KorAP: Find »[drukola/base=rimă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...135 >

3,363 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

în toaletă, cuprins de un sentiment de ușurare și fericire. Nu mai mîncase nimic de două zile și-l durea stomacul de foame, dar era bucuros că are un motiv să-și încalce promisiunea făcută sieși, mai ales acum, cănd Rima nu jubila, ci se purta cu delicatețe și recunoștință. Cînd se întoarse la patul proaspăt aranjat, asistenta aduse micul dejun și-i puse pe genunchi o farfurie pe care se afla un mic dom rozaliu și transparent. El se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
întoarse la patul proaspăt aranjat, asistenta aduse micul dejun și-i puse pe genunchi o farfurie pe care se afla un mic dom rozaliu și transparent. El se uită fix la el, luă furculița și cuțitul, apoi o privi pe Rima, care aștepta, urmărindu-l fără să clipească. înfrigurat și singur, dădu farfuria înapoi spunînd: — Nu pot. Mi-am pus în gînd să mănînc, vreau, dar nu pot. Rima își înapoie și ea farfuria, apoi se depărtă de el și începu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
uită fix la el, luă furculița și cuțitul, apoi o privi pe Rima, care aștepta, urmărindu-l fără să clipească. înfrigurat și singur, dădu farfuria înapoi spunînd: — Nu pot. Mi-am pus în gînd să mănînc, vreau, dar nu pot. Rima își înapoie și ea farfuria, apoi se depărtă de el și începu să plîngă. — Doi sugari, asta sînteți, spuse asistenta. Cum o să vă faceți bine dacă refuzați să mîncați? împinse căruciorul afară, iar radioul făcu plin-plong. Lanark îl deschise. Munro

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
mai mergeți contra curentului. Radioul se întrerupse. Pofta pe care o simțise în stomac dispăruse în momentul în care văzuse mîncarea, dar acum îi revenise de două ori mai puternică. Se contopea cu suferința pe care o simțea față de plînsul Rimei și-i crea o stare cumplită, concretă de nefericire. își încrucișă brațele pe piept și zise hotărît: — Trebuie să rămînem așa pînă cînd lucrurile se îmbunătățesc sau se deteriorează și mai mult. Rima se întoarse spre el și strigă: — Vai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
suferința pe care o simțea față de plînsul Rimei și-i crea o stare cumplită, concretă de nefericire. își încrucișă brațele pe piept și zise hotărît: — Trebuie să rămînem așa pînă cînd lucrurile se îmbunătățesc sau se deteriorează și mai mult. Rima se întoarse spre el și strigă: — Vai, ce prost ești! și încercă să-i zgîrie fața cu unghiile. El reuși să se strecoare din pat și zise furios: — Ar fi mai bine să plec, ai mînca atunci! Spune asta, și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
mînca atunci! Spune asta, și-o s-o șterg pentru totdeauna! Ea își trase pătura peste cap. El se îmbrăcă în halat, ieși printre paravane și se plimbă fără țintă prin salon. în cele din urmă, se întoarse și rosti sobru: — Rima, îmi pare rău c-am urlat. Am fost egoist și brutal. Dar probabil că ai mînca, dacă n-aș fi eu aici. Ai vrea să plec cîteva zile? îți promit că o să mă-ntorc. Ea stătea sub pătură fără să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ecleziastice din continentele în care legătura dintre hrană și uciderea oamenilor e mai puțin remarcată. Asta mi-a permis să-mi fac o mică rezervă de delicatese pe care, sper, le vei considera utile. Am auzit că refuzi mesele noastre. Rima se ridică și se sprijini de umărul lui Lanark, privind amîndoi cum Noakes își desface geamantanul și pune totul pe cuvertură: o cutie de brînză cu vaci roșii și cîmpuri verzi pe etichetă o bucată mare de ciocolată învelită în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
groase cu bere o cutie cu caise feliate o sticluță de coniac o cutie de lapte condensat o cutie de scoici afumate un săculeț din hîrtie cu smochine uscate tacîmuri farfurii un deschizător de conserve — Vai, ce drăguț sînteți! exclamă Rima și începu să mănînce smochine. Lanark întări, plin de fervoare: — Ești un om cumsecade, și deschise cutia cu brînză. Noakes stătea și-i urmărea cu un zîmbet ușor melancolic. — Canibalismul a fost întotdeauna principala problemă a omului, spuse el. Cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
se opun, dar nu voi avea timp să lucrez împotriva lui. O să trebuiască să-mi cîștig existența. Regret. Noakes zise cu jale în glas: — Nu te scuza. Preotul trebuie să-i îndemne pe oameni să fie mai buni decît el. Rima se opri din clefăit și întrebă: — Dar care-i problema cu institutul? M-am făcut bine aici, ca și alții, nu-i așa? — Ai fost vindecată în ciuda instrucțiunilor departamentului meu. Institutul este o mașinărie criminală, spuse Lanark brusc. Noakes clătină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
de cunoștere și de energie. De aceea directorul institutului este și președintele consiliului, deși e detestat de două treimi din membri. — O specialistă mi-a spus că nimeni nu e cu adevărat vindecat. Noakes o privi cu coada ochiului pe Rima și zise pe un ton scăzut: — Specialista aceea are slujba de a îndeplini tot ce alții încearcă să împiedice. De aceea concepția ei despre funcțiile noastre curative este în mod necesar pesimistă. — Dacă tot ce zici e adevărat, de ce să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
personalului. Mîncăm viermi crescuți în sticle. între mese cîntăm Pastorala lui Beethoven ore în șir, cu Ozenfant pe post de dirijor, în timp ce ecranele ne arată filme vechi color cu adolescenți goi dansînd printre flori și soare care nu mai există. Rima se opri din mîncat și Lanark privi cu teamă fereastra. Un soare orbitor se odihnea la orizont unei mări de nori, iar un vultur trecea în zbor. Lanark arătă cu degetul și spuse: — Asta nu-i? Nu-i un...? Noakes

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Cu arătătorul și degetul mare împreunate schiță gestul unei cruci în aer, deasupra capetelor lor, și ieși în grabă, cu gesturi de evadat, astfel încît ar fi grosolan să-i strige mulțumesc sau la revedere. Crezi că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark și Rima mîncară un sfert din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark și Rima mîncară un sfert din salam, puțină brînză și cîteva smochine; apoi o ajută să meargă pînă la baie, unde se îmbăie iar el o spălă pe spate. Se întoarseră în pat, băură coniac și se sărutară aproape adormiți. Argintul începea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Ai ajuns în Unthank prin apă, în afara jurisdicției consiliului. Dorești să consulți un oracol? — Bineînțeles, dacă e de vreun ajutor. Plasticul alb și rece al micului radio se înfierbîntă ca un fier înroșit. Lanark îl lăsă să cadă pe cuvertură, Rima țipă, el îl împinse cu mîneca pe podea, unde explodă cu un bubuit. Spațiul din jurul patului se umpluse de un fum albastru și dens, înțepător. Rima stătea întinsă uitîndu-se lung la Lanark. El își trase degetele fripte din gură și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
radio se înfierbîntă ca un fier înroșit. Lanark îl lăsă să cadă pe cuvertură, Rima țipă, el îl împinse cu mîneca pe podea, unde explodă cu un bubuit. Spațiul din jurul patului se umpluse de un fum albastru și dens, înțepător. Rima stătea întinsă uitîndu-se lung la Lanark. El își trase degetele fripte din gură și o întrebă dacă se simte bine, dar detonarea îi amorțise timpanele. Răspunsul ei veni de undeva de departe și era întrerupt de o voce care spunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
El își trase degetele fripte din gură și o întrebă dacă se simte bine, dar detonarea îi amorțise timpanele. Răspunsul ei veni de undeva de departe și era întrerupt de o voce care spunea: Ajutor ajutor, nu mă aude nimeni? Rima întrebă cine era, și după o clipă vocea îi vorbi direct în ureche. Era asexuată și hotărîtă, dar cu o ciudată undă de lipsă de emfază, de parcă tot ce spunea nu putea fi uitat între ghilimele. Zise Mă bucur că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
puțin amuzantă, dar lipsa detaliilor o face mai scurtă, și pentru că am locuit cîndva în țara ta, o să îți dea informații despre problemele economice. Oracolul începu cu o voce masculină, emfatică și bătrînicioasă, iar Lanark se așeză confortabil ca să asculte. Rima căscă și se cuibări lîngă spatele lui. După cinci minute, observă că adormise. PROLOG De la o vîrstă fragedă, am dorit să mă ocup doar de lucrurile de care eram sigur, și aidoma tututor gînditorilor, am ajus să-mi pierd încrederea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
în lumea în care l-am abandonat, zăcînd pe un pat de spital, susținut de perfuzii. Dacă e așa, am speranța de a reveni la viață sau de a muri cu totul. Și acum îți voi povesti despre Duncan Thaw. Rima se mișcă ușor și murmură: — Da, continuă. Oracolul începu să vorbească. Vocea îi pătrundea atît de adînc în creier, încît povestea părea mai curînd amintire decît narațiune. Nu era amînată de mese sau de dusul la toaletă sau de somn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
margini de care doar egoismul se teme. L-a zvîrlit într-un vagon de clasa a doua, și astfel ai fost creat tu. Lanark întinse brînză pe o felie de pîine de secară și zise: Asta n-o înțeleg. Capul Rimei se agită printre valurile de păr blond risipite pe pernă. Fără să-și deschidă ochii, murmură: — Continuă povestea. CARTEA A DOUA CAPITOLUL 21. Copacul Dormitorul din față era plin de praf, perdelele murdare, cărțile și hîrtiile erau puse peste pieptenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
pogoară nu durerea, ci o dulceață nimicitoare. CARTEA A PATRA CAPITOLUL 31. Nan Lanark deschise ochii și se uită gînditor prin salon. Fereastra era din nou acoperită de jaluzelele venețiene, și unul dintre paturile din colț era ascuns după paravane. Rima stătea lîngă el și mînca smochine dintr-o pungă de hîrtie cafenie. — A fost extrem de nemulțumitor. Pot respecta un om care se sinucide după a ce a ucis pe cineva îevident, trebuia să facă asta), dar nu un bărbat care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
să respingă mîncarea. O asistentă o să vă aducă hainele. Vă puteți îmbrăca și să stați în clubul personalului. — Nu-i nevoie, zise Lanark. Nu le-am împărtăși părerile într-un caz ca acesta. — Ești de acord? o întrebă Munro pe Rima. — Desigur, dar mi-ar făcea plăcere să văd clubul personalului. — Dac-aș putea avea încredere în voi, aș prefera să rămîneți aici. Salonul e retras și compania voastră ar face-o pe femeie să se simtă ca acasă. Aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
văd clubul personalului. — Dac-aș putea avea încredere în voi, aș prefera să rămîneți aici. Salonul e retras și compania voastră ar face-o pe femeie să se simtă ca acasă. Aș fi încîntată să vă ajut, doctore Munro, zise Rima strălucind de bucurie, dar vreți să faceți și dumneavoastră ceva pentru noi? Luați legătura lui monsiniorul Noakes și spuneți-i să ne mai aducă mîncare. O să ne vină mai ușor să nu pomenim de mîncare, cînd o să avem cîte ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-ți pare bine că nu sînt ca tine? îl întrebă ea jignită. — Foarte bine. Atunci, demonstreaz-o, te rog. Auziră cum tehnicienii își iau aparatele și pleacă din salon. Mai rămăseseră doar cîțiva doctori în spatele paravanelor, și o soră veni la Rima și Lanark cu brațul încărcat de haine și două rucsacuri umflate. Doctorul Munro dorește să vă îmbrăcați în acest moment. Zice că în rucsacuri aveți mîncare pentru drum, și că puteți începe să mîncați cînd doriți. Rima puse mîna pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
soră veni la Rima și Lanark cu brațul încărcat de haine și două rucsacuri umflate. Doctorul Munro dorește să vă îmbrăcați în acest moment. Zice că în rucsacuri aveți mîncare pentru drum, și că puteți începe să mîncați cînd doriți. Rima puse mîna pe veșmintele femeiești și le mîngîie cu vîrfurile degetelor. Erau blonde și catifelate. Buzele i se curbară într-un zîmbet însuflețit. — O să mă îmbrac în baie, zise ea sărind goală din pat. Alergă spre ușa de la capătul salonului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
o butelcă plată cu cognac, în celălalt, o trusă de prim ajutor și o lanternă electrică. Plecarea din aces loc mult prea cald și izolat părea tulburător de apropiată. Lanark se ridică în picioare și-și luă hainele în baie. Rima stătea în fața unei oglinzi, pieptănîndu-și părul peste umeri cu mișcări egale și lente. Era îmbrăcată într-o rochie scurtă, de culoarea chihlimbarului, cu mîneci lungi, și cu sandale din piele galbenă, iar Lanark rămase pe jumătate hipnotizat de silueta ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]