3,455 matches
-
descoperit, și a descoperit și adevărata menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Dumnezeu este cel cu totul altul și distanța devine astfel locul gloriei. Pentru Ezechiel, gloria divină strălucește cu o formă de om întipărită în Dumnezeu: a apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
profunditatea divină: în Cristos, Dumnezeu devine un chip și omul la rândul său își recunoaște propriul chip78. Este foarte interesant de notat că, curentul filosofic contemporan care apar‑ ține filosofului Emmanuel Levinas 79, susține următorul aspect: ceea ce carac‑ terizează și revelează pe celălalt, pe aproapele, este Fața sa; față care mă in‑ terpelează în libertatea mea, care mă deranjează în egoismul meu, care e în definitiv o invitație în a primi transcendența care se face văzută în ea. Levinas nu ezită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
există vreun castel atât de frumos care să se poată compara cu el86. Frumusețea lui Dumnezeu se oglindește în chipul uman al lui Cristos: Fi‑ gura lui Cristos este chipul uman al lui Dumnezeu, Duhul Sfânt se odihnește asupra lui revelându‑ne frumusețea absolută divino‑umană pe care nici o artă nu va putea să o exprime vreodată în mod adecvat 87. Sfântul Gherman, patriarh de Constantinopol, afirmă că odată cu Cristos cerul întreg a coborât pe pământ. Deci dacă Cuvântul întrupat, după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
supus lu‑ mea vizibilă ca pe un imens câmp în care să‑și exprime capacitatea sa inven‑ tivă. Așadar, Dumnezeu l‑a chemat la existență pe om transmițându‑i misiu‑ nea de a fi artist. În creația artistică omul se revelează mai mult ca niciodată ca imagine a lui Dumnezeu și își realizează această misiune în primul rând plăsmuind materia propriei umanități și apoi exercitând o stăpânire creativă asupra universului care îl înconjoară. Evident, este vorba de o participare care lasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru lumile arhaice sunt: „Lucruri vechi și ale anilor bătranețe”<ref id=”1”> Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo vlahilor, Editura Minerva, București, 1999, p. 8.</ref> În fond, se realizează un transfer de metode pentru a concretiza, pentru a revela un sens. Lumea este o întrepătrundere de sensuri și, de aici, extrapolând, lumea contemporană este o pierdere de sensuri. Se conturează paradoxul cu cât cunoaștem mai mult, cu atât ne creăm mai multe neînțelesuri. În acest context, îți sugerez ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Speranța determină confesiunea „-n tavernă s a născut dar adevărul?”, care echivalează cu o încercare de a elucida misterele lumii. „Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul”. În momentul de față, eul liric cunoaște realitatea, ramurile creștine se revelează, căci el acoperă o paletă largă de gândiri legate de ideea de credință”. Și iată cum un singur vers creează ideea de transfer. Am urmărit o etapă în care transferul s-a făcut pe calea domeniului logicii, urmând ca sensul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Făt Frumos nu uită niciodată cine e. Cititorul se întoarce mereu, pentru că nu ține minte cum să folosească peria si ștergarul. Niciodată nu vom înțelege deplin calmul acesta al poveștilor, pentru că lumea trage omul departe de sinele pe care îl revelează într-o tavă de jăratec o Sf. Duminică. Și calul e deja armăsar fără inimă. Uitarea e mânia Genarului, mânia lui pe acela care îi fură ceva fără dreptul de a o face. Uitarea bântuie mintea și sufletul și totuși
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu un acut sentiment al culpabilității. Momentul de culminație al poeziei, incantația dureroasă („Melc, melc, ce-ai făcut/Din somn cum te-ai desfăcut?/ Ai crezut în vorba mea/Prefăcută... Ea glumea!”), este expresia trăirilor unui suflet căruia i se revelează tainele lumii și forța demiurgică a cuvântului. Eroul amintește prin naivitatea cu care rostește descântecul de Ucenicul vrăjitor de Goethe a cărui joacă nevinovată are efecte tragice. Jocul ca experiență de cunoaștere capătă sens tragic deoarece copilul utilizează inconștient forța
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca virtualitate latența unei procreații pancosmice.”<ref id=”28”>ibidem, p. 103</ref> Natura dezlănțuită în După melci e o ipostază „a demoniacului ca cealaltă fațetă a sacrului”<ref id=”29”>ibidem, p. 109</ref>, care în anumite condiții se revelează ca teroare, kratofanie, e o formă a mâniei lui Dumnezeu pentru cei care imită creația, o formă prin care săvârșesc un hybris. Descântecul se va transforma în bocet. Fiind provocat, descântecul s-a împlinit. Magia nu admite gratuitatea. „Increatul, revelându
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
revelează ca teroare, kratofanie, e o formă a mâniei lui Dumnezeu pentru cei care imită creația, o formă prin care săvârșesc un hybris. Descântecul se va transforma în bocet. Fiind provocat, descântecul s-a împlinit. Magia nu admite gratuitatea. „Increatul, revelându-se, s-a negat. Deci revelarea este interzisă aprioric.”<ref id=”30”>ibidem, p. 113</ref> Falsul Demiurg eșuează, dar descoperă o traiectorie a cunoașterii, a descoperit tragismul ascuns al existenței, îndreptată iremediabil spre moarte, cât și tragismul cunoașterii incantatorii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este interzisă aprioric.”<ref id=”30”>ibidem, p. 113</ref> Falsul Demiurg eșuează, dar descoperă o traiectorie a cunoașterii, a descoperit tragismul ascuns al existenței, îndreptată iremediabil spre moarte, cât și tragismul cunoașterii incantatorii. „Poemul are o rotunjime inițiatică. Este revelat un ciclu. Dincolo de acest sens ezoteric, perfecțiunea formei muzicale aduce cu aceea a unui cristal translucid, traversat de oglinzi repezi ca niște ape adânci. Limbajul poetic din După melci are o prospețime și o candoare înșelătoare. Unii l-au subsumat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un mare evocator al celor patru elemente inseparabile de viața secretă pe care o dă acestora lumina deseori nocturnă. O investigare statistică facută de Vladimir Streinu în studiul Vocabularul eminescian (Eminescu. Arghezi, îngrijirea ediției de George Muntean, Editura Eminescu, 1976) revelă, prin indicii de frecvență, pe de o parte, caracterul nocturn al viziunilor, pe de alta, dominanța paradoxală a luminii: seara (16) - dimineață (3) ; noapte (101) - zi (56) ; lună (79) - soare (30) ; nor,umbră (100+37) - senin (21); întuneric,întunecime (13
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fel de ocultare: natura primitivă continuă să existe, dar este ascunsă de multe văluri suprapuse, îngropată sub artificii, fiind, totuși, încă intactă. Așadar, prezentul nu este altceva decît un simbol al trecutului, dar unul înșelător, care mai mult ascunde decît revelează secretul profund. Citind cu foarte mare atenție discursul lui Rousseau constatăm că el imaginează un simbol greu de pătruns atunci cînd afirmă că rătăcirea, transformările au contribuit de-a lungul civilizației la alterarea sufletului, făcîndu-l să devină aproape de nerecunoscut. Pentru
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
mort în luna august a anului trecut. Țărmul lacului Genezaret constituie locul în jurul căruia se trăiesc momente de comuniune profundă. Totul este învăluit în mister: zorii, lacul, personajele, conversația... Deodată, însă, totul se luminează în jurul Mielului Pascal - Cristos, care se revelează. Și nu oricum, ci într-un mod autentic, gradual, constructiv. Iubirea nu ofensează, dimpotrivă: iartă, reconciliază, conduce la comuniune, invită omul să recunoască în el ceea ce este sublim: darul de a iubi. De aici întrebarea fundamentală în alcătuirea meditațiilor prezente
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
și nu pentru că ar izvorî dintr-un ideal măreț. 2. Ce ne spune textul asupra omului? Exprim două observații ce reies din ceea ce am spus asupra discipolilor, dar pe care le aplicăm la om, deoarece acesta este un text care revelează omul, care ne revelează cine suntem noi. - Prima observație: omul este mișcat de dorințe. Noi suntem un ansamblu de dorințe, o centrală productivă de dorințe. Iar aceste dorințe sunt formidabile, au un orizont larg, sunt neostenite, au o capacitate de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
izvorî dintr-un ideal măreț. 2. Ce ne spune textul asupra omului? Exprim două observații ce reies din ceea ce am spus asupra discipolilor, dar pe care le aplicăm la om, deoarece acesta este un text care revelează omul, care ne revelează cine suntem noi. - Prima observație: omul este mișcat de dorințe. Noi suntem un ansamblu de dorințe, o centrală productivă de dorințe. Iar aceste dorințe sunt formidabile, au un orizont larg, sunt neostenite, au o capacitate de a se recrea fără
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
lui; începe să miște câte ceva pentru a-i face pe plac preotului, pentru a nu spune nu, dar acțiunile sale sunt încă slabe și nu pornesc din inimă. Trebuie să insistăm în rugăciune: Doamne, arată-mi-Te așa cum Te-ai revelat lui Ioan evanghelistul pe țărm, ca eu să Te cunosc, ca eu să Te recunosc! Îmi amintesc o „povestioară” foarte semnificativă a Părinților din deșert. Aceștia, care trăiau în deșerturile Egiptului în secolele II și III, sunt creștinii care au
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Isus „Vestea cea Bună” pentru viața sa, reacordarea responsabilității. În aceasta, Petru trăiește într-un fel ca Paul convertirea și vocația împreună: la fel și Paul a descoperit că are o misiune în același moment în care I s-a revelat Isus Înviat, plin de iubire pentru Biserică. La fel și noi, în același moment în care Îl descoperim pe Isus ca Domn, descoperim că Isus e Cel care are încredere în noi, în ciuda a toate, și că ne restituie încrederea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
tine acea capacitate de a iubi pe care Eu am pus-o înăuntrul tău?” 1.2 Cum cunoaștem noi voința lui Dumnezeu? O cunoaștem în măsura în care cunoaștem iubirea lui Dumnezeu, în măsura în care cunoaștem planul de iubire al lui Dumnezeu, planul lui Dumnezeu revelat în Cristos, în măsura în care cunoaștem planul comunității configurate lui Cristos și pe care Cristos a dorit-o. Mijlocul fundamental pentru a cunoaște toate acestea este rugăciunea care ne pune înaintea lui Dumnezeu în adorație și ne deschide ochii la lumina Duhului
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
ce înseamnă teatrul pentru dumneavoastră, stimate Calistrat Costin? C.C.: Teatru a însemnat ceva... acum nu mai înseamnă. O seamă de decepții și deziluzii m-au vindecat de fascinația "cutiei magice"... Ciudat, între "viața teatrală" și "teatrul vieții", mi s-a revelat o anume asemănare... V.P.: Convins că până la capătul firului vieții, tot Poet rămâneți, gândul mă duce la Baudelaire, Henri Michaux, Allen Ginsberg, Esenin, Georg Trakl, Venedikt Erofeev, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu și mulți, mulți alți scriitori care au consumat alcool
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
firea ei și pentru că le făcea mici (pentru ei, mari) servicii, le trimitea scrisori familiilor lor, le mai aducea, rar, de sărbători, colaci și covrigi, pentru ei era Măicuța lor scumpă. Brusc, având sufletul împietrit, lui Rodia i s-a revelat iubirea pentru Sonia. Cei doi erau cu ochii în lacrimi. Ea îl simțea cum renaște, cum se curăță de păcat. Lui i s-au activat discuțiile religioase cu Sonia și convingerile ei creștine, și-a reamintit episodul în care i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
această continuitate. După acest din urmă criteriu, incidența lui după este întreruptă și enunțul, atribuabil (în lipsă) enunțătorului, se alătură enunțurilor la prezent de la începutul textului. Această incidență ezitantă și, mai profund, această nesiguranță privitoare la asumarea enunțiativă a enunțurilor revelă destul de bine impersonalitatea povestirii. Vocea narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pronominale neutre în "el" (prezent în desinența verbelor din [e5b, e6a, e7a, e8a, e9b]). Referința înglobează astfel două personaje potențiale în acest "el": fiul devenit bărbat și indianul considerat ca un om. Abia în [e9c] și [10c] identitatea este definitiv revelată prin acțiunea declanșată de amintire: Indianul este într-adevăr fiul căutat de părinți. Textul lui Borges se întemeiază pe transformarea unei identități în decursul timpului. Copilul răpit a devenit adult, iar cel pe care-l regăsesc părinții nu mai este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]