3,930 matches
-
periculos spre declin, formând pe de-a dreptul un consens al inegalității. Pentru revoluțiile americană și franceză, mai mult decât regimul politic, conta ideea unei societăți fără privilegii și diferențe sociale. De aceea cuvântul „egalitate” era atât de important, după cum remarca Tocqueville. În timp ce denunțăm retribuțiile scandaloase ale trader-ilor nu ne mirăm în fața compensațiilor adesea superioare ale fotbaliștilor și artiștilor. Sau se acceptă fără prea multe probleme idea că meritul ar putea produce diferențe economice enorme. Așa am abandonat progresiv modelul redistributiv
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
chiar în primul vers din Tao teh ching, Lao Zi ne avertizează: „Calea care poate fi rostită nu este calea adevărată”. Cei care practică tao, și nu cei ce se laudă cu acest lucru ating longevitatea. Lao Zi face o remarcă în Tao teh ching prin care se exprimă în numele tuturor adepților împliniți ce sunt sâcâiți de curiozități lipsite de sens din partea diletanților curioși: Cei care știu nu vorbesc: Cei care vorbesc nu știu. Un om care ajunge să trăiască până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
MEU PUȚOILOR! Când ajung la apartamente deja se adunase o mare mulțime afară. Niște vagabonzi din casa cu apartamente de Închiriat stau claie peste grămadă pe o bancă, bând bere tare și vin cu adaos de alcool și le aruncă remarce jignitoare celor doi bulangii În uniformă, dintre care unuia i s-au Înroșit la greu urechile de frig și umilință. Alți câțiva polițai Încearcă să Înconjoare zona cu o panglică și să Împrăștie mulțimea. Văd că e ceva pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat și a funcționat. Într-un studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în Europa medievală 39, Richard Kieckhefer remarcă, pe lângă o anume normalitate (cel puțin în perioada medievală de început și până în secolul al XV-lea), și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și lumea cultivată nu făceau distincție între ceea ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o acțiune de mediere în actele de comunicare umană. Mediatizarea se referă la actul prin care anumite mesaje sunt transformate, sub influența sistemului mass-media, în timpul procesului de producție și difuzare specific comunicării de masă46. Devine importantă, în acest context, o remarcă ce îi aparține lui Jérôme Bourdon, autor care susține că "Astăzi, Internetul antrenează o apropiere între comunicarea de masă și telecomunicații și obligă a reconsidera domeniul media"47. Termenul de media a înlocuit treptat termenul de mijloace de comunicare de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
pe marginea discuției și respectarea modului de desfășurare; -nu se va interveni pe fond; -nu contribuie la conținutul dezbaterii. El poate interveni asupra formei în caz particular, analiza funcțională care este uneori necesară și poate explica anumite erori, deficiențe tehnice, remarcile antrenorului, pot favoriza interacțiunile și hotărârile de decizie. 2.3.1. Personalitatea adolescentului Biologia și sportul se interferează constant în dezvoltare așa cum se întrepătrund afectivul și cognitivul. Personalitatea este o construcție progresivă căreia se realizează integrarea funcțiilor energetice legate de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acestei controversate teme. După cum s-a specificat anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate i s-a acordat mult mai puțină atenție. Haviland (1977:185) care făcea remarci cu tentă generalizatoare, bazîndu-se pe domeniul etnografiei pe care-l studia în Mexic, ne amintea că "noțiunile de adevăr și falsitate pot fi și ele negociabile într-un discurs social". Deși el vorbește de adevăr și falsitate, eu cred că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
perspectiva restrînsă oferită de Bok decît de viziunea lui Rappaport. De asemenea, în lucrarea de față nu vom ține cont de semnificația cuvîntului "minciună" care implică situații în care se încearcă modificarea unor aparențe sau a personalității cuiva, ca în remarca nudistă " Prima minciună pe care o spui la începutul zilei este faptul că te îmbraci" (Conexiuni 1989). Atenția noastră se va concentra asupra minciunii spuse sau scrise, însă e bine de amintit că și tăcerea poate fi o modalitate de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu este judecată cu indulgență în momentul în care se încheie campania electorală. Afirmațiile cu privire la viitor sînt deseori percepute de către rivalii politici ca avînd intenția de a păcăli, atît în timpul campaniilor electorale, cît și în parlament. Pe de altă parte, remarcile cu privire la trecut, care se fac în parlament, și într-o mai mică măsură cele care se referă la prezent, sînt luate drept adevărate. Un funcționar public din Marea Britanie i-a spus unui jurnalist, atunci cînd a fost întrebat dacă ar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și, cu excepția anumitor cazuri rare, mai degrabă negate decît recunoscute. Atît politicienii cît și propagandiștii din timpul războiului se confruntă cu riscul de a ajunge să creadă ei înșiși că ceea ce au inventat este adevărat, însă în același timp confirmă remarca lui Arbuthnot cu privire la eficacitatea sporită a mincinoșilor care fac acest lucru. Ambele domenii investesc multă energie în încercarea de a-și induce în eroare atît suporterii cît și adversarii. În comparație cu alte domenii pe care le vom analiza, acestea două se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru două sute de ani de pace instaurată de europeni, cît și pentru două sute de ani de ocupație ilegală și contestată de către mulți aborigeni. Într-o discuție ce a avut loc în anul bicentenar, romancierul Patrick White (1989: 189-190) a adoptat remarca atribuită lui Peter Brook: " În momentul în care o societate vrea să ofere o versiune oficială asupra ei însăși, aceasta devine o minciună". White s-a referit, drept urmare, la 1988 ca la "Anul marii minciuni australiene". El a mers mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păcălelile de 1 aprilie din anumite țări. Uneori, se minte doar de dragul minciunii, fără a exista un motiv precis, și nu este surprinzător faptul că minciuna este un simbol al fantasticului și incredibilului. Gilsenan (1976:193) ilustrează acest obicei prin remarcile unui șofer de taxi dintr-un sat sărac, care descria ceea ce văzuse cînd dusese cîțiva pasageri la un banchet de Anul Nou din Beirut, care pe atunci era încă un oraș sofisticat. Șoferul de taxi a spus: Străzile erau inundate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vadă acest lucru; însă majoritatea pacienților sînt departe de a avea sînge rece atunci cînd vin la consultație. Cum ar trebui să clasificăm comentariile încurajatoare făcute în scopul de a susține încrederea în sine a altei persoane? Prietenii fac asemenea remarci între ei, însă deseori acest lucru se întîmplă în relații asimetrice, fiind spuse unui copil de către părintele său sau unui pacient de către medic. Uneori, aceste comentarii sînt adevărate și sînt făcute cu sinceritate, însă există și cazuri contrare. Un părinte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu sinceritate, însă există și cazuri contrare. Un părinte îi ridică moralul copilului său dezamăgit de rezultatele sale de la școală spunîndu-i " Sînt sigur/ă că te-ai străduit foarte mult"; mîzgălitura nereușită provoacă exclamații de genul: "Ce desen frumos!" Aceste remarci pot fi minciuni, însă sînt spuse pentru că mincinosul presupune sau speră că aprecierile pozitive nesincere îl vor face fericit pe cel păcălit și îl vor încuraja să se străduiască mai mult altă dată. Afirmațiile similare, de o precizie îndoielnică, făcute
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și dumneavoastră trebuie să fiți profesorul Y". Însă, din păcate, nu profesorul Y făcuse obositoarea călătorie pînă la aeroportul Narita, ci unul dintre studenții acestuia, care fusese ales pentru a-l întîmpina pe invitat. Cum putea studentul să reacționeze la remarca profesorului X? Ar fi fost neindicat să-i spună "Nu" unui asemenea eminent oaspete străin. Însă dacă ar fi spus " Da", ar fi generat un șir nesfîrșit de încurcături. Studentul a rezolvat dilema răspunzînd: "Probabil". Utilizarea răspîndită a mijloacelor lingvistice
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o fac. Soluția auto-amăgitoare, după cum apare în acest pasaj important al discursului, este de a ridica explicațiile președintelui la rangul de motive și de a afirma simultan că nu este vorba de nici un fel de scuze. Apoi, ei fac o remarcă importantă cu privire la succesul tacticii din această situație, adăugînd: "Poate că a fost mai mult decît o simplă auto-amăgire, ținînd cont de reacția presei: ‹‹Președintele nu pronunță scuze"". Folosindu-se de informații dintr-un domeniu social complet diferit, Werth și Flaherty
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prefăcătorie; autoiluzionarea era reală. Poate capacitatea de a avea succes în viața publică se leagă de o capacitate de a crede în propriile minciuni fără a fi victima unui permanent conflict interior. O conexiune de acest gen ar explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu este detaliată de conținutul articolului (cf. Bailey 1991:103-114). Retorica lui Leach este în concordanță cu binecunoscuta remarcă a lui Lévi-Strauss (1970:6), că "această carte despre mituri este ea în sine un fel de mit"; însă nici Lévi-Strauss nici Leach nu iartă falsificarea intenționată a datelor etnografice. Încercarea de a combina domeniul realității cu cel al ficțiunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și viclenia, cu toate numeroasele vicii pe care le atrag după ele. Spencer (1892:400-409) include un capitol pe subiectul "Veridicității" în cartea sa Principiile eticii și prezintă o mulțime de exemple de comentarii etnografice din întreaga lume, inclusiv o remarcă făcută de un brahman cu privire la triburile indiene din zonele deluroase: membrii acestora "sînt atît de proști încît spun adevărul fără să-i oblige nimic la asta". Pe baza datelor respective, care, conform standardelor din prezent, nu ar mai corespunde cerințelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
al doilea rînd pentru că au părut să susțină, să definească sau să contrazică ceea ce am vrut să subliniez. Avînd în vedere stadiul în care se află în prezent studiile sociologice asupra minciunii, cred că merită încercarea de a face cîteva remarci generale, în ciuda parțialității datelor pe care se bazează ele. J.L. Austin (1975:1) își începe seria de cursuri despre William James, Cum să folosim cuvintele, prin afirmația: Ceea ce vreau să spun nu este nici dificil, nici contestabil: singurul merit pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în care apare. În același mod, o afirmație scrisă are înțelesul pe care i-l dă contextul în care este citită. Austin a discutat toate felurile de afirmații, iar teoria lui se aplică atît minciunilor, cît și adevărului. De exemplu, remarca "nu știu" poate fi considerată adevărată dacă este spusă unui îndrăgostit, cînd în realitate este o minciună; aceeași remarcă făcută de către un deținut poate fi considerată o minciună de către tribunal, cînd în realitate este adevărată. Dacă ea apare într-un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aria controverselor. Știința socială are însă scopuri modeste. Ca epigraf pentru această carte am folosit prima strofă din poezia lui Robert Browning, "Nobilul Roland a venit la turnul întunecat", cu referință la minciunile rău-voitoare. Titlul poemului este inspirat dintr-o remarcă enigmatică a lui Edgar, care "se preface nebun pentru a înșela și a-și ascunde identitatea" (Kellogg 1866:24), în piesa Regele Lear a lui Shakespeare. Cînd i s-au pus întrebări în legătură cu poemul care se sfîrșește oarecum brusc, Browning
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
exemplificată mai sus a fost una a sarcasmului, a escaladării realimsului și raționalismului mimat pînă ce acestea se convertesc În contrariu. Un fel de ironie prin reducerea la absurd. Nu este cazul haiku-ului, el este mai degrabă surprins În remarca mai blîndă: "Condiția ironistului și tendențiozitatea discursului său se Împacă greu cu inocența stilistică. Ironistul este un rafinat, cultivă un gen de o supremă eleganță, e spiritual cu gravitate." Chiar dacă este premeditată, ironia haiku-ului este mai delicată. Omisiunea implicării
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de soartă: cerșetorii și orbii, cei inocenți și necopți: copiii, cei șubreziți de vreme: bătrînii și bunicii invadează poemele din aceeași convingere că simpla lor prezență Își pune În mod automat pecetea validității asupra unor compuneri fără alte calități. O remarcă a lui W. J. Higginson, făcută În legătură cu poemele lui Kobayashi Issa ne poate pune Însă În gardă cu privire la genul aparte de simțire pe care, În buna tradiție a filosofiei zen, Îl cultivă și-l transmite haiku ul: “Trecînd prin toate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Buzunarul Întors. Nicio fărâmă de pâine pentru vrăbii Nu-mi pot potrivi inelul destinului pe niciun deget Balta uscata - peste podetul de lemn niciun trecator Uneori, printr-un joc de cuvinte și prin exploatarea unei situații se face doar o remarcă ironică. Pe mal o broască În ciocul unei berze - și niciun sunet De sfîntul Ignat - niciun mistreț nu are colții de argint Niciun trecător nu-și deschide umbrela - prima ninsoare culminînd cu deșertăciunea deșertăciunii, poetul fără epitaf: Pe vechi mormântul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]