murărescu asupra lui Drohobeczky Attila Anton, care fusese ras pe cap. Popa subliniază că toate aceste metode au fost o inițiativă a celor patru, fără a avea directive în acest sens din partea sa. În plus, recunoaște că el, Grama și Șerbănescu i-au instigat pe gardienii Tiberiu Gabor și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În perioada românească postbelică, când Întreaga noastră comunitate a fost supusă unui „experiment” politic, social și uman, nemaivăzut prin părțile noastre, comparabil poate doar cu secolele tulburi ale Începutului medievalității și ale năvălirilor hunilor, avarilor și ale acelor nații (sau rase!Ă care ne-au distrus așezările și deprinderile pe care ni le-au lăsat cele nici două secole de stăpânire și organizare romană: o excelentă urbanistică, simț și disciplină umană În deprinderea meseriilor și profesiunilor, spirit al violenței și al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
seară, mi-a făcut reproșul „de a-l fi ales pe altul!”. Se referea, cred, la prietenia cu Nicolae Manolescu și e drept că ei doi nu se aflau În raporturi foarte bune. Firi total diferite, Raicu, evreu de fină rasă venind din Moldova, iar Manolescu, olteano-ardelean - Râmnic și Sibiu!, cu cariere sociale extrem de diferite, aproape antagonice, Manolescu, cu vreo cinci-șase ani mai tânăr, având avantajul de a fi intrat mai târziu În literatura activă, fiind scutit de avatarurile, „fanatismele și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se află rădăcinile noastre). Și În acest domeniu, Ceaușescu a mers foarte departe, dar tot În sensul mitologiei comuniste. Comunismul preconiza o lume nouă; aceasta Însemna, evident, și transformarea radicală a peisajului și habitatului. Zone Întregi ale orașelor au fost rase fără a fi cruțate clădirile istorice și măcar mici segmente din peisajul tradițional.<endnote id="6"/> Cartierul de blocuri a devenit marele simbol al modernizării de tip comunist. Desigur, În Întreaga lume, o parte a populației s-a Înghesuit În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decât să desăvârșească opera! L-a impresionat și Phenianul, capitala Coreii de Nord. Ce bine arăta: un oraș monumental, cu bulevarde largi și drepte, cu piețe imense, nou-nouț, fără urme stânjenitoare ale trecutului, un adevărat oraș comunist! Vechiul Phenian fusese ras de bombardamentele americane. Deși bombardat și el de americani, Bucureștiul avusese o soartă mai bună, distrugerile nu fuseseră chiar atât de Însemnate. Singura soluție era să fie distrus chiar de români, la ordinele lui Ceaușescu. Intenția dictatorului a fost de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Între blocuri. A fost distrus cel mai pitoresc cartier al orașului, așezat pe coline, case vechi cu grădină, biserici, mânăstiri... Zeci de mii de oameni au fost evacuați. Dar nu numai casele au dispărut, ci și dealul. Ceaușescu l-a ras până la temelie. Pe un teren gol și plat, și-a putut Înălța astfel palatul viselor sale. A fost un șantier faraonic, unde au lucrat, tratați ca sclavi, zeci și zeci de mii de oameni, meseriași, muncitori, soldați, aduși din Întreaga
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]