KorAP: Find »[drukola/base=sârb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...194 >

4,832 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

din ținuturile croate și maghiare și deci în detrimentul acestor popoare. Recunoașterea unui guvern civil ridica probleme similare. În ciuda acestor diferențe, populația sîrbă prefera în general să colaboreze cu autoritatea centrală. Privilegiile sîrbilor depindeau de protecția asigurată de Viena. În lipsa acesteia, sîrbii ortodocși nu puteau înlătura presiunea catolicilor croați și unguri. Spre sfîrșitul secolului al optsprezecelea, existau colonii de sîrbi nu numai în mediul rural, ci și în orașe. Ca și negustorii greci, meșteșugarii sîrbi deveniseră între timp un element important al

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
acestor diferențe, populația sîrbă prefera în general să colaboreze cu autoritatea centrală. Privilegiile sîrbilor depindeau de protecția asigurată de Viena. În lipsa acesteia, sîrbii ortodocși nu puteau înlătura presiunea catolicilor croați și unguri. Spre sfîrșitul secolului al optsprezecelea, existau colonii de sîrbi nu numai în mediul rural, ci și în orașe. Ca și negustorii greci, meșteșugarii sîrbi deveniseră între timp un element important al comerțului monarhiei. Deși ei au reușit adesea să se îmbogățească, credința lor ortodoxă s-a dovedit a fi

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sași și secui abia dacă o duceau ceva mai bine decît omologii lor români, cu excepția faptului că aparțineau unor religii acceptate oficial. Apartenența românilor la credința ortodoxă avea să constituie firește un handicap pentru poziția lor politică și socială. Spre deosebire de sîrbi, care aveau centrul lor cultural la Sremski Karlovci, românii nu primiseră un hrisov special sau privilegii garantate. A fost instituită o mitropolie la Alba Iulia, aflată sub jurisdicția mitropoliei ungro-valahe de la București, dar aceasta putea oferi puțin sprijin concret membrilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
beneficia de asigurările lui Leopold I. Acum însă, ei urmau să aibă din nou propriul lor episcop. Mitropoliei de la Sremski Karlovci i s-a cerut să-i prezinte lui Joseph al II-lea trei nume; el l-a ales pe sîrbul Ghedeon Nichitici, care a fost numit în post în 1784. Biserica lui rămînea dependentă de Sremski Karlovci în chestiunile legate de doctrină. Românilor ortodocși li s-a acordat în 1810 dreptul de a-și numi propriii lor episcopi. Sibiul a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Sremski Karlovci în chestiunile legate de doctrină. Românilor ortodocși li s-a acordat în 1810 dreptul de a-și numi propriii lor episcopi. Sibiul a devenit centrul ortodocșilor, așa cum Alba Iulia era cel al uniților, iar Sremski Karlovci cel al sîrbilor ortodocși. În ciuda faptului că noile măsuri de toleranță au întărit poziția ortodocșilor, ele i-au adus firește lui Joseph al II-lea noi dușmani. Unul dintre motivele care determinaseră puterea de la Viena să sprijine numirea unui episcop ortodox era antipatia

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
existaseră anterior. Autorii petiției cereau ca românilor să li se acorde reprezentare proporțională în organismele administrației Transilvaniei și să se bucure de aceleași privilegii ca și națiunile dominante. Ei voiau de asemenea înființarea unei adunări naționale similară celei convocate de sîrbii ortodocși. După ce a citit petiția, Leopold al II-lea a trimis-o dietei Transilvaniei. Acolo, așa cum era de așteptat, ea a fost respinsă categoric. Odată revenite la putere, aristocrația maghiară, secuiască și săsească nu aveau intenția să facă nici o concesie

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
moșii întinse. Din cauză că toate pămînturile acestea erau lucrate de iobagi sau de arendași, ele se confruntau cu aceleași probleme ca și ținuturile învecinate și erau în egală măsură afectate de reforme. Cea mai mare parte a populației era ortodoxă, dar sîrbii aveau o poziție mai bună decît românii. Cu toate acestea, populația românească beneficia realmente de aceleași privilegii, întrucît făcea parte din congregația sîrbească. O parte a teritoriului Banatului a fost organizată ca Frontieră Militară în condiții similare zonelor din Croația

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sistem seniorial, iar nobilimea domina pretutindeni conducerile locale și menținea majoritatea populației rurale în stare de servitudine. Statutul depindea mai mult de clasa socială decît de religie sau naționalitate. Din rîndul popoarelor balcanice, croații beneficiau de o nobilime importantă, ceea ce sîrbii, slovenii și românii nu aveau. Țărani fiind, ei nu se bucurau de nici un drept politic și de nici o instituție de autoguvernare recunoscută. Chestiuni ca dreptatea și strîngerea impozitelor se aflau în mîinile stăpînului domeniului. Excepțiile puteau fi întîlnite în special

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cu toate că ele constituiau firește elemente de bază în viața monarhiei. Omisiunea aceasta reflectă faptul că locuitorii din Balcani se ocupau aproape în întregime cu agricultura și păstoritul. O foarte mică minoritate alcătuită din meșteșugari și negustori, în general greci sau sîrbi, locuia în orașe, dar pentru cea mai mare parte a românilor, sîrbilor, croaților și slovenilor problemele economice esențiale erau cele referitoare la pămînt și la producția agricolă. După cum am văzut, la începutul secolului al optsprezecelea, majoritatea țăranilor din Imperiul Habsburgic

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
reflectă faptul că locuitorii din Balcani se ocupau aproape în întregime cu agricultura și păstoritul. O foarte mică minoritate alcătuită din meșteșugari și negustori, în general greci sau sîrbi, locuia în orașe, dar pentru cea mai mare parte a românilor, sîrbilor, croaților și slovenilor problemele economice esențiale erau cele referitoare la pămînt și la producția agricolă. După cum am văzut, la începutul secolului al optsprezecelea, majoritatea țăranilor din Imperiul Habsburgic și din Principatele Dunărene erau înrobiți sau dependenți, cu un statut legal

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
țăranul habsburg nu era în măsură să-și exprime doleanțele pe cale legală sau revoltîndu-se. Nobilii și nu notabilii rurali asigurau funcționarea administrației locale; nu existau forțe armate țărănești cum erau cele formate din armatoli și haiduci. Dintre supușii habsburgi, numai sîrbii din cadrul Frontierei Militare dispuneau de experiență și de organizare ca să acționeze, iar influența lor se exercita mai ales în ținuturile otomane. Nu problemele politice, naționale sau religioase, ci acelea legate de agricultură constituiau prima preocupare a țăranului. Marile realizări culturale

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ceas de viață în libertate decît patruzeci de ani de înrobire.1 Divergențele privind problema limbii literare standard avea să devină și să rămînă subiectul unor îndîrjite controverse și să aibă repercusiuni nefericite asupra vieții politice grecești. Alegerea făcută de sîrbi a fost diferită. Mitropolia de la Sremski Karlovci de pe teritoriul monarhiei habsburgice a fost primul centru cultural modern, iar biserica a jucat un rol major în evoluția literaturii. Pe parcursul secolului al optsprezecelea, s-a menținut o strînsă legătură cu Kievul și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
modern, iar biserica a jucat un rol major în evoluția literaturii. Pe parcursul secolului al optsprezecelea, s-a menținut o strînsă legătură cu Kievul și cu instituțiile lui ortodoxe rusești. Rusia, încă singurul stat ortodox neaflat sub control străin, reprezenta pentru sîrbii habsburgi o atracție mai puternică decît Patriarhia dominată de greci și de otomani. Datorită acestei situații și faptului că mulți studenți teologi sîrbi își făceau studiile la Kiev, au intrat în limba literară un număr considerabil de cuvinte rusești, care

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
situații și faptului că mulți studenți teologi sîrbi își făceau studiile la Kiev, au intrat în limba literară un număr considerabil de cuvinte rusești, care, să nu uităm, era slava bisericească. Așa-numita limbă sîrbo-slavonă, utilizată de biserică și de sîrbii educați, nu corespundea nici idiomului vorbit, nici formei standard folosite în alte regiuni ale lumii ortodox-slave din Balcani. Ea era aproape la fel de artificială ca și katharevousa. Influența majoră în abaterea limbii de la cursul ei a fost exercitată de opera a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
curmezișul peninsulei, pînă la Marea Neagră și Egee, locuitorii vorbeau o serie de dialecte care marcau trecerea treptată de la croată și sîrbă în vest la bulgară în est. Eforturile savanților și ale politicienilor de a trasa granițe stricte între bulgari, croați, sîrbi și ulterior macedoneni, apelînd în primul rînd la criteriul limbii, avea să ducă pe viitor la discriminare și ură reciprocă. Studierea istoriei va juca și ea un rol important în cadrul mișcărilor naționale. În vreme ce o limbă comună era considerată drept factorul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi carne sărată, piele și vite. Distribuirea acestor mărfuri în cadrul Balcanilor se afla în general tot în mîinile negustorilor nemusulmani, mai ales în cele ale grecilor, țînțarilor, sîrbilor și bulgarilor. Cea mai mare parte a acestor bunuri erau cumpărate și vîndute în piețele orașelor sau la tîrgurile organizate cu regularitate de-a lungul rutelor comerciale. Majoritatea orașelor balcanice mari aveau o populație considerabilă de negustori angajați în comerțul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de expansiune în zona Mării Negre. Către sfîrșitul secolului al optsprezecelea, nu numai că ținuturile de la nord de această mare, inclusiv Crimeea, fuseseră anexate, dar Rusia era profund implicată și în problemele locuitorilor balcanici ortodocși, în special în cele ale grecilor, sîrbilor, muntenegrenilor și, firește, în cele ale românilor din Principatele Dunărene. Guvernul țarist intenționase înainte de 1812 să pună stăpînire pe provinciile românești, dar se mulțumise în final doar cu Basarabia. În secolul al nouăsprezecelea, guvernul rus avea să-și păstreze avantajele

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
fuseseră incluse prevederi care îi permiteau Rusiei să supravegheze situația politică internă a celor două provincii. O stipulare similară din articolul VIII al Tratatului de la București din 1812 îi acorda Sankt Petersburgului posibilitatea de a se amesteca și în afacerile sîrbilor. Existau și numeroase prevederi vagi în alte tratate relativ la protecția populației ortodoxe. Deținînd aceste drepturi religioase și politice, oficialii ruși puteau dobîndi o mare influență la Constantinopol și totodată să cîștige popoarele balcanice de partea lor. Ei își puteau exercita

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Activitățile ayanilor, cîrjalilor, ale ienicerilor aflați în afara legii, ale bandiților și căpitanilor bosniaci au fost deja menționate. La toate acestea trebuie adăugate formațiile legale sau cvasilegale ale armatolilor, forțele polițienești ale autorităților municipale sau ale notabililor, unitățile legale de ieniceri, sîrbii din cadrul Frontierei Militare și membrii unei miliții valahe cunoscuți sub numele de panduri. O mare parte a populației balcanice era înarmată și avea experiență militară, nu atît ca parte a unei armate regulate cît ca luptători de gherilă. În perioade

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
fiind luptători experimentați. Să ne amintim că în timpul războiului dintre imperiile habsburgic și otoman, care s-a încheiat în 1791 prin Tratatul de la Sistova, trupele neregulate sîrbești (Freicorps) conduse de proprii lor ofițeri luptaseră de partea austriecilor. În ciuda acestor servicii, sîrbii nu au primit nimic în urma acordului de pace. Deziluzia generală a fost ulterior mai mare decît speranța de a obține avantaje din cooperarea cu monarhia. Țelul conducătorilor sîrbi din perioada aceasta erau restabilirea păcii și securității în mediul rural și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
era tot timpul contestată pe plan intern de ayanii și ienicerii rebeli. Bineînțeles că era în interesul lui să-i împace pe supușii săi creștini, așa că a emis în 1791, 1792 și 1794 firmane prin care satisfăcea multe dintre revendicările sîrbilor; relațiile dintre Poartă și populația sîrbă erau mai clar definite și erau garantate o serie de drepturi de autonomie. Sîrbii urmau să-și strîngă propriile impozite, să aibă dreptul de a purta arme și să înființeze o miliție; erau date

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
împace pe supușii săi creștini, așa că a emis în 1791, 1792 și 1794 firmane prin care satisfăcea multe dintre revendicările sîrbilor; relațiile dintre Poartă și populația sîrbă erau mai clar definite și erau garantate o serie de drepturi de autonomie. Sîrbii urmau să-și strîngă propriile impozite, să aibă dreptul de a purta arme și să înființeze o miliție; erau date asigurări că se vor lua măsuri pentru limitarea abuzurilor privind deținerea de pămînt din sistemul ciftlîkurilor. Pe lîngă aceasta, sultanul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și să înființeze o miliție; erau date asigurări că se vor lua măsuri pentru limitarea abuzurilor privind deținerea de pămînt din sistemul ciftlîkurilor. Pe lîngă aceasta, sultanul a numit în posturile locale oameni care aveau misiunea să-i liniștească pe sîrbi și să suprime elementele nesupuse. Să nu uităm că la vremea respectivă, sub presiunea Rusiei, Poarta făcuse promisiuni asemănătoare relativ la drepturile de autonomie ale Principatelor. Slăbiciunea fundamentală a acestui aranjament consta în aceea că Poarta nu era deloc în măsură

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
la vremea respectivă, sub presiunea Rusiei, Poarta făcuse promisiuni asemănătoare relativ la drepturile de autonomie ale Principatelor. Slăbiciunea fundamentală a acestui aranjament consta în aceea că Poarta nu era deloc în măsură să se țină de cuvînt. Elementul turbulent în ce privește problemele sîrbilor era, ca și în alte părți, corpul de ieniceri. Guvernarea otomană adoptase anterior o politică de trimitere a acestora în provincii ca să nu mai constituie o sursă de tulburări la Constantinopol. În ținuturile sîrbești, ca și în alte zone, autorităților

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
al forțelor cîrjaliilor, ienicerii au lansat un atac împotriva Belgradului. De înlăturarea pericolului ienicerilor și de aplicarea politicii de împăcare a creștinilor răspundea Hadji Mustafa Pașa, generalul comandant al Belgradului. Probabil grec la origine, Mustafa avea o atitudine favorabilă față de sîrbi și aproba concesiile făcute acestora. În perioada aceasta, sîrbii au putut organiza o miliție alcătuită din cincisprezece mii de oameni, care le asigura controlul asupra singurei și celei mai puternice unități înarmate din pașalîc, astfel că puteau apăra cu succes

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]