10,477 matches
-
foarte diferite precum arta, politica, viața socială, sexul sau religia. Aceasta nu înseamnă că orice lucru de valoare poate fi cumpărat sau vândut: există valori pur personale ce nu pot fi schimbate îde exemplu, dragostea maternă), valori temporare îde pildă, reputația) sau valori ce nu pot fi negociate din motive fizice îde exemplu, vremea) ori juridice îde exemplu, funcțiile politice); însă orizontul mecanismului pieței este extins la limită. Chiar și atunci când acțiunea forțelor pieței este guvernată de legislație, legislația însăși se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sedii ale administrației publice locale, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor organe centrale, judecătorii, tribunale, parchete, sedii ale organizațiilor politice, sedii de sindicat, fundații, sedii ale unor organizații neguvernamentale etc.; • instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană sau active în domeniul relațiilor internaționale/europene: − sedii ale filialelor organismelor internaționale, mari instituții naționale cu caracter științific de deschidere internațională/europeană (academie, centre și institute naționale de cercetare etc.); − sedii pentru congrese și conferințe, sedii pentru expoziții
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
expertului, fără ca acțiunile acestuia să influențeze Într-o măsură semnificativă interesul oricărei părți. Codul de etică nu permite unui auditor de practică publică să se angajeze În același timp Într-o activitate care-i poate deteriora integritatea, obiectivitatea, independența sau reputația profesiunii sale (Morariu și Țurlea, 2001, p. 47ă. Cu toate acestea, deși se impune starea de independență a auditorului În cadrul unei misiuni de certificare/audit față de entitatea supusă analizei, tocmai plata onorariului atrage cu sine Încălcarea acestui principiu. Nu se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și investigarea actelor frauduloase (Ghiță et al., 2009, p. 757ă. Legătura dintre auditul intern și frauda financiară este susținută și de Dobroțeanu și Dobroțeanu (2007, p. 95ă, integrând acest act criminal În arhitectura riscurilor care pot avea implicații profunde asupra reputației firmei și care provin, printre altele, și din eșecul sistemului de control intern de a le preveni sau detecta. Pe baza exemplului venit din practica internațională din domeniul luptei Împotriva fraudei corporative, cei doi autori promovează conceptul de audit de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Am învățat multe - despre mine, despre societate, relații umane, comunități restrânse și o lume total diferită de cea pe care o cunoscusem până atunci. I: și a durat cam doi ani și jumătate? D: Da, și mi-am făcut o reputație, am luat un nou premiu: am fost ales angajatul anului în lanțul nostru hotelier din Africa și sudul Asiei. Chiar am schimbat tot în hotelul acela. Sigur că ei ar fi vrut să rămân acolo, dar am refuzat. Îmi doream
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cât și ideologice. În acest ultim sens, câmpurile sunt structurate parțial de habitus - orientările personale Împărtășite de actorii din cadrul aceluiași câmp. Câmpurile sunt caracterizate și În termenii distribuției diverselor tipuri de capital: material, social (relații), cultural (educație) și simbolic (recunoaștere, reputație). Bourdieu consideră câmpul drept o „configurație relațională” inclusă Într-un sistem de forțe tipizat. Forțele sunt măsura deținerii și capacității de transformare a capitalurilor. „Un câmp este concomitent un spațiu de conflict și unul de competiție”, În care participanții se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
parte, există prevederi ce protejează interesele angajatorului față de tendințele de acțiune oportunistă din partea angajatului. Clauza legală de confidențialitate a angajaților este un exemplu În acest sens, În timp ce loialitatea participanților Într-un schimb comercial este doar o chestiune ce ține de reputația fiecăruia, dar nu o problemă legală. Legea permite angajatorilor să recupereze prejudiciile cauzate de comportamentele necooperante sau neloiale ale subordonaților, dar nu și de cele ale contractorilor independenți, În felul acesta alterând beneficiile pe care unii sau alții le-ar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care prețul este o decizie administrativă și nu este rezultatul competiției. În al doilea rând, În privința maximizării profitului, marile corporații operează cu un orizont temporal mult mai vast ceea ce face ca deciziile luate să privească consolidarea poziției pe piață, câștigarea reputației și mai puțin maximizarea pe termen scurt sau mediu a profitului. Considerarea intereselor legitime ale altor constituenți (salariați, comunitate, generațiile viitoare etc.) face ca maximizarea profitului să nu mai aibă același sens și forță explicativă ca În teoria economică clasică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și apariția reciprocității, constituirea expectațiilor și Încrederii; dezvoltarea Încrederii este rezultatul unei perioade de Încercare În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În care una dintre firme Își asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională și strategică, precum și a mecanismelor de control social (bazat În special pe reputație, obligații morale, Într-un cuvânt, autocontrol). Încrederea generează așteptări pe baza inferențelor privind istoria relațiilor anterioare și a trăsăturilor personale ale partenerului. Este așadar un produs structural contextualizat ce nu poate fi transformat În capital decât prin intermediul structurii rețelei și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acțiunii umane (Wrong, 1961). Granovetter propune modelul implicării care accentuează „rolul relațiilor personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații În generarea Încrederii interpersonale și descurajarea comportamentului malign. Preferința larg răspândită de a tranzacționa cu indivizi a căror reputație este cunoscută implică faptul că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se apăra de necazuri” (1985:490). El argumentează astfel că relațiile sociale, mai degrabă decât instituțiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sunt văzuți ca fiind În relație, interdependenți, mai degrabă decât independenți (Wasserman și Faust, 1994), purtători autonomi de resurse și capitaluri. 3.1. Modelul implicării În viziunea Larson A. Larson (1992) studiază un model de constituire de rețele accentuând importanța reputației, Încrederii, reciprocității și interdependenței. Organizarea de tip „rețea” este considerată o alternativă la integrarea verticală În cazul organizațiilor antreprenoriale analizate. Astfel de forme de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și, mai ales, pe un climat informal de realizare a unor câștiguri mutuale. În opoziție, piața ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor se bazează pe mecanismul prețurilor ca formă de coordonare și pe instituții formale, impuse de stat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru computere și sisteme ambiante. În total, Larson a identificat șapte alianțe stabile Între aceste firme și partenerii lor (furnizorii, clienții). Ea a identificat trei etape esențiale În constituirea diadelor de rețea. Ca precondiții ale schimbului, studiul lui Larson identifică reputația personală și istoria relațiilor de prietenie: Încrederea difuzează de la nivelul individual la nivelul organizației ca Întreg. Un etos al prieteniei și ajutorului reciproc În afaceri este necesar pentru stabilirea unor relații pe termen lung. Acesta se formează relațional, Într-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și legitimare și astfel se bazează pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Într-o relație socială pe termen lung, Împreună cu avantajele sociale ce decurg din aceasta, atunci putem intui tipul de raționalitate la care recurg actorii atunci când stabilesc astfel de tranzacții. Raționalitatea relațională depinde de existența și structura rețelei sau a grupului; reputația este o caracteristică a rețelei (network asset). Ea nu se bazează pe o recunoaștere socială generalizată (ca În cazul instituției banilor, spre exemplu, care face posibilă o recunoaștere socială uniformă a resurselor), ci pe resursele sociale disponibile În cadrul rețelei: legăturile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Preluând definiția lui Lin, „capitalul cultural conține valori, reguli, norme sancționate de câmpul instituțional dominant”, iar „capitalul social reflectă extinderea conexiunilor sociale În care resursele implicate pot fi folosite pentru a menține sau obține alte resurse - incluzând bogăție, putere și reputație - valorizate În câmpul instituțional” (2001:190). Pe de o parte, structura relațiilor Între actori și concepțiile Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tehnice, științifice, de strategii practice și cunoaștere. Capitalul comercial reprezintă rețeaua de distribuitori și alți furnizori de servicii auxiliare, În timp ce capitalul social este definit În special ca informație disponibilă prin intermediul rețelelor. Capitalul simbolic ar fi portofoliul resurselor simbolice, precum marca, reputația recunoscute și care constituie o formă de credit. Distribuția capitalurilor determină structura câmpului, raportul de forțe Între firme. „Diferitele specii de capital nu acționează doar Într-o manieră indirectă, prin intermediul prețurilor; ele exercită un efect structural fiindcă adoptarea unei noi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de afaceri, relaționarea Între parteneri se face pe baza recomandărilor, a relațiilor anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni care sunt recomandați: „Du-te acolo că, eu știu, lucrez cu ei sau am lucrat cu ei și vezi ce poți să faci.” Sunt foarte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să te bată, în limite „tolerabile”, în schimb tu nu poți ridica mâna asupra lui15. În unele comunități, el poate divorța, te poate repudia, tu nu ai aceste drepturi. Infidelitățile bărbatului sunt trecute cu vederea, ale tale îți pot distruge reputația sau te pot costa viața, uneori poți fi ucisă cu pietre. Soțul tău sau alți bărbați străini pot să te violeze, iar tu taci fiindcă îți este teamă că ceilalți te vor acuza pe tine că i-ai provocat 16
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vezi și Gatensxe "„Gatens,Moira", 2001). Considerată o radicală periculoasă și acuzată de subminarea tradiției sănătoase, Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" a fost atacată în repetate rânduri de către conservatori. În Parlamentxe "„parlament", ea a fost numită „hienă în fustă”. Din cauza proastei reputații create de către parlamentarii conservatori, precum și de apariția Memoriilor soțului ei care o puneau într-o lumină proastă în contextul unei societăți ipocrite 3, lucrările ei au fost ignorate (ocolite) o lungă vreme chiar de către mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" britanică (până în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ramură a trunchiului celui obișnuit În slavă și laudă.” Nicolae are, nu mai Încape vorbă, firea unui moralist, rîndurile de mai sus sînt admirabile, fraza acoperă bine gîndul iute și profund. Este gospodarul unei familii risipitoare, cel care-i apără reputația și-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă tîrÎt de pasiuni și, În genere, temperamentul lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea rămîne o abstracțiune. Obiectele servesc ca termeni de comparație și, din această cauză, sînt preferate obiectele reputate ca poetice: piramida, leul, luna, cerbul, turnul măreț etc. Acestea sînt obiecte-simboluri luate din literatură. Grigore Alexandrescu nu tulbură În nici un chip reputația lor poetică. Piramida este măreață, leul e crud și măreț, „mărețul turn” reprezintă loc de veghe și „trist martur de-al nostru trist apus” etc. Adevăratele obiecte lirice asupra cărora se concentrează fantezia poetului sînt: fatala Soartă, Melancolia, Suvenirea, Durerea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]