3,608 matches
-
ale mele. Lemnaru s-a prăpădit, săracul, și acolo unde se află sper să nu se supere pe mine, nu fac decât să-l continui. Dar să ajung să vorbesc, după atâtea ocoluri, și despre Teodor Manea, librarul al cărui renume dăinuie și azi în amintirea brăilenilor din generația mea și a celor mai vârstnici. Social, Teodor Manea era un destoinic exponent al clasei mijlocii din vechea Românie: negustor, om cuprins, deși nu foarte bogat, crescut în religia muncii. Într-o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
serii de artiști germani ca O. Kokosehka, W. Kandinscky, P. Kllee, E. Munch, G. Benn, G. Trakl, F. Werfel, E.Tofler, E. Brecht, R. Wiene, F.W. Murton, F. Lang etc. La această mișcare au aderat și alți scriitori cu renume: F. Kafka, E. O'neill, E. Rice, Th. Wilder și de la noi L. Blaga, A. Maniu, V.Voiculescu, Al. Philippide (p.253). Pastel Pastelul ia naștere prin folosirea în poezie a tehnicilor picturii. T. Maiorescu dădea pastelului o definiție elastică
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
afirmații ridicole și fanteziste. Ideile de bază i-au fost: 1. Europa are de pierdut și riscă foarte mult (!?!) dacă nu acceptă România în rândurile ei; 2. În loc să-l critice pe Ion Iliescu, cel care a avut năstrușnica idee - funesta renumelui României - de a chema minerii, precum și fărădelegile săvârșite de aceștia (ceea ce a fost aspru criticat în Consiliul Europei și România a pierdut statutul de observator), Nastase a criticat... Europa; 3. Încearcă să provoace din partea poporului român o reacție ostilă Europei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie, atât împotriva suzeranității maghiare și biruința ortodoxismului amenințat de expasiunea catolicismului peste granițele muntoase ale Făgărașului. Cât despre însemnele ordinului, dragonul capătă valențe antagonice și chiar un renume negativ în conștiința creștină . Nu greșim afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului cromatic, de la roșul regal, biruitor, la verde. „ în toate mitologiile, zeitățile verzi ale reînnoirii hibernează în Infern, unde roșul htonian le regenerează
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
un nou gând. Vise mari și blânde speranțe Luminat-au ani mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
următoare eliberării acestora, filme care cutremură și umplu de revoltă și astăzi oamenii cinstiți din lumea întreagă. Deasemeni, au fost organizate cu mare dăruire și competență, vizite și întâlniri cu supraviețuitori ai închisorilor politice din România comunistă, la închisori cu renume sinistru ca Jilava, Aiud, la Sighet, și multe altele. Remarcabile activități în acest domeniu au avut Ana Blandiana, Gheorghe Jijie și mulți alții. În multe locuri din țară au fost înălțate monumente și cruci memoriale în amintirea și spre cinstirea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
majore vorbind limbi diferite, ea a intrat în general în conflict cu conștiința occidentală doar atunci cînd a devenit scena războaielor sau a actelor de violență. Caracterizată mult timp drept "butoiul de pulbere al Europei", peninsula a făcut realmente cinste renumelui ei. Războiul Crimeei, principalul conflict european al secolului de după 1815, își are originea aici; asasinarea lui Franz Ferdinand la Sarajevo în 1914 a constituit cauza imediată a izbucnirii primului război mondial. După 1944, evenimentele din Balcani au fost un factor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aur la guler și cu eghileți la umăr Îi sunt răsplătite cu decorații Înalte și cu nemurire după moartea-i pur accidentală. - Totuși, com plexitățile fericite ale unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor și Îngrijat numai că nevasta-i tânără și frumoasă va rămâne pradă dulce și plăcută
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pentru ochii lumii, În conferințe cu subiecte vagi și ino fensive, inaugurate, patronate, prezidate sau rostite de câțiva preacumsecade profesori universitari și oameni de știință, ade vărate somități În specialitatea lor, precum G. Țițeica și D. Pom pei, matematicieni cu renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
câști gat, deși morala lumii mai puțin sau chiar deloc. Întreg Pasajul Român din acel timp mai răsună Încă de vechea lui faimă de adăpost al femeilor trăind de capul lor, dar cu o serioasă clientelă particulară; cum și bunul renume ce-i da restaurantul Europa condus de Crivda, fostul tovarăș și om de meserie al lui Gherea la restaurantul gării Ploiești, cele bru prin sarmalele lui, pentru care se ostenea lumea să vie cu trenul de la București; cum și, mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și care vine în premieră în România. Mulți se miră că numai la Lucerna sau Salzburg se mai întâlnește o așa densitate de nume mari într-o lună de festival. Trebuie să luăm în seamă faptul că doar calitatea și renumele internațional al Festivalului au putut stârni un asemenea ecou la edițiile precedente, încât a stimulat interesul atâtor valoroși artiști care au răspuns fără rezerve invitației și au venit pentru prima dată la București. Programul debutează duminică, 1 septembrie, la ora
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Compatriotul pusese la punct un program de prevenire a accidentelor la lansare. Pentru cei care-l cunoșteau, conta ca un mare român și, cu toate că plecase de numai zece ani din țară, unde fusese profesor la Politehnica din București, avea deja renumele unui inventator solicitat intens de americani. Trebuie spus că, în ciuda veștilor care-i veneau din România - toate astea întâmplându-se după 1990 -, profesorul își vedea de-ale lui. Nu c-ar fi fost savantul distrat pe care-l știm din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a apreciat pregătirea și a dorit ca el să ajungă profesor la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, astfel că din anul 1940 până la pensionare, în 1972, a fost profesorul de bază la științele naturii din acest liceu de renume. La Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, eruditul profesor Pantelimon Socaciu, datorită pregătirii sale complexe, a mai predat, în timpul războiului și alte specialități: chimia, filosofia, dreptul și geografia, el cunoștea mai multe limbi și era un deosebit pedagog. Ca profesor a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
Cu tâmple albe și... nepoți, Ne-am adunat iarăși la scoala, Câți am ramas dintre noi toți, Căci timpul trece și doboară... Prin ani, am-dus cu noi-n lume, Păstrând în minte că un dar, Al școlii noastre vechi renume, De unde am luat carte și hâr. Pe cerul slovelor, un clopot Răsună pân-la astrul clar. Tot mai incet e-a vieții ropot, Pe marea care n-are... far, Iar peste ani... cine va ști, De noi în lume să vorbească
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93287]
-
cent și fără șanse prea mari de a face rost de ceva bani În viitorul apropiat, Însă eram fericiți. Lima e un oraș frumos, ce și-a depășit trecutul colonial (cel puțin așa părea după ce văzuserăm Cuzco) ridicînd clădiri noi. Renumele său de oraș bijuterie nu este justificat, Însă cartierele elegante de locuințe de la periferie sînt legate prin alei late de stațiunile foarte plăcute din apropierea mării. Locuitorii din Lima se deplasează din oraș Înspre portul Callao În doar cîteva minute, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
CÎnd am pornit pe acest drum, cînd am Început să studiez medicina, majoritatea ideilor pe care le am acum, ca revoluționar, lipseau din arsenalul idealurilor mele. Voiam să reușesc, așa cum toată lumea vrea să reușească. Visam să fiu un cercetător de renume. Visam să muncesc neobosit ca să Înfăptuiesc ceva care chiar să fie pus la dispoziția umanității, dar care, În același timp, să reprezinte un succes personal. Eram, cum de altfel sîntem cu toții, un copil al mediului meu. Ca urmare a unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
sufletească cum tatăl e totul în viața trupească. Despre dânsul vorbește Isus oamenilor din toate timpurile și le dă porunca pe care a dat-o celor 10 leproși din Evanghelie, zicându-le: „Mergeți de vă arătați preoților!” Marele om, cu renume universal, Giuseppe Verdi, muzicantul neîntrecut, a spus cuvântul său pentru ultima dorință, cuvânt pe care îl pun ca auguriu ce-l fac tuturor cetitorilor mei, ba tuturor oamenilor din lume: „Eu doresc și vreau, a zis el, ca la moartea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mulți, fiii de țărani au început să urmeze cursurile liceului din Rădăuți. Purtau costume populare nationale, care aveau să devină în perioada interbelică uniformă. Datorită motivației intrinseci și extrinseci a învățării, mulți dintre aceștia aveau să-și transforme numele în renume. De la Mihai Pitei, Orest Renei, Ernst Rudolf Neubauer, Gabriel von Mohr, Leonida Bodnărescul, la Emanoil Isopescul primul director de după 1918, la generațiile de învățăcei care au împânzit zona și lumea, se întinde o vârstă culturală, care îmbina avantajele și neajunsurile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
de dificultăți ridi cate de prezența în original a unor modalități de expri mare strâns legate de realitățile tipic americane. Curgerea fluidă, firească, a versiunii românești, subtila ei nuanțare, ca și exactitatea transpunerii, sunt calități care o fac demnă de renumele autorului tradus.“ VIRGIL STANCIU despre Darul lui Humboldt de Saul Bellow, Steaua, noiembrie 1979 „Și în original, și în traducere, trilogia lui Miller are umor, patimă, văpaie și bruschețe de limbaj. Drumul de la sfârcuri la tâlcuri se face mai lesne
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ale Unirii, ridicăm de o mie de ori slavă Republicii noastre, partidului nostru care duce poporul înainte, pe drumul luminos al socialismului. (Scînteia tineretului, 24 ianuarie 1959) Lumina peste republica lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Rușinea noastră de demult, renumele nostru de țară înapoiată, s-au spulberat doar în câțiva ani de stăpânire a poporului muncitor. O lumină strălucitoare s-a revărsat, în anii puterii populare, peste scumpa noastră Republică Populară.“ („Lumină peste Republică“, România liberă, 21 octombrie 1959) CAPOIANU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aspirații ale poporului, animată de umanism, nu este, nu poate fi decât rezultatul unei necesități înțelese, al profundelor transformări înregistrate în viața întregii noastre societăți.“ („Patria în nobilele orizonturi ale artei“, Scînteia, 30 ianuarie 1986) „Strălucit om politic, savant de renume mondial, tovarășa Elena Ceaușescu este și un mare iubitor al artelor, asupra cărora se apleacă cu interes, respect și admirație, știind să prețuiască deopotrivă opera și artistul, știind că lucrătorul din uzină sau de pe ogor, beneficiind de cuceririle cele mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1971) „Căci veșnică e țara ce-i condusă De-un astfel de bărbat lucid și drept Și liberă va fi, și nesupusă Și un luceafăr îi va bate-n piept.“ („Imn“, Argeș, martie 1978) „Elenei Ceaușescu - fiica țării, Savantul de renume mondial, Să-i dăruim ce-avem mai scump În suflete, în gând și-n ideal.“ („Urare“, România liberă, 7 ianuarie 1985) „Despre Partid cu sufletul se scrie, Despre Partid cu sufletul gândim: Ce-i mai frumos în limba românească Se-adună-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politică a țării. Desăvârșită întruchipare a virtuților tradiționale ale poporului român, strălucit și însuflețitor exemplu pentru toate femeile României, tovarășa Elena Ceaușescu a știut să îmbine în mod fericit inteligența și pasiunea creatoare a unui reputat om de știință de renume internațional, cu gândirea revoluționară și acțiunea neobosită a militantului politic, pentru care slujirea propriului popor și totodată a marilor cauze ale umanității reprezintă suprema datorie.“ („Omagiu“, Săptămîna, 4 ianuarie 1986) „În aceste momente aniversare, gândurile și sentimentele noastre se îndreaptă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al poporului român, căruia Nicolae Ceaușescu i-a dedicat întreaga viață.“ (Tribuna, 2 februarie 1978) BORDEIANU Cătălin „Dar versul meu este-n ianuarie pentru tine, Din ianuarie în ianuarie mai încărcat de lumină Și ce simplu suind Ceaușescu, trecând în renume: Acest popor ce-n inima ta bate deodată și devine.“ („Omul țării“, Cronica, 20 ianuarie 1978) BRAD Alexandru „Pe sub lumina mea de țară Aripa ta să bată iară, Să spargă în auz de floare Zvonul înalt, de sărbătoare, Vindecător de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Astfel că societatea a fost invadată cu tot felul de ,,specialiști” cu acte în regulă , specialiști făcuți la ,,apelul de seară” cum se spunea atunci, astfel puteau să apară fără probleme (cu acte perfect legalizate)... ,,academician, doctor, inginer - savant de renume mondial“! Dacă este să vorbim pentru restul nomenclaturii PCR ,,blindată” cu astfel de ,,diplome”, cine mai putea să verifice autenticitatea unui astfel de document? Astfel s-a construit societatea socialistă de atunci, o societate bazată pe minciună, incompetență și impostură
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]