10,393 matches
-
Să fim cinstiți: nimic! - O femeie trebuie să fie frumoasă și să încurajeze bărbatul, să se sacrifice pentru el. Așa cum și el se sacrifică pentru ea. Să... Mișu realiză cu groază că nu are nimic de spus. Absolut nimic, în afară de rețeta secretă pentru whisky. El nu-și dorise atât de multe, voia să fie barman în America. Pentru ce îl supuneau oamenii ăștia la atâtea interogatorii? A avut noroc cu Sorinel, asta e, a avut noroc. Nu putea să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și îndată uita de tot, râdea și trecea maiestuos printre noi, flendurind chica unuia, mângâind obrazul alteia, sărutând o mână de artistă mare și făcând ghiduș cu mâna unei cabiniere la care se interesa așa, în treacăt, dacă mai avea rețeta aceea fabuloasă de murături. Când, într-un târziu, m-am ridicat să plec, era deja seară, perdelele somptuoase tremurau în clipoceala aceea de auriu înnegurat, cănile de ceai zăceau pe tablaua mesei, parcă obosite și ele de atâtea amintiri, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
strivește. Nu mai omorî animale și ascultă mai bine ce am de zis, o dojenește Sophie. Vreau să inițiez un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse, confecționând, de exemplu, o grenadă artizanală. Deja știu rețeta, am descusut‑o pe maică‑mea, care‑i chimistă. Anna e departe, dar Rainer e mai aproape de persoana iubită și simte brusc că‑i gata să se scape pe el de frică. Spune: Sophie, se apropie bacalaureatul, n‑ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
întâmplă și e plasat sub semnul binelui, profitând de acest moment, aderând la această clipă. A conștientiza bogăția unei clipe efemere, dar fericite, a ști că ea constituie un dar într-o existență plasată majoritar sub semnul negativității, iată o rețetă lesne de aplicat și direct aducătoare de bucurie. Această energie pozitivă ne permite să suportăm mai ușor surprizele neplăcute ale existenței. Preocuparea pentru ce este trebuie să fie dublată de o refuzare a ceea ce ar putea fi. A nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
jubilației în act. Contrafacerile sporesc chinul, amplifică dorința și alimentează nevoia pe principiul eternei întoarceri a răului. Cui îi spune că a trăi este un rău, Diogene îi răspunde: nu, nu a trăi, ci a trăi rău. Iar apoi dă rețete pentru o existență reușită. Plăcerile triviale contra plăcerilor subtile, distincția făcută încă din acele timpuri rămâne de actualitate: hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
discursul obișnuit al hedonismului cel mai simplist: existența trebuie să tindă numai și numai către plăceri; fericirea ți-o afli lesne, cu mijloace foarte la îndemână; problemele nu au nicio importanță; nimic nu contează în afara satisfacției imediate. Și urmează niște rețete simpliste: caută felurile de mâncare cele mai elaborate, vinurile cele mai fine, voluptățile cele mai senzuale, spectacolele și concertele cele mai încântătoare, parfumurile cele mai îmbătătoare, senzațiile cele mai tari, băieții cei mai excitanți, paturile cele mai potrivite pentru exercțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sfârșit... Se întâmplă că acest cvadruplu remediu nu există explicit în corpusul lui Epicur. Filosoful nu enunță nicăieri clar acești patru timpi făcuți să faciliteze memorarea unei întregi opere. Când crezi că-l vezi apărând, el se poticnește în mijlocul unei rețete de șapte propoziții, în altă parte numai de trei... în cele trei scrisori rămase de la Epicur, filosoful își oferă deja gândirea într-o formă sintetică, astfel încât destinatarii - Pythocles, Herodot și Meneceu - să poată dispune de o chintesență, de un rezumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cea locală: simplă, autentică, tradițională, modestă, mai aproape de natură decât de cultura care rafinează, elaborează și obligă la variațiuni costisitoare. Stilul de viață al lui Piso ar permite bucătari cu toată armata lor de ajutoare în permanență, sosuri sublime și rețete alambicate. Nici vorbă de așa ceva. Physis contra nomos o dată în plus, lecțiile simplității naturale contra prețiozităților artificiale excesive... A găti ține și de exercițiul filosofic, la fel și a mânca; discipolii lui Epicur care practică la fel de bine gândirea Magistrului în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Ce ciorbă e asta? — Ciorba nr. 3, răspunse tânăra mediocră de vizavi, înfulecând deja cu poftă. — Și - spuse comandantul răscolind cu atenție prin farfurie - pe ce bază e făcută? — Cum pe ce bază? spuse ușor contrariată tânăra. Pe bază de rețetă. Comandantul Aciobăniței mai învârti de vreo două-trei ori prin farfurie, căutând un semn caracteristic, vreun morcov, o legumă recognoscibilă, ceva. — Dar rețeta propriu-zisă - întrebă el - pe ce se bazează în principiu? La auzul acestor cuvinte, lingurile câtorva mediocri care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
prin farfurie - pe ce bază e făcută? — Cum pe ce bază? spuse ușor contrariată tânăra. Pe bază de rețetă. Comandantul Aciobăniței mai învârti de vreo două-trei ori prin farfurie, căutând un semn caracteristic, vreun morcov, o legumă recognoscibilă, ceva. — Dar rețeta propriu-zisă - întrebă el - pe ce se bazează în principiu? La auzul acestor cuvinte, lingurile câtorva mediocri care erau așezați în apropierea pământenilor încremeniră în aer. Tânăra comeseană de vizavi, fără să ridice ochii din farfurie, spuse încet: — Rețetele nu țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ceva. — Dar rețeta propriu-zisă - întrebă el - pe ce se bazează în principiu? La auzul acestor cuvinte, lingurile câtorva mediocri care erau așezați în apropierea pământenilor încremeniră în aer. Tânăra comeseană de vizavi, fără să ridice ochii din farfurie, spuse încet: — Rețetele nu țin de competența noastră. Noi avem datoria să mâncăm. Și v-aș sfătui și pe dumneavoastră să faceți la fel dacă nu vreți să vă treziți mâine-poimâine cu ciorba nr. 4. Episodul 11 Felul doi De voie, de nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri ale adevăratei arte. Informații despre preoteasă apar și în volumele "Îndrumătorul bisericesc" din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
cea fără de Dumnezeu, și comit o îndurerătoare crimă sinucidere sufletească. Dar, dacă ai curajul să nu alegi totuși acest drum, poți să fi convins că abia acum inima ta e pregătită să iubească. Te întrebi poate cum? Nu există o rețetă miraculoasă, oricât de mult ne place să avem soluții la orice. Există doar „Doamne!” Dumnezeu doar atât aștepată, să-l chemăm și El, care e deja aici ne va învața să iubim. Nu cred că trebuie să iubești după canoane
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
30 lei. Cu câțiva ani în urmă am tipărit această carte și am donat-o tuturor familiilor din parohia noastră. A fost un prilej de mare bucurie și de folos sufletesc. Enoriașele noastre au găsit în această carte sute de rețete de mâncăruri și preparate de post. Dacă până atunci multe se plângeau că ar ține postul, dar nu știu ce să mai gătească, cartea pe care le-am pus-o la dispoziție a fost un instrument extraordinar, care le-a ajutat să
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
al poemelor lui Roca). Fără îndoială, este o adevărată plăcere să citești în volumul „Căutând insula fericirii”, poeme de o rară vibrație estetică, simple și sugestive, dar încărcate cu trăiri profund omenești. Cartea aceasta, scrisă cu har, nu ne asigură rețeta fericirii, dar citindu-l pe G.R. înțelegi că marea bucurie este tocmai căutarea ei! ---------------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 5 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
s-au străduit s-o facă aflătorii-n treabă: Ocean de vise în derivă și de speranțe obosite, în care doar rechinii zburdă printre grămezi de legi sucite! Au fost din ăștia și-nainte, când omul nou era forjat după rețete bolșevice, căci la români nu-i un păcat să te prefaci că doar muncești ca-n zisa foarte înțeleaptă: „Timpul trece, leafa merge, noi ne vedem de-a noastră soartă...” Dar și mai și, după schimbarea politicilor de fațadă, ei
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
memorabile pe tema fericirii. Mă gândesc să-l urmez, pentru că sunt sigură că știe știe ce spune în cartea pentru care i s-a decernat premiul norvegian pentru literatură. Vă împărtășesc câteva pasaje (sublinierile îmi aparțin mie): „Am o mică rețetă a fericirii. E simplă, nu infailibilă, dar foarte efectivă. Formula conține conștientizarea intensă a bucuriilor pe care le experimentezi, a celor pozitive. Nu-ți suprima durerea, răul. Nu te minți sau amăgi nici pe tine, nici pe cei apropiați, nici
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
disperarea altora pentru a te scoate din propria ta disperare, și nici invers. Poți însă să te folosești de un nou proiect de viață pentru a le ameliora pe amândouă.(...) Pacea e pretențioasă și cere timp. Mai am o mică rețetă pentru sănătate: Mișcă-te corect, mănâncă bine. Dar, înainte de toate, fii fericit. Încearcă șă sporești conștient nenumăratele bucurii mici, de zi cu zi, urmărește un țel prin viața ta, trăiește cu bucurie. Fericirea și sănătatea conviețuiesc foarte aproape una de
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
în prim plan nonvaloarea: maneliști cu pretenții de star sau personaje controversate, cu priză la public, e drept , precum Miron Cozma, Stelian Ogică sau Cristian Cioacă. Se pare că Dan Diaconescu cu dezbaterile sale pe marginea subiectului „Elodia” a devenit rețetă patentată a succesului și că a paria azi, de exemplu, pe cazul Zăvoranu înseamnă audiență asigurată și, deci, profit sigur. În ce țară trăim, Doamne...? Asta spune însă foarte mult, dacă nu chiar totul, despre nivelul auditoriului, care, amator de
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
apă”, în cele din urmă „primarelui” i s-a înfundat. I-au fost descoperite matrapazlâcurile, furturile din avutul public, dacă tot e moda. Dar nu vom avea decât de câștigat, desigur. Cultura română, vreau să zic. Că doar plagiatul este rețetă patentată! Și apoi „primarele” nostru va avea timp berechet să consulte „almanahe”, ba să intre și pe „Guagăl”, se va documenta și în câteva luni va publica o carte, două, nouă. Cu cât mai multe, cu atât mai bine, nu
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
așa că am avut timp din belșug să constat cum meticuloși își arajau marfă să arate frumos și ochi să atragă, ochi ce lipseau cu desăvârșire ... buzunare goale. Am stat să-i privesc cum repetau în minte și cu voce tare rețete care mai de care, amestecuri miraculoase strânse din inimă munților pentru le oferi vreunui client mai dornic de însănătoșire. Captat de această procesiune, m-a cuprins frigul înălțimilor, uitasem de mine, erau doar ei în centrul atenției mele, mâinile și
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
mine ? Și am continuat inspecția mea printre tejghele, leacuri, prafuri și licori. Analizând mărfurile am sesizat că nimeni nu vindea lucru curat preluat din natură. Toate erau amestecuri în legea fiecăruia dintre cei ce vindeau. Fiecare din ei avea o rețetă magică cu puteri vindecătoare. Ce am constatat mai apoi m-a frapat un pic, fiecare dintre ei avea o rețetă originală și că nimeni nu vindea ce avea altul cu toate că nu erau puțini la număr. La un moment dat am
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
lucru curat preluat din natură. Toate erau amestecuri în legea fiecăruia dintre cei ce vindeau. Fiecare din ei avea o rețetă magică cu puteri vindecătoare. Ce am constatat mai apoi m-a frapat un pic, fiecare dintre ei avea o rețetă originală și că nimeni nu vindea ce avea altul cu toate că nu erau puțini la număr. La un moment dat am realizat că se făcuse dupămasă și că soarele colo sus în munți apune mai devreme și că nimeni nu venise
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
cred că asta i-a plăcut. Și-a ridicat din nou privirea și m-a radiografiat cu ochii curați adânci și limpezi. Dragul meu ... așa mi-a spus ... și tu faci exact ca și noi ... pregătești o viață întreagă o rețetă și aștepți apoi să vină cineva să ți-o cumpere, daca nu măcar să i-o dai cadou sau să o arunci după ... sau să o lași să-ți cadă din palmele ce se strecoară în pământ. Referință Bibliografica: Târgul / Borchin
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
aceste repere de identitate se manifestă este asemenea pântecului fertil unde se adăpostește tainica naștere a popoarelor. Nașterea poporului român nu a fost rodul unei combinații «in vitro» după alchimii romane, și nici nu s-a făcut după vre-o rețetă de cocteiluri migratoare, după cum încearcă să ne învețe unii venetici. Pământul ereditar al românilor a fost dintotdeauna cel pe care l-au avut ancestorii noștri, certificați de memoria istoriei scrise sau vorbite, iar dreptul asupra acestui pământ nu este unul
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]