6,594 matches
-
știu cum să folosească În modul cel mai eficient activele interne și competențele acesteia. Romer (1986) susține că, pe termen lung, creșterea firmelor este determinată de acumularea și transmiterea de cunoștințe. Nelson și Winter (1982, p. 14) au vorbit despre „rutinele organizaționale”, pe care le-au definit ca o acumulare de cunoștințe și abilități operaționale ale organizației. Cercetătorii considerau că aceste rutine și abilitatea firmelor de a le reînnoi, În funcție de dinamica pieței, determină creșterea firmei. Din această perspectivă internă bazată pe
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
creșterea firmelor este determinată de acumularea și transmiterea de cunoștințe. Nelson și Winter (1982, p. 14) au vorbit despre „rutinele organizaționale”, pe care le-au definit ca o acumulare de cunoștințe și abilități operaționale ale organizației. Cercetătorii considerau că aceste rutine și abilitatea firmelor de a le reînnoi, În funcție de dinamica pieței, determină creșterea firmei. Din această perspectivă internă bazată pe resurse (engl. resource-based view), firma reprezintă o acumulare de resurse, active, cunoștințe și abilități care, Împreună, Îi determină creșterea și dezvoltarea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
judecare prezintă avantajele că recurg la concretizări practice ușoare, permit o lărgire a variabilelor avute în vedere, sunt permisive la experiențe și expertize și nu conduc la pierderi de timp în analiza datelor; au însă dezavantajele că se sprijină pe rutină și, un fapt empiric neverificabil, li se poate contesta fidelitatea și obiectivitatea, datele și criteriile sunt ambigue, iar riscurile unor generalizări pripite sunt destul de mari. Într-o perspectivă istorică, teoriile asupra evaluării pot fi distribuite în trei perioade mai importante
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să prezinte un anumit interes pentru subiectul respectiv; - să cunoască dinainte unde își vor găsi resursele materiale; - să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri; - să nu aleagă subiectul din cărți vechi sau să urmeze rutina din clasă; - să spere că părinții vor fi înțelegători și interesați de subiectul ales. Pentru a stabili strategia de evaluare a proiectului, profesorul trebuie să clarifice, în colaborare cu elevii, următoarele probleme: • Ce se va evalua: procesul, produsul sau amândouă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să lucreze în colaborare cu medicii, ceea ce poate include trimiterea către o clinică specializată în somn, pentru a asigura pacienților un tratament cuprinzător și integrat. Abordarea psihoterapeutică, care poate include hipnoza, poate acoperi atât gestionarea simptomelor (de ex. organizarea unei rutine și ținerea unui jurnală, terapia cognitiv-comportamentală și abordările hipnoanalitice, funcție de evaluarea clinică. Spiegel și Spiegel (1978/2004Ă sugerează că pacienții pot deveni „regizori ai traficului” pentru gândurile lor, proiectându-le pe un ecran și astfel disociindu-se de răspunsul fizic
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
formele cristalizate în practicile curente. Această perspectivă s-a dovedit un mod de acces direct la calitatea contribuțiilor și a coodonării lor în procesele cognitive de rezolvare a problemelor și de decizie în grup. Bibliografie Chirică, S. (2003), Inteligența organizațiilor. Rutinele și managementul gândirii colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Hutchins, E. (1995a), Cognition in the Wild, MIT Press, Boston, Massachusetts. Hutchins, E. (1995b), „How a cockpit remembers its speed”, Cognitive Science, 19, pp. 265-288. Weick, K.E.; Roberts, K.H. (1993), „Collective mind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
picturală pură a acestuia pe perete. Fusese coperta mai multor reviste după ce Îl prinsese el, aproape din Întâmplare (Întâmplarea precisă, a surâs el posac, din momentul exact), Într-un lagăr de refugiați din sudul Sudanului. O zi cu muncă de rutină, cu un balet Încordat și tăcut, cu pași subtili de dans printre copii care mureau extenuați În fața camerelor lui foto, femei slăbite cu priviri absente, bătrâni cărora le ieșeau oasele, fără alt viitor decât propriile amintiri. Și, pe când asculta cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o clipă, l-a pus iar În locul unde stătuse, fără să guste. — Păi, eu Îmi aduc aminte foarte bine când mi-ai făcut poza. Deși fiecare avea circumstanțele lui, a adăugat. Pentru Faulques era un alt fapt de muncă, firește. Rutină profesională. Dar el trăia prima oară așa ceva. Îl recrutaseră cu câteva zile Înainte și ajunsese printre camarazi la fel de Înspăimântați ca el, cu o pușcă În mâini În fața tancurilor sârbești. - Uite ce-i, ne-au făcut zob. De-adevăratelea. Eram patruzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Pasagerii din autobuz erau civili, a adăugat după o vreme. Erau bătrâni, femei și copii. Așa că, În loc să-i omoare acolo, pe loc, sârbii i-au dus la un centru pentru interogatorii al armatei, unde ostașul a fost supus tortúrilor de rutină. Apoi, Între după bătăi, un gardian l-a recunoscut. Era tipul din poza vestită. Eroul de la Vukovar. Imaginea separatiștilor croați. - A fost torturat șase luni În șir. Ca un animal. Apoi, din cine știe ce motiv ciudat, ori din Întâmplare, l-au
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Îmi spuneam că o să omor un bărbat viu. Pictorul de război și-a rezemat capul de copac și a adăstat liniștit, cu ochii mari deschiși În beznă. Își amintea de sine, În zorii altor zile, pregătind dis-de-dimineață bagajele, cu o rutină precisă, oprindu-se În prag Înainte de a Încuia ușa, aruncând o ultimă privire În jur, ca să verifice că tot ce lăsa În urmă era curat și În ordine. Stând Într-un taxi În drum spre aeroport, străbătând străzile pustii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de altă parte, supravegherea de parcurs urmărește să protejeze spectacolul de eroziunea inevitabilă la care îl condamnă o îndelungată exploatare, mai ales în teatrul alternativ, unde șansa de a dura a spectacolului nu trebuie să conducă la instalarea unei confortabile rutine. Supravegherea e aici necesară pentru a apăra suflul viu pe care orice repetare abuzivă riscă să-l înăbușe. Maurice Blanchot nu identifica oare, în faptul de a repeta, un simptom de slăbiciune existențială? Dată fiind longevitatea net superioară a exploatării
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
faptul de a repeta, un simptom de slăbiciune existențială? Dată fiind longevitatea net superioară a exploatării spectacolelor în teatrele de repertoriu, e normal ca supravegherea de parcurs să fie exercitată aici cu o mai mare perseverență. Ea vizează evitarea efectelor rutinei, a capcanelor succesului comic, a relaxării ritmului, rămânând în intimitatea dialogului dintre spectacol și spectatori după o serie de turnee și de reluări. Regizorul sau asistenții săi „supraveghează” tocmai pentru ca spectacolul să nu se abată excesiv de la proiectul inițial și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mai mare; posibilitatea comparării candidaturilor interne și externe Îmbunătățește substanțial procesul de recrutare; angajații care provin din exteriorul organizației dau noi perspective acesteia prin ideile și cunoștințele cu care vin; produce efectul Îmbogățirii potențialului uman al organizației prin eliminarea unor rutine, mentalități, obișnuințe care se realizează prin creșterea numărului de angajați competitivi (recrutarea trebuie să vizeze, În mod necondiționat, un asemenea obiectiv); se reduc costurile cu pregătirea personalului, recrutarea din surse externe vizând atragerea și angajarea celor mai buni; are loc
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cerințele de informații specifice pentru principalele grupe de posturi, respectiv: manageri, personal tehnic și funcționari, muncitori etc. O formulă simplă de diferențiere a formularelor de angajare ar fi gruparea lor În formulare „Închise“, prin care se cer numai informații de rutină pentru posturile ce nu necesită calificare sau cele de funcționari, și formulare „deschise“, prin care se cere candidaților să exprime opinii și judecăți sau să furnizeze unele informații de rutină pentru posturile de manageri, de decizii la nivel superior sau
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În formulare „Închise“, prin care se cer numai informații de rutină pentru posturile ce nu necesită calificare sau cele de funcționari, și formulare „deschise“, prin care se cere candidaților să exprime opinii și judecăți sau să furnizeze unele informații de rutină pentru posturile de manageri, de decizii la nivel superior sau pentru anumite categorii de specialiști. Conținutul orientativ pentru aceste tipuri de formulare este prezentat În anexele 12 și 13. Prin formularele „Închise“ nu se cere candidatului să spună de ce și
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
care candidează și altele, În timp ce prin formularele „deschise“ se solicită răspunsuri la Întrebări ce pot furniza informații importante despre motivele, personalitatea și capacitatea de comunicare ale celui care solicită un anumit post. Prin formularul „deschis“, potențialul angajat furnizează informații de rutină referitoare la propria persoană, Însă este Încurajat să reflecteze asupra experienței anterioare și să facă unele precizări asupra motivelor și aspirațiilor pe care le are În legătură cu postul pe care Îl va ocupa. Aceste formulare reprezintă adevărate provocări pentru cei care
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
-i asiste pe alții? 2. Dacă lucrătorul dirijează munca altora, câți oameni sunt Îndrumați și ce procent din timpul normal este necesar pentru Îndrumarea și pentru repartizarea lucrului altor persoane? f) Decizii 1. Care este natura muncii, gradul de repetabilitate, rutina și diversificarea lucrărilor? 2. Prin ce se caracterizează judecățile și deciziile proprii, În cursul acțiunii sau Îndeplinirii Îndatoririlor și responsabilităților postului? III. CERINȚE FIZICE a) Monotonia 1. Care dintre următoarele condiții ale postului sunt cele mai adecvate? operații repetabile, cu
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
educația și instruirea necesare, antecedente profesionale similare disponibile pentru ghidare și alte considerente relevatoare. Exemplele date pentru codurile care urmează sunt numai sugestive) Codul Nivelul de decizie 1 Scăzut („decizii“ ca acelea implicate În selectarea părților Într‑o asamblare de rutină, punerea articolelor pe rafturi Într‑un depozit, lipirea etichetelor pe ambalaje, supravegherea mașinilor automate etc.) 2 Sub mediu („decizii“ ca lansarea unui planor de lemn, dirijarea unui taxi prin dispecer, ungerea unui automobil etc.) 3 Mediu („decizii“ ca acelea de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Întrebările din această secțiune. 4.1.1. Orale (comunicare prin vorbire) 100 I Negociere (tratând cu alții pentru a ajunge la un acord sau o soluție, de exemplu: negocieri de afaceri, relații diplomatice etc.) 104 I Schimbul de informații de rutină (dând și/sau primind informații de rutină sau simple, de exemplu: agent de bilete, dispecer de taxiuri, recepționer) 4.1.2. Scrise (comunicări prin material scris/tipărit) 107 I Scris (exemplu: scrierea sau dictarea de scrisori, rapoarte etc., scrierea de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Orale (comunicare prin vorbire) 100 I Negociere (tratând cu alții pentru a ajunge la un acord sau o soluție, de exemplu: negocieri de afaceri, relații diplomatice etc.) 104 I Schimbul de informații de rutină (dând și/sau primind informații de rutină sau simple, de exemplu: agent de bilete, dispecer de taxiuri, recepționer) 4.1.2. Scrise (comunicări prin material scris/tipărit) 107 I Scris (exemplu: scrierea sau dictarea de scrisori, rapoarte etc., scrierea de copii pentru administrație, scrierea de articole de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
abatere mai mică de la cadrele/tipurile/modelele predeterminate și o cantitate mică sau nici un fel de inovații, luare de decizii sau adaptare la situații de schimbare) Codul Cantitatea de structură a muncii 1 Structură foarte Înaltă (virtual, nici o deviere de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, munca de asamblare de rutină etc.) 2 Structură considerabilă (este posibilă doar o abatere moderată de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și o cantitate mică sau nici un fel de inovații, luare de decizii sau adaptare la situații de schimbare) Codul Cantitatea de structură a muncii 1 Structură foarte Înaltă (virtual, nici o deviere de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, munca de asamblare de rutină etc.) 2 Structură considerabilă (este posibilă doar o abatere moderată de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sau adaptare la situații de schimbare) Codul Cantitatea de structură a muncii 1 Structură foarte Înaltă (virtual, nici o deviere de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, munca de asamblare de rutină etc.) 2 Structură considerabilă (este posibilă doar o abatere moderată de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de obicei În anumite limite rezonabile și așteptate, de exemplu: tâmplarul, mecanicul auto
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
virtual, nici o deviere de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, munca de asamblare de rutină etc.) 2 Structură considerabilă (este posibilă doar o abatere moderată de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de obicei În anumite limite rezonabile și așteptate, de exemplu: tâmplarul, mecanicul auto, mașinistul etc.) 4 Structură limitată (munca de rutină este relativ puțină; munca este caracterizată printr-o
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de obicei În anumite limite rezonabile și așteptate, de exemplu: tâmplarul, mecanicul auto, mașinistul etc.) 4 Structură limitată (munca de rutină este relativ puțină; munca este caracterizată printr-o mare oportunitate de metode de Îmbunătățire, de dispozitive de ameliorare etc. și de necesitatea de a lua decizii, de exemplu: conducătorul de magazin, inginerul industrial etc.) 5 Structură foarte scăzută (virtual, nu
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]