10,383 matches
-
care mă închinam cu pietate? Unde ești cetate a lui Romul cu delirul și uitarea? Cu vinul oaspeților, cu parfumul ce inunda zarea? Ooo! Nu e nimic în această sălbatică țară. Și apa aici e , parcă, amară. Ovidiu a spuso! Romă iubită, adevărul să-l crezi! Vino aici în sălbăticie. Și-ai să vezi. ( După o pauză.). Prea iubite împărate, misiunea mi-am îndeplinit. Am multe știri. Gânduri multe de destăinuit. ( Bagă cu grije un vraf de papirusuri în sân.). Pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
1954 1956 a lucrat la Iași , ocupându-se cu restaurarea unor monumente istorice din Iași și din Bârlad. Din 1948 participa cu lucrări de sculptură la expoziții anuale și bienale. Din 1956 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Odense, Romă, Sân Marino, Napoli, Aradjelovač, Belgrad, Montpellier, Paris, Sao Paolo, New York, Ankara, Mâli, Washington, Sevilla, Se mută în București în 1956 . A participat la expozițiile din Budapesta Miami . Are o colecție muzeala, care-i poartă numele, la Contess Madelaine din New York
SCULPTORUL MARCEL GUGUIANU de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357558_a_358887]
-
Civilizație a Iubirii, metisă tropicală și mândră de sine, fiindcă poartă în ea o ideea bogată, caldă, umană și rodnică, este gata pregătită acum să conviețuiască deschis cu toate comunitățile culturale și cu toate societățile deschise de pe pământ. A șapea Romă este posibilă acum prin unirea mai multor Societăți deschise printr-o nouă religie matrifocală... - Habar n-are de Fundația pentru Dezvoltarea Societăților Civile - o întrerupse iarăși brusc Vicepreședinta femeilor cu pălărie neagră - și negresa asta pe care, îmi pare rău
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
spații ale creștinătății răsăritene, în care identitatea autorilor e cunoscută (cazul colecției de la mănăstirea moscovită Andronikov, consacrată creațiilor lui Andrei Rubliov (1360-1430) și altor discipoli ai vestitului Teofan Grecul ce a impus modelul bizantin în „cea de-a III-a Romă”), la noi a domnit modestia anonimatului unor meșteri populari lipsiți de o cultură specială a imaginii dar cu atât mai surprinzători prin rezultatele artistice remarcabile ale lucrărilor lor. În cazul icoanelor pe sticlă din Transilvania s-a reținut existența unor
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
bogăția și desfrâul, intrind în conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfanțul Ioan îl hirotonește diacon (404). După aceasta, Ioan Casian este trimis la Romă, ca misionar, unde înființează în Marsilia primele comunități monahale, fapt care bucură mult pe trăitorul monah Gură de Aur, ajuns arhiepiscop. Din cauza lingușirilor de la curtea imperiala, Sfanțul Ioan Gură de Aur este înlăturat. Printre cei care-și ridică glasul împotriva
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
după descoperirea Lumii Noi. Și creștinii din India, Goa, Kerala, Japonia, Orientul Apropiat au aceeași misiune de integrare și adaptare la condul de comportament occidental: contract, disciplina și munca. Aceasta modernizarea laică tehnico-științifica pregătește terenul creștinizarii universale. Moscova, a treia Romă, a inițiat dialogul cu Roma și SUA, a renunțat pașnic la Războiul Rece, la Cortina de Fier, la umilitorul Lagăr ortodoxo-comunist dar nu l-a înțeles pe Fericitul Ioan Paul II, n-a avut forța să contribuie la refacerea unității
ROMÂNIA 2030 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358556_a_359885]
-
a dat însă vecini care, fiecare are tarlaua lui, undeva risipită pe câmp unde este și aceea a ta. Pentru ca fiecare să-și recunoască și să-și apere „pământul strămoșesc” ați lăsat poteci de acces înierbate, pe care pasc caii romilor. Dacă, umăr la umăr, tot satul ar ara holde cât vezi cu ochiul ați scăpa de aceste poteci buclucașe iar pământul ar da recolte de zeci de ori mai mari. Cândva, mai ieri, ai lucrat la CAP. A fost muncă
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
ca Nana, dar cu zeci sau sute de proprietari. Un primar ca lumea, în care toți să aveți încredere, s-ar putea ocupa de repartiție exact după actele cadastrale. Din pământul rămas în proprietatea primăriei ar putea fi plătită munca romilor și a altor contribuitori care nu au pământuri. Impozitul este același, dar câștigul statului de zeci de ori mai mari precum întreaga recoltă. Tot prin primarul ales pe drept, asociații ar putea face dezvoltări precum irigații, mașini unelte sau chiar
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > DESPRE RAPORTUL ȘI RELAȚIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ȘI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ - P. I... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român în perioada
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
înțelegere între populația majoritară românească și etniile minoritare. Biserica poate fi întotdeauna un factor de reconciliere și dialog și nu trebuie să uite nici un moment și acest rol al său. O atenție particulară ar trebui acordată chestiunii populației de etnie romă care trebuie sprijinită în efortul ei de îmbunătățire a nivelului de trai precum și de educație, Biserica putând să încurajeze integrarea socială a acestei etnii semnificative numeric și în România ca și în alte state ale Uniunii. În primul rând Biserica
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > DESPRE RAPORTUL ȘI RELAȚIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ȘI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ - P. A II A ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre raportul și relația dintre Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) și Statul Român
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
ca un pilon adevărat al centrului, cum a fost cândva democrația creștină când se baza pe De Gașperi, Adenauer și chiar De Gaulle, cănd Piața Comună însemna Schumann și Monet, politica agricolă comună Hollstein și Mansholt, apărarea și tratatele de la Romă Spinelli și Spaak, politologia coeziunii Dennis de Rougemont, iar filosofia statului, trecând de experimentele nefaste ale revoluțiilor provocate sângeros, se alinia în plan spiritual cu tradițiile creștine ale demnității omului, prin viziunea postmodernist europeană a lui Jacques Maritain și Emmanuel
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > SERGIU GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) - ROMA (II) Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Colloseum rămâne cea mai mare construcție antică, care a rezistat în timp. Aproape în întregime. Unii vor zice, dar piramidele, dar Sfinxul? Ei, cu
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
în zilele noastre. Doar mijloacele s-au mai diversificat furișându-se în domiciliul fiecăruia, creând dependența cea de toate zilele. La fel și cu democrația, care sub tot felul de șmecherii cunoaște zdruncinări asemănătoare. Cu voie sau nu de la noua Romă. Pe o arie de șase hectare, intrau 50.000 de spectatori, prin 76 de porți dintr-un total de 80, pe baza biletelor de ceramică, ce menționau sectorul și rândul! Plătitorii ocupau cele trei inele la adăpostul acoperișului retractabil ce
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
cu escapadele noastre nocturne! Cred că a dat pe Google. Să mai afle câte ceva despre daci. Buona notte! Carpe diem! (va urma) Sergiu GĂBUREAC Roma, Italia august 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) - ROMA (II) / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul II, 31 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (4) – ROMA (II) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359072_a_360401]
-
filozoful francez, existențialistul J.P. Sartre. Dacă mai există cu adevărat unii comuniști, aceștia sunt niște legionari comuniști creștini, extrem de fanatici și de religioși, care vor face caz de doctrină “comunismului creștin” mai mult chiar decât fascismul celei de-a patra Romă puritană și nazismul de matriarhatul Walkiriilor Angelei Merkel. Există deja o formă de” comunism creștin arhanghelesc” care se experimentează acum în Europa (de femeile cu predilecții creștine), și un alt “comunism creștin” al evangheliștilor arhonți din SUA. Acești comuniști creștini
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
laptop în brațe calculând“perfect storm, energy, finance and the end of growth”, și două smart-fon-uri la urechi, care îi va transmite din opt în opt minute distrugerea celei de-a șaptea (a opta) Troie (de “carton”) și a cincea Rome și întoargerea Reginei din Saba în“regatul de aur” al Solomonarilor, via Roșia Montana, sub sabia psihotronică, într-o UE și Românie fracturată hidraulic, lovită, otrăvită, locuită de libărci și plină de lacuri de cianuri mari cât Monaco. Să fim
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
Sub un sceptru de legi i-ai adus Ascultându-te, toți s-au supus. Ți-ai trimis și la Roma un sol, Tot sperând alte zaruri în bol, Însă soarta la ea v-a chemat Și pe tine și-al Romei bărbat; Ai domnit în întâiul regat, Tu prin veac ai rămas necântat, Totuși spiritul tău ne-a condus Ca popor peste timp nesupus... Referință Bibliografică: Odă lui Burebista / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15
ODĂ LUI BUREBISTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360664_a_361993]
-
de teatru de la Sibiu, etc. Invitat pentru intervenții și conferințe pe tema rezistenței culturale și a literaturii ca spațiu de libertate în numeroase orașe din Franța, dar și în Italia (Universitatea din Padova, Universitatea din Bolognia, Institutul Cultural Francez de la Romă), Statele Unite (Universitatea Phoenix din Arizona, Festivalul "Playing French"de la Chicago), Maroc (Centrul Cultural Francez de la Tetouan), Iran (Universitatea liberă de la Teheran), Japonia (Teatrul Kaze din Tokyo), Cehia (Centrul Cultural Român de la Praga), Marea Britanie (Festivalul de teatru de la Brighton), Germania (Teatrul
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
considerat de Biserică Catolică de azi drept principalul ei teoretician, numit pentru această Sfanțul Toma, a fost filosof și teolog, cel mai de seamă reprezentant al scolasticii catolice. Călugăr dominican, discipol al lui Albertus Magnus, a predat filosofia la Paris, Romă, Bologna și Neapole. Fiind continuator al logicii formale aristotelice, Sfanțul Toma aborda realitatea ,, în lumina principiilor analogiei și non-contradictiei, urmărind să integreze gândirea Stagiritului în orizontul concepției creștine despre lume.'' Pentru a defini obiectul logicii, Doctorul Angelic, cum mai este
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
fița și mai ales când explică semnificația cocalarului ce a devenit un modus vivendi și la care „destul de mulți aspiră”. Interesant și bine documentat este în foiletonul despre originea țiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care „găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoși apropiați ai limbii romani (țigăneasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași)”. Revenind la primul capitol al cărți pot spune că autorul este
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
cu putință în și prin cuvinte), precum și regalul vehicul de comunicare cu ceilalți, altfel spus de interacțiune cu divinitatea și cu semenii. Cu atât mai mult în cazul românilor, care prin graiul lor străbun au fost întâii cuceritori mesianici ai Romei antice devenită imperială și care în vremurile de cumpănă ce au urmat pentru ei și provinciile locuite de ei, au făcut din limbă maica acestor locuri bântuite de nenumărate urgii și suferințe, dar și de curajul răbdării și al speranței
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
legeni codrule Fără ploaie, fără vânt, ................................... Codrule, codruțule Ce mai faci drăguțule?“ Iată câteva titluri ale unor poezii eminesciene: Codrule, Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat. Lemnul de construcție și foc era la tot pasul în codrii care înconjurau satele din ve¬chime. Originea acestei vorbe
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
în primul rând, „rapid“, sens pe care îl are nu¬mai sanscr. jutas „repede“. Ca atare trebuie să admitem ideea că cel puțin această semnifică¬ție a putut există în idiomul daco-get, de unde a fost moște¬niță în limba poporului romă¬nesc de azi. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: Codru-i frate cu românul / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277, Anul IV, 30 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani în apropiere de Sibiu în timpul săpăturilor pentru viitoarea autostradă Sibiu-Nădlac cu dovezi că zona
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]