11,781 matches
-
a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se găseau în Portugalia și Spania, Franța și Anglia, iar la începutul secolului al XVI-lea ei ajung și în Danemarca, Suedia și Finlanda. Pe această rută, țiganii vor ajunge și în Rusia unde, către a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, țarina Ecaterina a II-a le deschide poarta către emanicipare. Acest scurt tur de orizont confirmă faptul că, departe de a fi circumscriși în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ani pe Oceanul Pacific, preferă s-o bea, în locul lichidului sălciu scos din rîurile peruviene sau indiene și vîrît în butoaie aduse deunăzi cu pluta. Iată de ce, în vreme ce alte corăbii, care pornesc spre China de la New York și se întorc pe aceeași rută, fac popas în vreo douăzeci de porturi, balenierele pot să rămînă în tot acest timp pe mare, fără a zări măcar o fărîmă de uscat și fără ca marinarii ei să vadă vreun alt om în afară de niște marinari ca și dînșii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nivelul acestor structuri instituționale au fost introduse următoarele: componenta modulară opțională, didactici specifice ariilor curriculare, practica pedagogică și modulele de specializare în domeniul utilizării calculatorului și al instruirii asistate de calculator. Totodată, prin același act normativ, au fost stabilite și rutele de formare inițială pentru profesorii din învățământul secundar și gimnazial (60 de credite acumulate succesiv, 30 de credite în timpul studiilor de licență și 30 de credite în regimul studiilor postuniversitare/masterat), precum și clarificarea sistemului universitar, cu certificare prin licențiere. * Aprecierea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
actelor de violență asupra membrilor familiei și este prevăzută asistarea familiilor în care este prezentă violența. Nu știm însă ce impact vor avea aceste măsuri asupra reducerii prevalenței și incidenței violenței, întrucât nu se cunosc încă aspectele ce țin de ruta dezvoltării violenței, cum ar fi: mecanismele de dezvoltare, factorii sociali și culturali ce influențează dezvoltarea violenței, formele de răspuns din partea membrilor comunității cu privire la violență, respectiv modalitățile prin care comunitatea sancționează agresorii, capacitatea victimelor de a face apel la justiție; din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
economie lexicală. Astfel, printr-o linie de pauză, se pot substitui: - predicatul: „Grădină Îmi sta cerul,/ iar munții - parmalâc” (Beldescu, 1995, p. 15), unde linia de pauză substituie predicatul sta(u) din versul al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
informaționale are un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel, 1999): - învățământul și învățarea asistată de computer, practicate deja de câteva decenii; - cursuri electronice și programe didactice care pot fi depozitate pe Web sau pe compact discuri; - rute de autoformare și autoînvățare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea și educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
electronice și programe didactice care pot fi depozitate pe Web sau pe compact discuri; - rute de autoformare și autoînvățare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea și educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de la aspectele subiective și obiectuale, până la cele relaționale sau procesuale. Virtualizarea vizează mai multe instanțe (vezi Michel, 1999): actorii implicați: educații luați ca indivizi, care pot beneficia de resurse virtuale la distanță, prin înscriere regulată, temporară sau excepțională la diverse rute de formare, diferite grupuri de învățare, în funcție de motivații diverse: grupuri tematice, proiecte în comun, grupuri închise sau deschise, formatori, mai ales profesori sau furnizori de resurse, nu numaidecât profesori recunoscuți formal, diferite grupuri de persoane resursă sau grupuri pedagogice, situate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mod succint, pot fi evidențiate o serie de aspecte pozitive și negative ale mai multor ipostaze (etape) ale virtualizării educației, după cum putem constata mai jos: Etape Puncte tari Puncte slabe Învățământul tradițional Urmărirea și supravegherea pedagogică este obligatorie. Nu există rute didactice explicit adaptate elevilor. Motivația se realizează prin constrângere. Munca este solitară. Instruirea prin corespondență Munca elevului se realizează la domiciliul său. Nu este obligatorie supravegherea. Motivația este extrinsecă, datorită costurilor relativ ridicate. Munca este solitară. Nu există adaptare la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
volumul cunoașterii se dilată, cu atât analiza reflexivă este mai importantă. Cu cât sunt mai multe lucruri de predat, cu atât dascălul trebuie să se debaraseze de aceasta, pentru a-l responsabiliza pe elev să o facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de securitate individuală, de progres personal sau colectiv. În același timp, NTIC facilitează progresul și inovația în învățământ, manifestate cel puțin în următoarele direcții: noi dispozitive didactice, integrate pentru un public fie clasic, fie provenit din noile evoluții economice (schimbarea rutei de formare, pregătire complementară, polivalentă etc.); noi structuri instituționale, agreate de societate, concretizate în formule de pregătire la distanță, autoformare, educație a adulților, universități virtuale, mult mai flexibile și personalizate decât instituțiile tradiționale și mult mai permeabile la evoluțiile pieței
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu întotdeauna se decelează de către consumator. Fărâmițarea cunoașterii trebuie să fie complementată de exerciții de semnificare și de integrare în câmpuri mai largi ale cunoașterii. Se manifestă un predirijism insinuat în artefactele care ajută la descoperirea cunoașterii, în sensul că rutele următoare de căutare să fie prefabricate, nelăsând receptorului să meargă acolo unde ar vrea. „Căutările”, ca și „găsirile” ulterioare sunt determinate de performativitatea programelor (a motoarelor de căutare, de pildă), ce sunt programate să caute ceva într-un anumit fel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în concordanță cu individualitățile și particularitățile multiple. Individualizarea presupune o configurare multietajată a conținuturilor astfel încât fiecare subiect să găsească în oferta pusă la dispoziție elemente convenabile, care să-l intereseze și pe care să le poată înțelege. A personaliza o rută de formare de acest tip însemnă să ții cont de elemente precum ritmurile și specificul formei de organizare a învățării, de modalitățile diferite de învățare, de nivelul la care se situează educații, de interesele și așteptările beneficiarilor. Parcursul de formare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
muncă își atribuie acțiunile de mai jos. a) Își alege o carieră și se pregătește pentru aceasta: - identifică interesele personale care pot conduce la alegerea unei cariere; - se informează și asimilează cunoștințele necesare pentru a alege dintr-o varietate de rute profesionale; - își asumă responsabilitatea pentru propria dezvoltare profesională; - înțelege cum să candideze pentru un loc de muncă și cum să și-l mențină. b) Își formează competențele necesare pentru ocupabilitate (căutarea, ocuparea și păstrarea unui loc de muncă): - învață pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Capitolul 3. Reducerea ofertei Începând cu anul 1990, factori precum poziția geografică, deschiderea frontierei de stat și, nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan și fosta Iugoslavie au făcut ca țara noastră să devină un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a stupefiantelor și precursorilor, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor. În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
făcut ca țara noastră să devină un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a stupefiantelor și precursorilor, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor. În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda. O altă variantă a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include și un tronson maritim, este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reprezintă principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda. O altă variantă a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include și un tronson maritim, este: Istanbul-Constanta-București, spre Ungaria. Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude și alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda. O altă variantă a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include și un tronson maritim, este: Istanbul-Constanta-București, spre Ungaria. Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude și alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituțiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituțiile similare ale altor state. Din cazuistica ultimilor ani rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (România), dar și dinspre Nord (Țările Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine, MDMA, LSD și altele), care ar urma să devină active pe teritoriul României. Din evaluările efectuate rezultă că țara
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o reacție corespunzătoare la evoluția criminalității organizate în legătură cu drogurile, delimitarea competențelor și administrarea în regim de parteneriat a resurselor informaționale. Tendințe Principalele tendințe privind evoluția fenomenului criminalității în domeniul drogurilor sunt: - amplificarea și diversificarea fenomenului infracțional transfrontalier; - modificarea continuă a rutelor utilizate și a tipurilor de droguri traficate, în funcție de cerințele pieței ilicite; - extinderea fenomenului infracțional din acest domeniu pe întregul teritoriu al țării; - amplificarea și diversificarea criminalității asociate consumului de droguri; - diversificarea modalităților de spălare a banilor rezultați din operațiunile ilicite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
condițiile și/sau elementele interne și externe care trebuie identificate, analizate și care constituie repere pentru stabilirea concepției de combatere a acestui fenomen. Principalii factori de risc care pot influența nivelul ofertei de droguri sunt: - poziția României la intersecția principalelor rute tradiționale utilizate de traficanții internaționali de droguri și faptul că din anul 2007 țara noastră va reprezenta granița de est a Uniunii Europene; - creșterea fluxului de imigranți spre România și alte state membre ale Uniunii Europene; - dezvoltarea traficului comercial prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din domeniu și asigurării resurselor necesare. Obiective specifice 1. Îmbunătățirea capacității de reacție a instituțiilor specializate față de traficul și consumul ilicit de droguri prin: a) documentarea operativă a activității infracționale a grupurilor organizate de traficanți, a legăturilor infracționale și a rutelor utilizate de aceștia, a metodelor și mijloacelor de săvârșire a infracțiunilor la regimul drogurilor; b) corelarea activităților de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri și cu măsurile de asistență destinate consumatorilor; c) corelarea activităților de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a activităților proprii cu cele desfășurate de partenerii europeni, atât în faza de planificare, cât și în fazele de implementare și evaluare a acestora. Totodată, România va intensifica cooperarea cu țările de origine a drogurilor și cu cele aflate pe rutele internaționale ale traficului de droguri, acționând permanent pentru o abordare globală și acțiuni concertate împotriva rețelelor de traficanți. În plan regional, România va utiliza relațiile bune existente cu toate țările vecine pentru a promova și a dezvolta măsuri ce vizează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reducere a cererii și ofertei de droguri, atât în cadrul relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu structurile europene specializate, cât și în cadrul mai larg al forurilor internaționale și relațiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaționale ale drogurilor și cu cele având experiențe relevante în combaterea acestui flagel. Obiective specifice 1. Dezvoltarea relațiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin: a) preluarea și implementarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) și reducerea consecințelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.); b) intensificarea cooperării bilaterale și multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaționale ale drogurilor; c) dezvoltarea relațiilor parteneriale cu state care au experiență relevantă în domeniile reducerii cererii și ofertei de droguri în scopul asigurării transferului reciproc de experiență și know-how. 3. Participarea la programe internaționale privind reducerea cererii și ofertei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]