3,827 matches
-
am „legănat” Între cele două și, prin aceasta, nu m-am depărtat prea tare de traiectul cuiva aflat În „magma umană” a continentului și a secolului XX. Ieșirea din adolescență a fost Însă „acompaniată” de „primele acorduri” ale unei anumite „revolte”, care, ea Însăși, În primii timpi, nu avea În nici un caz profilul și „ambiția” unui alt destin decât cel al grupului, al comunității românești postbelice. Acest Început de „revoltă” (care a durat mai mult de un deceniu, În acele decenii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
omului - demnitatea umană! -, Împingându-i pe acești „oameni serioși” (ingineri, tehnicieni, șefi de ateliere, de oameni, de producțieă Într-o marginalitate pentru care nu erau „pregătiți”, răpindu-le cu brutalitate respectul propriilor progenituri, acei „fii și fiice” care se vor revolta la rândul lor, nu contra societății, ci contra adulților!...Ă Și-apoi... ce să fac cu „libertatea individuală”, presupunând că mi-am câștigat-o, că o folosesc spre binele meu și spre cel social, dacă asupra mea „năvălește” absurdul social
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În acest proces chinuitor și extrem de complex al „vinovăției civice sau politice” sau, dacă vreți, al „vinovăției fără vină”, un concept pe care Îmi propun să-l analizez Într-o carte aparte; eram doar uimit, aproape stupefiat și, până la urmă, revoltat de felul, de modul În care unii Germani, cei din clasa, din pătura intelectuală mai ales, universitățile, lumea editorială, gazetărească, Înțelegeau să „răspundă” acestei vini asumate. Și spuneam atunci cui voia să mă asculte - producând, se’nțelege, nu puțină iritare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Vaida, care Încă și azi poate fi comparat cu puțini europeni, un Bergman sau Antonioni! De ce atunci vorbim de o „Siberie a spiritului”?! De ce facem amalgamul Între o stăpânire absolutistă, discreționară, reacționară cu adevărat politic și geniul popoarelor ce se revoltă și În acest fel?! Eugen Ionescu și cei care-l sfătuiau uitau probabil că artiștii și filozofii europeni au creat opere importante, esențiale, chiar și În perioade politice critice, comparabile cu cei cincizeci de ani de comunism În țările din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Însuți ai renunțat la ea, dintr-un impuls al demnității. Lucru ciudat: În România - sub comuniști, cel puțin! - erau mai stimați (oricum, evident compătimiți și ajutațiă cei care deveneau victimele puterii sau ale Domnului; cei care, Însă, Îndrăzneau să se revolte Într-un fel sau altul și, protestând, Își pierdeau funcția și atribuțiile legate de aceasta, atât câte erau, se pomeneau Într-un no man’s land al opiniei publice: refuzați, persecutați de foruri și, În același timp, ocoliți de confrați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de aceasta, atât câte erau, se pomeneau Într-un no man’s land al opiniei publice: refuzați, persecutați de foruri și, În același timp, ocoliți de confrați sau chiar și de cercuri mai largi, care vedeau, cumva, În acel ciudat „revoltat”, nu un om ce reacționase după un resort al demnității și nu rareori În interesul obștei, mai degrabă un ciudat, cineva care nu Înțelege bine resorturile sociale și psihologice ale lumii În care trăiește!... Din acest motiv, puterea comunistă, sub
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unii tineri, să zicem, pentru a fi mai prudenți și poate mai aproape de adevăr! - profită, ca să zic așa, de sentimentul clar, destul de adânc În unele cazuri și aproape generalizat la generațiile de adulți care au suportat comunismul „fără să se revolte!”. Probabil că și pașoptiștii Îi disprețuiau pe adulții vremii lor care au „suportat” jugul sau influențele brutale sau insidioase ruso-turcești sau tinerii veniți din primul război teferi, care voiau o „altă lume, o altă societate, mai dreaptă, o altă Românie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cazul poetului Baconsky, turtit literalmente, izolat brutal - repet, de foruri, dar și de mulți colegi „cu responsabilități” sau invidioși pur și simplu, cu acea invidie neagră ce seamănă cu ura! - pentru capacitatea acestuia de a se deștepta și a se revolta, știind ce riscă! -, dar au fost și alții care au „pățit” lucruri asemănătoare. Sigur, exemplul cunoscut este Paul Goma, dar au mai fost și cei ieșiți din pușcării, sute și sute, ca și cei care, Într-un domeniu sau altul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
esențial pentru cultura românească. Redescoperim deci "pe omul care a văzut idei, de un optimism îngrijorat, însetat de absolut și făcând dovada unei mari conștiințe a veacului" (p. 192). Ritos-aforistic, Theodor Codreanu dedică lui Constantin Noica o frază ce poate revolta tagma dogmatică a literaților: "Constantin Noica este unul dintre cei mai mari scriitori români iviți în ultimii cincizeci de ani" (p. 193). O altă frază amplă, din finalul studiului închinat filosofului; frizează hiperbola: "Noica este un superb alergător de cursă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o stea neagră, strivindu-mă sub densitatea lor formidabilă. Ochii străinei mă sfărmau cu inflexibilitatea lor mată". Urmează paranteza husserliană: ("Eu, Dragoș Ivănescu, eram tot mai cutremurat de spovedania lui Dimitrie, aș fi vrut să-l consolez, rațiunea se revolta dureros a neputință (...) aveam presimțirea că o singură picătură în paharul sufletului l-ar fi aruncat dincolo de marginile lucidității"). Dar Varvarienii este cartea autorului Theodor Codreanu, cu experiențele sale de profesor aruncat la sat și de scriitor care s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu adevărul. El a pus ca nimeni altul "minciuna" în slujba adevărului". Mai apoi se adaugă și alte revelații: L. Blaga, T. Arghezi, Mateiu I. Caragiale, N. Stănescu, urmate de multele cârteli la adresa criticilor, Theodor Codreanu fiind un fel de revoltat împotriva proletcultismului (abia consumat), cât și estetismului / modernismului la fel de păgubos. Cărțile sunt pentru acesta prietenii săi cei mai apropiați, pentru că îi îngăduie supraviețuirea spirituală și-l apropie de eternitate. Ca "zoon politikon" a început prin a crede în generozitatea comunismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
când arta și filosofia mi-au deschis ochii asupra drumului greșit pe care se află societatea românească... în care sălășluiesc minciuna și nedreptatea, în contrast cu ceea ce se spune. E drept, sunt prea slab în fața enormei mașinării și sunt nevoit să mă revolt în genunchi" (2494). Ca și cum la vremea aceea partidul avea nevoie de indivizi capabili să gândească. Scrisoarea, un document periculos, din fericire nu a ajuns acolo unde trebuie, dar faptul că autorul a crezut că rezolvă o situație nefavorabilă lui, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce se referă la trecut/ tradiție și conștiință națională, considerate a fi Răul suprem. Câteva afirmații șocante se cer reținute aici: creștinismul va fi corectat prin feminism și gaysm sau civilizația viitorului va fi de tip gay, suficiente pentru a revolta și mobiliza pe orice cititor de bună-credință. Din motive de spațiu tipografic, ne vom concentra aici sumar pe câteva figuri emblematice: M. Eminescu și Paul Goma, de partea adevărului crud, iar de cealaltă parte, H.-R. Patapievici, ce ignoră programatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Noceff, furând produsele și animalele. La 9 aprilie 1944, în urma unui scandal, 19 ruși din armata germană au împușcat mortal patru ostași germani și un subofițer, alți doi fiind răniți. Uneori, dreptatea se făcea pe loc de către localnici, care se revoltau contra abuzurilor. Astfel, în comuna Cișmilia, județul Tighina, un soldat german a fost ucis de doi soldați români din Regimentul 39 Infanterie, deoarece a încercat să violeze o femeie, iar în comuna Carbolia, din același județ, jandarmii au intervenit împotriva
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Revolutionary. London: Lund Humphries, 1942. ROMÂNII Constantinescu, Miron, et. al., editori. Unification of the Romanian National State: The Union of Transylvania with Old Romania. Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, 1971. Eidelberg, Philip Gabriel. The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907: Origins of a Modern Jacquerie. Leiden: Brill, 1974. Jowitt, Kenneth, ed. Social Change in Romania, 1860-1940. Berkeley: Institute of International Studies, 1978. SÎRBII, CROAȚII ȘI SLOVENII Djilas, Milovan. Land without Justice. New York: Harcourt, Brace & Co.,1958. Petrovich, Michael
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
George Yannopoulos, editori. Greece under Military Rule. London: Secker & Warburg, 1972. Couloumbis, Theodore A. Greek Political Reaction to American and NATO Influences. New Haven, Conn.: Yale University Press, 1966. Holden, David. Greece without Columns. Philadelphia: Lippincott, 1972. Iatrides, John O. Revolt in Athens: The Greek Communist "Second Round," 1944, 1945. Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1972. Koumoulides, John T. A., ed. Greece in Transition: Essays in the History of Modern Greece. London: Zeno, 1977. Kousoulas, D. George. Revolution and Defeat: The
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Yugoslav Experiment, p. 58. 30 Rusinow, The Yugoslav Experiment, p. 78. 31 Citat din Rusinow, The Yugoslav Experiment, p. 84. 32 Citat din Rusinow, The Yugoslav Experiment, pp. 85-86. 33 Citat din Paul E. Zinner, ed., National Communism and Popular Revolt in Eastern Europe, Columbia University Press, New York, 1956, p. 6. 34 Citat din Dan N. Jacobs, ed., The New Communist Manifesto and Related Documents, Harper Torchbooks, New York, 1965, pp. 150-151. 35 Citat din Zinner, National Communism and Popular Revolt, p.
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Popular Revolt in Eastern Europe, Columbia University Press, New York, 1956, p. 6. 34 Citat din Dan N. Jacobs, ed., The New Communist Manifesto and Related Documents, Harper Torchbooks, New York, 1965, pp. 150-151. 35 Citat din Zinner, National Communism and Popular Revolt, p. 529. 36 Stevan K. Pavlowitch, Yugoslavia, Praeger, New York, 1971, p. 305. 37 Rusinow, The Yugoslav Experiment, p. 239. 38 Fred Singleton, Twentieth-Century Yugoslavia, Columbia University Press, New York, 1976, p. 226. 39 Rusinow, The Yugoslav Experiment, p. 249. 40 Singleton
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
impuse prin edict imperial în 638. Clerul african se va apropia, din acel moment, de Roma, pentru ca, în 646, exarhul de Cartagina să preia el însuși conducerea revoltei. Același lucru se petrece și în Italia, unde exarhul de Ravenna se revoltă și el pînă în 652 și unde, pentru a înfrînge rezistența pontificală, Constant II pune să fie răpit Papa Martin, judecat pentru înaltă trădare și exilat la Cherson. După care, în dorința de a elibera peninsula de dominația longobardă, Împăratul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
credință Împăratului în palatul său de la Aix-la-Chapelle. În fața musulmanilor din Spania, sarazini sau mauri, ale căror atacuri se înlănțuie în sudul Galiei și în Italia, acțiunea lui Carol cel Mare este mai puțin reușită. În 778, la chemarea guvernatorului Barcelonei, revoltat împotriva emirului de Cordoba, trece în peninsulă cu două armate, asediază fără succes Saragossa și se retrage, în cele din urmă la vestea unei răscoale în Saxonia. În timpul retragerii, ariergarda francă, pe care o conduce ducele Mărcii de Bretania, Roland
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
clanul lui Judith și al favoritului său, contele Septimaniei Bernard, în timp ce ceilalți doi fii ai împăratului, Pepin și Ludovic, încercau să-și mărească partea. În două rînduri, în 830 și 833, cei trei fii ai lui Ludovic cel Pios se revoltă în mod fățiș împotriva tatălui lor, obligîndu-1 mai întîi s-o trimită pe Judith într-o mănăstire (de unde va fi repede chemată și repusă în drepturi), apoi să abdice, să facă penitență și să se retragă și el într-o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dominația către estul Europei. Domnia lui Otto I cel Mare începe printr-o luptă fără milă a regelui saxon, cu ajutorul episcopilor și marilor abații regale, împotriva acelor duci care nu acceptă reconstituirea unei puteri suverane. Mai multe revolte izbucnesc astfel, revolte pe care, întotdeauna, Otto reușește să le înăbușe: atunci anexează coroa nei Saxonia, fracționează Lorrena și două ducate și instalează în fruntea marilor principate teritoriale laici și ecleziastici din propria sa familie. Persistența pericolului exterior, ca și abilitatea și hotârîrea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
să restabilească libertățile civile și să reformeze clerul. Frederic primește aici, în 1115, coroana imperială din mîinile Papei Adrian IV, în timp ce Avnaldo de Brescia este omorît și ars. Dar, imediat ce pornește pe drumul de întoarcere spre Germania, populația orașelor se revoltă chiar sub ochii săi, în timp ce Milano, inima rezistenței, face o alianță cu Papa și cu regele Siciliei, Wilhelm cel Rău. În anul următor, Barbarossa trece din nou Alpii. În 1158, la Dieta de la Roncaglia el reafirmă drepturile imperiale cu ajutorul juriștilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de “bou” care rage a prostie diavolească, mă face, chiar dacă vreau să mă abțin nu pot, să spun lucrurilor pe “nume”. Și nu vorbesc în necunoștință de cauză. O să vă dau doar un exemplu care m-a făcut să mă revolt în așa manieră: O prietenă, mi-a spus că a rămas fără serviciu și căuta să lucreze pentru început și ca menajeră, numai să aibă posibilitatea să-i ofere fetiței ei stictul necesar. Având ziarul cotidian zilnic în casă, m-
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de cât ori când jumătate din ființa noastră este torturată. Pe coastele de dincolo simțim lovituri, se văd vânătăi și răni adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un exercițiu de empatie istorică, ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]