9,883 matches
-
sa de cuprindere. În aceste condiții, zonificarea rigidă și unifuncțională nu mai reprezintă doar o măsură estetică, ci și un sprijin indispensabil pentru urbanismul științific, putând fi folosită pentru a transforma formulele cu rol de observații În profeții Împlinite. Orașul radical simplificat este, de asemenea, practic și eficient, Însă cu condiția să fie privit de sus. Organizarea serviciilor - de furnizare a electricității și a apei, de canalizare și a celor poștale - este simplificată atât subteran, cât și la nivelul solului. Cartierele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Platonov, Cevengur „Comunismul a fost susținătorul cel mai devotat, mai puternic și mai Îndrăzneț al modernității... Sub auspiciile sale, visul Îndrăzneț al modernității a trecut peste obstacolele statului nemilos și omnipotent și a fost Împins către limitele sale cele mai radicale: proiecte mărețe, inginerie socială dusă la extrem, utilaje enorme, transformare totală a naturii”. Zygmunt Bauman, Living Without an Alternative Proiectul conceput de Lenin pentru revoluție era, În multe privințe, comparabil cu cel al lui Le Corbusier pentru construirea orașului modern
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
menit să facă zona rurală, produsele și locuitorii ei elemente mai ușor identificabile și accesibile de la centru. Anumite aspecte ale acestor eforturi par, dacă nu universale, cel puțin foarte comune și ar putea fi definite ca „sedentarizare”, „concentrare” și „simplificare radicală” a așezărilor și culturilor. Ne vom ocupa aici mai În amănunt de două proiecte faimoase de simplificare agrară - colectivizarea din Uniunea Sovietică și satele ujamaa din Tanzania -, Încercând să punem În evidență atât logica politică mai generală care a stat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să se Îndrepte agricultura lor”. Pentru acești vizionari americani, colectivizarea sovietică reprezenta un enorm proiect demonstrativ, lipsit de inconvenientele politice instituționale existente În Statele Unite. „Americanii considerau giganticele ferme sovietice niște stațiuni experimentale, unde și-ar fi putut testa cele mai radicale idei cu privire la creșterea producției agricole, În special a celei de grâu. Multe dintre lucrurile despre care ar fi dorit să afle mai multe nu puteau fi Încercate În Statele Unite, pentru că ar fi costat prea mult, pentru că nu aveau la dispoziție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stat sau cooperative. Multe dintre ele erau „cooperative Potemkin”, menite să confere legitimitate unor practici deja existente. Însă atunci când nu erau doar un simulacru, ele scoteau În evidență cât de atractivă din punct de vedere politic și administrativ era simplificarea radicală a sistemului funciar și fiscal din mediul rural. Yaney rezumă impecabil această logică: „Din punct de vedere tehnic, era infinit mai ușor să se lucreze mari suprafețe de teren fără a ține cont de pretențiile individuale asupra pământului decât să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aproprierea de către stat Pornind de la istoria colectivizării sovietice, mai voi aventura acum să prezint câteva idei vădit speculative cu privire la logica instituțională a modernismului extrem autoritar, iar apoi voi sugera un mod de a Înțelege de ce asemenea acțiuni sociale masive și radicale au slujit destul de bine la atingerea anumitor scopuri, dar au eșuat lamentabil În alte privințe - o chestiune la care vom reveni și În capitolele următoare. Graba de a realiza colectivizarea a fost alimentată de obiectivul pe termen scurt de a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
număr foarte mic de variabile - ideal două, restul fiind controlate - este un aspect-cheie al științei experimentale. Această procedură este atât utilă, cât și necesară muncii de cercetare. Nu se pot garanta rezultate universale, impersonale, verificabile și exacte decât prin simplificarea radicală a situației experimentale. După cum spunea un pionier al teoriei haosului: „În fizică, există o premisă fundamentală, conform căreia modul În care putem pricepe lumea este izolarea continuă a elementelor ce o alcătuiesc, până când Înțelegem chestiunea pe care o considerăm cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
adesea implicite, cu privire la mărimea fermelor, disponibilitatea forței de muncă și dorințele cultivatorilor. „Experimentele În eprubetă” sunt, desigur, cel mai aproape de ideal din punct de vedere al controlului. Însă chiar și parcelele experimentale dintr-o stațiune de cercetare reprezentau o simplificare radicală, maximizând gradul de control „În cadrul unui spațiu redus și foarte simplificat” și neglijând restul, lăsându-l „În afara oricărui control”. Este ușor de observat că monocultura și atenția acordată rezultatelor cantitative se Încadrează foarte bine În această paradigmă. Monocultura elimină toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
foametea. Cu toate acestea, reprezentanții statului s-au trezit adesea chiar Înainte de a cădea În prăpastie, ajungând să tolereze, dacă nu chiar să accepte, un mare număr de practici informale care, de fapt, condiționau supraviețuirea proiectului oficial. Aceste exemple destul de radicale ale unor planuri de inginerie socială masive și impuse de stat ilustrează, cred, o caracteristică mai generală a acțiunilor sociale organizate formal. În fiecare caz, modelul schematic și superficial de organizare socială și de producție pe care se baza planificarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
standard au mari șanse să fie contraproductive de Îndată ce mediul se schimbă suficient de mult. Supraviețuirea pe termen lung a anumitor instituții umane - familia, comunitatea restrânsă, ferma de mici dimensiuni, asociația familială - se datorează uneori capacității lor de adaptare la modificarea radicală a condițiilor. Ele nu sunt ajustabile la nesfârșit, Însă s-a Întâmplat nu o dată să contrazică vocile ce le prevestiseră sfârșitul. Datorită forței de muncă flexibile (inclusiv exploatării copiilor), capacității de a trece la cultivarea unor specii noi și tendinței
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
familiale agricultura extrem-modernistă logica centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și profit” ca simplificare radicală În procesul de ruralizare din Tanzania codificarea vizuală a vieții rurale de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Black Act, Pantheon, New York, 1975; Douglas Hay, „Poaching on Cannock Chase” În Douglas Hay et al., ed., Albion’s Fatal Tree, Pantheon, New York, 1975; și Steven Hahn, „Hunting, Fishing, and Foraging: Common Rights and Class Relations in the Postbellum South”, Radical History Review 26, 1982, pp. 37-64. Un caz asemănător este prezentat Într-unul din primele articole publicate ale lui Karl Marx privind sustragerea lemnului din ciclul economic și șomajul În Renania, articol menționat În Peter Linebaugh, „Karl Marx, the Theft
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locuitorii orașelor japoneze, principalul inconvenient pe termen scurt Îl reprezintă enormele cantități de polen eliberate periodic de cedrii, deoarece provocă reacții alergice. Însă acestea sunt doar simptomul cel mai vizibil al consecințelor profunde pe care le are o asemenea simplificare radicală. Vezi James Sterngold, „Japan’s Cedar Forests Are a Man-Made Disaster”, New York Times, 17 ianuarie 1995, pp. C1, C10. Maser, The Redesigned Forest, pp. 54-55. În cazul multor păduri din ziua de azi, „bunul” respectiv nu mai este lemnul În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de interdicții legate de vânătoare, punerea capcanelor și pășunat și așa mai departe, pentru a se elimina acest spațiu (nestatal) al forței de muncă nesalarizate. Vezi Hahn, „Hunting, Fishing, and Foraging: Common Rights and Class Relations in the Post-Bellum South”, Radical History Review, nr. 26, 1982, pp. 37-64. Pentru ca lucrurile să nu pară marcate de un determinism geografic, aș dori să subliniez faptul că factorul uman joacă un rol important În crearea și conservarea unui spațiu nestatal. La limită, chiar și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
savanți din domeniul social au elaborat și au Încercat să aplice un set de tehnici obiective, precise și strict duplicabile, care să ofere răspunsuri cantitative imparțiale. Astfel, majoritatea formelor de analiză politică formală și analiză cost-beneficiu reușesc, pornind de la premise radicale și folosind unități de măsură neplauzibile pentru a compara variabile disproporționate, să dea răspunsuri cantitative la Întrebări spinoase. Astfel, se obțin imparțialitate, precizie și duplicabilitate, Însă cu prețul pierderii acurateții. O scurtă și convingătoare argumentație În acest sens se găsește
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la unul - numai unul - dintre miile sale de aspecte. știi ce să faci... În plus, Îți oferă și o unitate de măsură perfectă pentru reușită sau eșec... Ideea este că adevărata putere a teoriei Întreprinderii private constă În simplificarea ei radicală, ce se Încadrează perfect În tiparele mentale determinate de succesele fenomenale ale științei. Puterea științei, la rândul ei, derivă din «reducereș calității la cantitate” (E.F. Schumacher, Small Is Beautiful: A Study of Economics as if People Mattered, Blond and Briggs
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către alți deținuți”. Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O primă categorie [de colaboraționiști
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
una metafizică, iar critica nu a greșit atunci când i-a văzut sursa într-un „complex al străinului” (Nicolae Manolescu). Într-adevăr, ca și la G. Bacovia sau la G. Trakl, ființa lirică trăiește și aici o dramă legată de însingurarea radicală, necomunicare, anxietăți inexplicabile, suferință în fața misterului vieții și al morții care i se refuză mereu, până la exasperare. Din această experiență iau naștere poemele lui definitorii. De obicei laconice, chiar eliptice, populate doar de puține simboluri (pasărea, umbra, „marea noapte”, copilul
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
Spre sfârșitul decadei a noua, el depunea la Editura Univers o carte, Acțiunea textuală, care vizează o sinteză a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel de Leviathan lingvistic, în a cărui pâlnie aspiratoare este
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
la toate acțiunile (Proclamația de la Izlaz este, în cea mai mare parte, redactată de el), e ales ministru în Guvernul Provizoriu, apoi membru al Locotenenței Domnești împreună cu Nicolae Golescu și Christian Tell. Adept al acțiunilor moderate, în opoziție cu aripa radicală a revoluționarilor, s-a pronunțat împotriva împroprietăririi clăcașilor, pentru o înțelegere cu Turcia și pentru o desprindere totală de sub protectoratul Rusiei. După înfrângerea revoluției pleacă în exil la Paris, apoi se stabilește în insula Chios, împreună cu familia, și, în ultimii
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
antic) sau modern) - corelația strâns) dintre impuls și mișcare se menține valid). Ins) cum ar trebui ea explicat)? Astfel de fapte au r)mas constante; teoriile acceptate că adecvate pentru explicarea lor sunt cele care s-au schimbat în mod radical. Legile sunt ,,fapte de observație”; teoriile sunt ,,procedee speculative introduse în vederea explic)rii lor”. Rezultatele experimentale sunt permanente; teoriile, oricât de solid întemeiate, pot s) nu dureze (Andrade 1957, pp. 29, 242). Legile r)mân, teoriile apar și dispar. De vreme ce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Forță explicativ) este, totuși, dobândit), prin desprinderea de realitate, nu prin apropierea de ea. O descriere complet) va fi de o fort) explicativ) minimal); cel mult, o teorie frumoas). Cel de-al doilea tip ar trebui s) antreneze o smulgere radical) de realitate; s) lu)m exemplul fizicii. Dep)rtarea de realitate nu este bun) întotdeauna, ins), execptând cazul în care reușești s) faci acest lucru într-un mod inteligent, vei sfârși prin a descrie, nu și explică. Astfel, James Conant
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
libertatea s) acționeze în cazul celei din urm). În cadrul unei microteorii, fie ea a politicii internaționale, sau a economiei, motivația actorilor este mai curând asumat) decât realist descris). Presupun c) statele caut) s)-si asigure supraviețuirea. Asumpția este o simplificare radical), f)cut) de dragul construirii unei teorii. Problemă care se ridic) în cazul asumpției, ca întotdeauna, nu privește adev)rul ei, ci mai degrab) dac) ea este cea mai practic) și mai util) din câte pot fi f)cute. Faptul de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
practicat asiduu publicistica, acordându-i o însemnătate specială în perioada tranziției, considerată, în accepția sa, „nu numai o ruptură, ci deopotrivă sub unghiul continuității, al unei atitudini solidare cu valorile autentice din trecut, fie acesta apropiat și supus la contestații radicale“. Sub acest spirit a publicat sistematic texte ce urmăreau să contribuie la o mai corectă înțelegere a timpurilor pe care le trăim. Unele dintre ele au fost strânse în volume, precum Impasul reîntregirii (1995) și Chemarea istoriei (1997), altele urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lega și mai strâns pe istoricii români de lume. Nu vreau să zăbovesc prea mult asupra perioadei de după 1989 din biografia intelectuală a d-lui Zub. În raport cu epoca anterioară, programul științific desfășurat de domnia sa nu a înregistrat, acum, vreo schimbare radicală. Putem nota aceeași preocupare de restituție monografică a marilor etape ale evoluției istoriografiei române, aceeași reflecție asiduă pe marginea scrisului istoric și a misiunii civic-sociale a istoricului, aceeași vocație a deschiderii și dialogului cu străinătatea, împlinită, de când d-1 Zub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]