3,182 matches
-
și pe acesta (știam). Încetinirea mișcărilor și a ritmului poeziei imprimă senzația de trecere nesimțită în neant, prin adverbele "pe urmă ușor", "ceremonial", dacă primele exprimă explicit trecerea timpului și alunecarea insesizabilă, al doilea reprezintă o încetinire a ritmului poeziei. Reflexivul impersonal impune ideea că destinul e deasupra omului, nu e aici nici acceptare a morții, nici revoltă împotriva ei. Textul păstrează un ton constativ "căutând pe unul dintre noi s-a oprit -/ într-un pahar plutea înecată o viață". Cântec
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru care „grădina publică” e legată exclusiv de tinerețe, Bacovia a zăbovit în ea atît tînăr, cît și bătrîn, de primăvara pînă toamna, cînd „plîngea” și se pustia, vîntul aruncîndu-i frunzele pe străzile din jur, - cîteodată și iarna, spectator tăcut, reflexiv și comprehensiv al naturii și al oamenilor. La fiecare vîrstă, desigur, cu alte sentimente și atitudini. Unii l-au evocat ca făcînd parte din peisaj, prezență statornică, indicînd drept loc favorit al său o bancă așezată sub o salcie. într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe jurnaliști cum să scrie concis, adică într-un fel în care să inspire încredere. Artificiul în sine are încredere în tine" (187). Problema este că stilul simplu al unui om este un stil bogat în imagini lingvistice, minunat de reflexiv, pentru altul. Dar dacă Bradford ar fi fost învins, acea înfrângere ar fi fost, epistemologic vorbind, cea folosită de mulți jurnaliști practicanți ai formei literare narative ca punct de plecare, adeseori cu o modestie similară cu revelația lui Bradford că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
manual contemporan de jurnalism (Fedler, 143-44). Problema este că, deși concizia ar avantaja dezvoltarea unui stil de știri obiectiv, arhivarea faptelor ar continua să fie problematică: stilul simplu al unui om este un stil bogat în imagini lingvistice, minunat de reflexiv pentru altul. Deși presa partizană a continuat să se mențină pe poziție până la Războiul Civil - un exemplu demn de remarcat este New York Tribune al lui Horace Greeley - era sa se apropria de final. Prin recunoașterea deschisă a înclinației lor ideologice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
distinge între modul discursiv și cel narativ. Prin aceasta nu vrem să spunem că aceste granițe sunt adânci și bine conturate. E adevărat că jurnalismul literar ca narațiune este deseori discursiv. Și modul discursiv cunoscut în mod convențional ca "eseu" reflexiv nu ezită să folosească tehnici narative ca cele care provin din construcția romanului realist. Astfel, Mencken este în bună măsură un autor discursiv, dar utilizează cu plăcere un portofoliu de imagini concrete care de obicei este asociat cu scrierea romanului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
practicanți ai jurnalismului literar. Un exemplu ar fi lipsa controversată a oricărei emoții evidente în reportajul de un stil arid al lui Hemingway, cum ar fi în lucrarea "Italia, 1927". În schimb, Hiroshima există undeva pe un spectru, între subiectivitatea reflexivă și o obiectivizare "denaturată". Ar putea fi situată mai aproape de partea obiectivizată a spectrului, dar ambiția sa narativă încă tinde spre micșorarea distanței dintre subiect și obiect din cauza alegerilor emfatice pe care le-a făcut când a selectat tehnici de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îi stereotipizează pe cei doi ca fiind marginalizați de societate sau niște Ceilalți ai societății, pentru că își neagă subiectivitatea. Cu toate acestea, pe spectrul narativ, dintre stilul de reportaj dominant obiectivizat, pe de o parte, și o subiectivitate deschisă sau reflexivă, cum e cea a lui Mailer, pe de altă parte, decizia lui Capote de a folosi metafore minunate tipice romanului (având în vedere că toată limba este o metaforă) reflectă o subiectivitate mai deschisă, ce s-a implicat în existența
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
introducerea elementului ce ne face umani, eul, fie că este vorba despre eul ascuns al lui Capote sau de eul lui Mailer ce se expune în mod scandalos analizei cititorului. Într-adevăr, pe spectrul dintre stilul obiectivizat și stilul subiectiv reflexiv, nu ne întrebăm unde se produce separarea dintre cele două, întrucât subiectivitatea este prezentă în orice obiectivizare. Mai mult, obiectivizarea este prezentă în orice comunicare, oricât ar fi aceasta de subiectivă. Altfel, ea nu ar mai fi comunicare, ci doar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
el identifică problema relației dintre jurnalismul literar narativ și autobiografie și, implicit prin implicare, dintre jurnalismul literar narativ și alte forme nonficționale. Connery sugerează că o altă temă care nu este direct legată de primele este cea a rolului subiectivității reflexive în cadrul acestor texte (6-7). Research Review este animată de dorința de a sprijini cercetările care se ocupă în primul rând de jurnalism în revistele americane, dar această direcție se aplică la forma de expresie în întreaga ei întindere, fie că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin destinele personajelor" [Tiutiuca, p.235, subn.n.]. Este de subliniat în această ordine de idei capacitatea românului "de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
principiilor și cauzelor obiective etc se realizează În exclusivitate pe calea rațiunii, ori este mobilizată pentru această finalitate numai atenția dublată de o anumită Înclinație spre științele exacte. Literatura, ca disciplină umanistă, presupune, În primul rând, o disponibilitate spre latura reflexivă a comunicării, spre visare, dacă vrem să pară mai limpede aprecierea, În cele mai diferite ocazii. Receptivitatea, acolo unde există ca o simplă predispozție, trebuie cultivată, stimulată, pusă În funcțiune, cum se spune, altminteri, după un timp, dispare, apune ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arz-o focul” (ard-o focul) este o expresie pusă În limbajul lui Cătălin, pentru a-i justifica și lui originea terestră. De altfel, În limbajul lui Cătălin apar expresii cu particularități fonetice cum ar fi: „acu-i-acu”, moldovenisme, exprimând stări reflexive remarcabile. De ele se contaminează și Căiălina. „Da’ ce vrei mări Cătălin? La du-t’ de-ți veti de treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Văzând că feciorul nu pricepe, zice: „Adică da! exclamă... liniștit deodată. Treci cu ei Încoa’ să cadă salcâmul peste ei.” În felul acesta răspunde el celui lipsit de judecată. Când Cocoșilă se arată neliniștit În legătură cu legionarii, Moromete dă același răspuns, reflexiv și ironic. „Fugi, măi, de aici! Dă-i În măsa de legionari.” Moromete are, fără Îndoială, admirabile trăsături de caracter, dar trebuie subliniat faptul că el nu este dispus Întotdeauna de a sări În ajutorul semenilor lui. O asemene predispoziție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri de publicuri. Combinațiile multiple realizate la nivelul comunicării reflexive și pragmatice dintre critica culturală, critica de artă și arta critică, înțelese ca modalități de depliere (oarecum rizomatică) a teoriei post-estetice, redispun contextele de dezbatere asupra condiției critice a culturii și artei actuale ca procese de investigație post-estetică. Critica culturală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale provocării existențiale și la complexitatea variabilității istorice și interculturale. Este posibil ca depășirea acestor contradicții să se poată realiza prin cercetarea analitică a impactului socio-istoric pe care îl poate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelesul său de teorie a artelor liberale, de doctrină a cunoașterii inferioare, de artă a gândirii frumoase și artă a analogului rațiunii, estetica ar fi "știința cunoașterii sensibile". În această tradiție, Immanuel Kant propune ca modalitate de operare estetică facultatea reflexivă de judecare, care ar avea rolul de a negocia între intelect și sentimentul de plăcere și de neplăcere, înțelegând frumosul ca simbol al moralei. Mai târziu, la Friedrich Schiller, termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu privire la problema valorii și cu privire la alegerea eclectică a obiectelor și metodelor sale. Cu toate acestea, nu se poate justifica faptul că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei artei, câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și Max Horkheimer și din conceptul de "industrie a conștiinței" lansat de Hans Magnus Enzensberger. Această hegemonie a teoriei ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
activitățile culturale comerciale prin internalizarea modelelor de activitate corporatiste, asistând astfel la regularizarea și încorporarea artei într-o nouă ordine globală.116 Cele două modalități de abordare a situației artei, arta percepută teoretic ca nume a desemnărilor noastre empirice și reflexive și arta înțeleasă ca fenomen influențat de practicile politice și economice din societate, motivează dezvoltarea strategiilor de formare a cadrului de investigare critică ca modalitate de examinare a articulării teoriei post-estetice a studiilor vizuale contemporane. 2.2. Teoria criticii de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
abordării confluente a celor două tradiții istorice a gândirii critice, respectiv a sensului kantian al criticii, care presupune examinarea evaluativă a categoriilor și formelor cunoașterii pentru a determina validitatea și valoarea lor cognitivă, cu sensul marxist explicativ, normativ, practic și reflexiv al teoriei critice, care are în vedere examinarea realității socio-economice din perspectiva deconspirării formelor ascunse de dominare și exploatare, acționând astfel atât în direcția chestionării formelor stabilite ale gândirii, cât și a formelor stabilite de viață colectivă. Sinergia dintre cele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practicilor vizuale artistice în modernitate a fost caracterizată de patru condiții istorice 245. Prima condiție a fost viziunea critică a artiștilor care au continuat să chestioneze problematica vieții cotidiene, dizlocând percepțiile comune; cea de-a doua condiție a fost acțiunea reflexivă a artiștilor și teoreticienilor care au influențat și s-au lăsat influențați de dinamica experienței și cunoașterii; a treia condiție a fost acțiunea tehnologică care ar descrie felul în care practicile artistice de studio au fost absorbite de cultura vizuală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
oferind o serie de înregistrări selectate dintr-o bază de date audio, pe care le-au articulat poetic în mesajele lor către cele două comunități. Producând, printre altele, hărți, rute, piese de sunet și materiale filmate, e-Xplo își concentrează investigațiile reflexive asupra anumitor locuri, contexte, identități sociale, peisaje și spații publice de informare, încadrând narațiuni individuale în cadre de referință mai largi pentru a avea o privire de ansamblu asupra anumitor situații. La rândul său, grupul danez N55 a prezentat în cadrul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
experiență estetică, cât la examinarea/analiza și aprecierea/evaluarea oferite de procesele gândirii productive, critice și creative, s-ar putea ține cont de capacitatea experimentală a artei critice de a furniza un model al criticii ca act artistic. O investigație reflexivă și experimentală asupra activității critice ne poate pune în situația de a confirma faptul că, în aprecierea unei lucrări, criticul de artă ar uza el însuși de anumite aptitudini ale gândiri artistice pe care le utilizează și artistul în creația
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
gândirea creativă este aceea care generează opțiuni și idei divergente, în vreme ce gândirea critică ar fi aceea care le-ar evalua convergent. Fiind în relație de confluență cu gândirea productivă și cea creativă, gândirea critică presupune optarea pentru decizii argumentate și reflexive cu privire la rezultatele sau procesele artistice. Utilizând criterii pentru a judeca situarea, calitatea și consecințele unui artefact, a unui eveniment sau a unui proces, gândirea critică este un gen de gândire orientată oarecum inferențial. În ceea ce privește modalitatea de lucru și orientarea gândirii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a artei și educația artistică Analiza condiției critice actuale, realizată în procesul construirii unei teorii post-estetice a studiilor vizuale contemporane, denotă tendința de schimbare a poziționării discursului teoretic cu privire la practicile, producțiile și reprezentările artei recente. Interesul pentru discursul observațional și reflexiv al criticii culturale, pentru modalitățile de apel ale criticii de artă și pentru răspunsul practic al artei critice au (in)format unul din tipurile de teoretizare posibile ale câmpului de investigație care subîntinde studiile vizuale contemporane. Situația actuală a culturii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]