4,067 matches
-
plăcere? Iubirea n-ar trebui să fie ceva mai puțin primejdios? Un tablou din Lacul Lebedelor? Așa simte Iulia, dar orașul e cuprins de mâzgă și iubirea se face varză pe picioarele ei încălțate în balerini. O cățea cu țâțele roase până la sânge merge alături, amușinând prin rigolă. Înnebunită de foame, peste ochi i-a căzut pâcla divinei neînțelegeri, veșmânt de mizericordie care în clipele grele coboară peste suflet pentru a-l apăra de gravitatea consecințelor. Iulia, care iubește animalele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
rigolă. Înnebunită de foame, peste ochi i-a căzut pâcla divinei neînțelegeri, veșmânt de mizericordie care în clipele grele coboară peste suflet pentru a-l apăra de gravitatea consecințelor. Iulia, care iubește animalele și le pricepe, privește lung câinele răzleț, ros până la urzeală. Sandu i-a urmărit privirea. O îndrăgește pe această fată negricioasă și firavă care a terminat liceul de coregrafie și dansează în stol, la Operă. Văzând-o cum s-a uitat după cățea, se gândește să-i arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-n voi! Ministrul de externe, om subțire, nu tutuiește femeile de serviciu. Acum le dăruiește unul din zâmbetele sale de prima pagină din Național și se înapoiază în cabinet, la etajul întâi. Pe drum, băgă de seamă că treptele sunt roase, că balustrada de lemn, lustruită de uz, s-a cariat și ea pe ici pe colo. Orice om se naște original și moare o copie, își aduce aminte, și un firicel de tristețe i se strecoară în inimă. Oftează. Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mână cu sportul. Kraft avea o tablă de șah. Am aranjat piesele mele pe ea și am început să jucăm. Și acea gogoașă groasă, cu păr țepos, de un oliv-maroniu, pe care mi-o construisem ca o larvă, s-a ros puțin, s-a subțiat îndeajuns pentru a permite să pătrundă în interiorul ei o lumină palidă. Mi-a plăcut jocul, am reușit să vin cu destule mișcări intuitive interesante pentru a-i oferi noului meu prieten o distracție în timp ce mă bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
bună într-un bar, cu cortegiul de flamuri și patul auriu și două fantome: un bărbat și o femeie. Ce reprezenta alegoria, nu pot spune. Dar mai pot oferi niște indicii. Bărbatul fantomă arăta îngrozitor de bătrân, lihnit de foame și ros de molii. Femeia fantomă arăta suficient de tânără pentru a-i fi fiică, prosperă, exuberantă și dată dracului. CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI ClNCI RĂSPUNSUL LA COMUNISM... În drum spre jalnica mea mansardă cu șobolani, Resi și cu mine am pierdut vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
la ăia care fac cereri de contracte la ei. Îți dai seama, Vali, în ce tragedie am ajuns să-mi duc zilele astea de-acuma, singură la anii mei care i-am ajuns și numai eu știu cum îi duc?! - Rozi, dragă, dădu s-o întrerupă. Zău, sunt grăbită, am treabă, mă întâlnesc cu Adina, cu Emilian, chestia aia cu pământul de la Șoptireanca. Vorbim mai pe seară. Vine și un popă de la Șoptireanca. Zice că vrea să cumpere. Și ăla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că s-a întors. Mi-a ghicit Andromanda de el, zău Vali. Alaltăieri, când mi-a dat de Gina mi-a zis și de-ăsta, că de se-ntoarce, plecatul aduce foc și pucioasă peste noi. Tu mă înțelegi, fată? - Rozi, draga mea, nu vorbi cu păcat. Cum pucioasă, dacă el vine să dea bani?! Tot orașul s-a trecut, ți-am spus. Dacă m-am trecut și eu, la noi la asociația pensionarilor. S-au trecut până și Emilian, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
asociația pensionarilor. S-au trecut până și Emilian, și Adina, și Verginel. Care numai de banii lui Tomnea nu au nevoie! Dar e psihoză, draga mea... La capătul firului Rozalia bodogănea nervoasă. Mai trase o dușcă, lungă, gâfâită. - Liniștește-te, Rozi. Mai bine ascultă să vezi ce mi s-a întâmplat mie azi dimineață. Eram în baie, când dintr-o dată, ce să vezi, simt cum îmbobocesc. Ceva în felul ăsta, cu muguri, cum e la vișini când pocnește florile. Până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să vezi? M-am făcut mesteacăn. Da știi, unul alb, fraged, minunat. A mai venit și un tip, unul păros, și m-a dansat. Așa, tandru, pe un sidi cu Aznavour, cum n-am mai dansat niciodată. Și eram goală, Rozi, și nu mi-a fost deloc rușine. Îți dai seama, dragă?! Apropo, cine a zis chestia asta că iubirea-i eternă? Am citit undeva, dar nu mai știu unde. Tu știi? - Ce-ai zis acolo? Băi, Vali...bodogăni Rozalia. - Mesteacăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Dar acuma m-am lămurit. A venit Tomnea cu ăia, să dea ei cu foc și pucioasă peste toți care l-au chinuit de l-au alungat. Așa i-a ieșit și Andromandei. Să vezi ce-o să mai vedem noi! - Rozi, suspină Valentina, nu mai fi speriată, dragă. E-așa de frumoasă viața și tu.... Nici nu-ți dai seama ce sentiment am trăit pe viu. Nici când am citit Luceafărul prima dată nu am avut așa înfiorare. Un misticism al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se leagă treaba, să știi. Alde Pancratz l-au luat pe Tomnea să-l crească și p-ormă l-au dat la cămin, la corecție, de i-au distrus personalitatea și caracterul. Acum a venit cu ăia să se răzbune. - Rozi, zău, dragă, de m-ai vedea cum îmi stă ca mesteacăn. Subțire, mlădie și cu pielița asta așa de albă... - Nu mai sta singură Vali, zău, fato! Intri la idei și uite ce pățești. Doamne ferește, cum să te faci mesteacăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
căsătoriei la 1 decembrie din acel an, când soții Ceaușescu își încheiau vizita în Iran, unde amândoi fuseseră făcuți Doctori Honoris Causa ai Universității din Teheran. Prozatorul a suferit. Nu pentru că-l părăsise Șfița, puțin îi păsa de ea. Îl rodea ciuda că fusese atât de slab încât să se încreadă în Urdinare, ca într-un coleg de suferință. Dar de aici până la răzbunare mai era cale lungă. S-a răzbunat în felul lui. Scriind. Două romane și un volum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cap, Samuel frământa una singură: oare Margareta - pentru că hotărâse s-o numească Margareta, alegând numele la întâmplare - are instincte de conservare, de agresiune, ca un om, adică are o personalitate, sau conceperea aleatoare a omis să i-o transmită? Și, ros de curiozitate, făcu un lucru pe care-l regretă imediat și pe care nu-l mai repetă niciodată - îngheță programul, o suspendă pe Margareta și citi datele tehnice de pe un terminal. Codul mașină îi dezvălui că Margareta s-a generat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spunea el aproape țipând din cauza zgomotului prea mare al boxelor, o grămadă. Își umezea buzele. Scenariile îl invadau. Scenarii frumoase, cu copci care îngheață imediat ce prinzi un pește în cârlig. Cu zece glutoni înfometați care dau târcoale stației meteorologice și rod antenele. Cu puiul de vulpe descoperit în brațele unui eschimos care voia să-l omoare, și încleștarea care a urmat - dar v-ați împăcat? Sunt prieten cu vulpile, nu cu eschimoșii, uite ce mi-a făcut, avea cuțit. Încet-încet, lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
clar imaginea, pentru că duceam la nas o ceașcă de ceai și în mintea mea aroma ei s-a completat cu imaginea iepurelui. Animalul a mișcat din nări - semăna cu un popândău, urechi mici, date pe spate - și a început să roadă sandaua lui Chu Mu. El căuta corelații mistice; pe chip i se citea dorința de a afla ce semnifică un iepure rozându-ți piciorul. Zâmbea în mod budist. Înțelegea, da, da, înțelegea legătura tuturor lucrurilor, consumul, renașterea. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Animalul a mișcat din nări - semăna cu un popândău, urechi mici, date pe spate - și a început să roadă sandaua lui Chu Mu. El căuta corelații mistice; pe chip i se citea dorința de a afla ce semnifică un iepure rozându-ți piciorul. Zâmbea în mod budist. Înțelegea, da, da, înțelegea legătura tuturor lucrurilor, consumul, renașterea. Mi s-a făcut scârbă și am aruncat ceaiul asupra sandalei. Era fierbinte. Sacul de călătorie îl aveam pregătit alături, așa că n-am mai stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vreau doar să treacă orele și să mă culc. Dar trebuie să alung ceața mătăsoasă care mă protejează în timpul delăsării mele la catedră pentru a rezolva unele probleme de procedură. Atunci oalele redevin copii cu fețe urâte, îmbrăcați în pulovere roase la guler și mâneci, care scot pe gură aburi când răsuflă și își îndeasă bine pe cap căciulile croșetate. M-am gândit de multe ori ce-aș face dacă ar lua foc școala și ar trebui să intru în flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu cea mai mare grijă posibilă. În mod normal nu aș fi atât de obsedat de curățenie, însă voiam să le joc o festă celorlalți. Îi și vedeam dimineața, muți de uimire din cauza perfecțiunii restaurantului, pășind cu băgare de seamă, roși de ciudă până în adâncul sufletului. De-abia în acea clipă, când mă lăsam de pe un picior pe altul în fața ușii, mirosind parfumul dezinfectantului și felicitându-mă pentru destoinicia mea, mi-am dat seama cât de mult îmi urăsc colegiiși cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un aer cam viril, draga mea. De fapt, n-ar trebui să lucrez cu ei. Acu vreo zece ani erau foarte scumpi, dar acum sunt atât de vechi încât atârnă pe mine. Am tras de ei cu tristețe. Genunchii se roseseră, lucru care de obicei însemna că sfârșitul e aproape. Urma fundul. —Fă-ți o pereche pe comandă, sugeră Hugo. Fetele au nevoie de așa ceva, mai ales cele ca tine. Ca să se muleze pe toate curbele. Știu eu un omuleț grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o privire pe furiș. Traversarăm York Way către peronul stației King’s Cross, unde, în fața magazinelor WH Smith 1 și a barurilor unde se vând burgeri mișunau copilași care ieșiseră în oraș, cerșetori cu căței pricăjiți cu sfori pe jumătate roase la gât, polițiști săritori, turiști dezorientați, vânzători de Big Issue 2 și oameni care se tot fâțâiau prin stațiile de autobuz. În mod pervers, mi se părea că acea semi-mizerie era reconfortantă. Îmi aducea aminte de casă. Ambalaje de hamburgeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Percepția lumii fenomenale, prin toate simțurile, dragostea față de natură, compasiunea și înțelegerea față de problemele umane și nu în ultimul rând nota umoristică sunt tot atâtea caracteristici ale textelor. Cu structură clasică sau modernă haikuurile, poemele tanka sau senryu sunt fie rod al imaginație autoarei, fie al unor experiențe personale sau trăiri emoționale. Cartea debutează cu un haiku autentic, ce demonstrează că cele două elemente obligatoriu a fi prezente în haiku sunt ilustrate aici: fueki (eternul naturii (țărmul mării veșnicia) și ryuko
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
să merg mai departe, fără să mă gândesc că nu există niciodată un mai departe... O să sfârșesc putrezit de căpușe; amibele vor face să-mi plesnească ficatul; muștele verzi îmi vor umple de larve pielea capului sau lepra îmi va roade chipul, dar eu voi fi în continuare aici, înăuntru, ascuns între acești copaci, pentru că nu voi fi niciodată în stare să accept niște lucruri. Deja e prea târziu și nu merită osteneala să am regrete. E moartă și nu rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la supermarket. Alice se întreba ce părere aveau despre acest mariaj fioroșii părinți ai miresei, care erau evident niște capete încoronate de pe Coasta de Est. Și, mai cu seamă, ce părere aveau despre mama și tatăl mirelui. Alice și-a ros contemplativ o unghie și și-a imaginat propria ei prezentare în pagina respectivă: „Domnișoara Alice Lamorna Duffield, fiica doamnei și a domnului James Duffield din Madron, Cornwall, locțiitorul consilierului juridic șef de la Compania Intercorp, s-a măritat aseară cu...“ Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
despuiată de perii din vârf, încovoiată cu ajutorul apei calde și pictată cu niște stele cam tremurate, devenise ceea ce Jake descrisese, atunci când i-o prezentase lui Alice, o „brățară de naștere“. Mama lui Alice a decis să schimbe subiectul. În legătură cu botezul Rosei, a spus ea veselă. Dacă vreți, puteți să folosiți grădina noastră. E perfectă pe timp de vară - am putea să instalăm un bar de șampanie. Ba chiar și un cort de petrecere. —Maică-ta moare de nerăbdare să-și cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
adăugat Jake vesel. Părinții lui Alice arătau surprinși și nedumeriți. —Umanistă? a repetat ca un ecou domnul Duffield. Dar copila nu e de religie anglicană? —De fapt, i-a explicat Alice cu blândețe, când am completat rubrica referitoare la religia Rosei de pe formularul de la spital, nu am trecut credința anglicană. —A! Cu toate că era evident dezamăgită, mama lui Alice se străduia să pară veselă și interesată. Și-atunci ce ați trecut? —Păgână, a spus Jake cu mândrie. Mama lui Alice s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]