23,741 matches
-
producție germană „Die Deutschen-Wallenstein und der Krieg” („Germanii-Wallenstein și războiul”), regia Christian Twente am jucat rolul unei țărănci, un personaj plin de substanță, cu multe valențe artistice, reușind să mă scoată din tiparele cu care eram obișnuită, acelea de frumusețe sălbatică. Au urmat apoi și alte producții străine, în special cele franțuzești. Am avut norocul să colaborez cu regizori de excepție, de la care am învățat foarte mult, m-au motivat și încărcat sufletește. Atunci când lucrezi, este important să-l simți pe
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
oglinda mea cu ochii verzi, am râs, recunoscându-te! Și ești tot tu, un om onest și sunt tot eu, fata voioasă. Trecut-am azi același test și m-ai găsit, din nou, frumoasă! Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Căldura lui mă învăluie și soare devin! Acrobație Am clădit un vis, drum suspendat și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Și sufletu-mi de vajnic
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
Rusiei pravoslavnice crucificată între occident și orient, ca experiment indus de marea finanță. Sigur în mintea personajelor exista un optimism specific epocii, că evoluționismul și civilizația vor împiedica izbucnirea războaielor pe viitor, care vor rămâne un apanaj doar al popoarelor ”sălbatice”. Oamenii civilizați, superiori, nu vor mai apela la război pentru a își rezolva interesele. Această naivitate ”progresistă” va fi demnatelată brutal prin războiul izbucnit doar peste 15 ani, la 1914. Conflictul dintre creștinism, islamism și ateism era o paradigmă în
FIOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367495_a_368824]
-
curaj, de luptă. Această luptă se dă în interiorul nostru, apoi în exterior. Cel mai nobil mijloc de luptă în exterior este cel al dialogului dus cu bun simț, găsirea unui factor comun al discuției, rațiunea în felul acesta stăpânind pornirile sălbatice, animalice. La ce ne poate folosi agresivitatea animalică? Socrate spunea: „Între a face rău cuiva și a-i face o nedreptate, nu e nici o deosebire. Nu trebuie să răspunzi la o nedreptate cu alta, nici la rău cu rău, orice
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]
-
trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere de foc Ascund menestrelul vrăjit de Zaraze Și creste de valuri spre lume-și fac loc Lovind fără milă-ntr-un vuiet sălbatic De mare nebună și gemete surde Alungă speranțe pe-un mal singuratic Cu gânduri-cenușă în liniști absurde... Limassol, Cyprus 21 iulie, 2011 Referință Bibliografică: Cenușă de gânduri / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 202, Anul I, 21 iulie
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
peste scheletul lui abstract, un arheu elibert în carnea cuvântului și fugit din măduva scheletului realității. Aceste poeme-tablete sunt o formă de purificare, dar și o povară ontologică, o boală congenitală, tradusă prin viziuni ale splendorii malefice, îmbibate de profetism:”Sălbatic este și dansul de nuntă și mătcile nu știu mai nimic din somnul în care zace războinicul ca într-o cămașă de zale zornăitoare “.( Vremuiește vremea).Extazul e o formă de supliciu, iar durerea un mijloc de ași exprima bucuria
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
de spaima întreținută de boli, de zvonurile despre tâlhari, de veștile și știrile despre moartea unora sau altora, de grija de boli, de teama sărăciei, de lipsa celor de trebuință, de frica morții, de frica suferinței și de frica fiarelor sălbatice și de celelalte asemenea acestora..."și aceasta pentru că omul, stăpânit de patimi și păcate "nu știe să arunce grija lui asupra lui Dumnezeu, cu tăria credinței în El". Cunoașterea naturală, având un caracter mărginit și limitat, rațional, nedeplin, este inferioară
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
au înflorit, au înflorit cireșii... prin luna plină ciobanii se plimbă pe cer, cad cu amurgul mieii-n genunchi, luceafărul uitat se zbate-n delir, cântecele naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
și să plângă apoi cu un potop de lacrimi, între sunete magice, experiența aceasta barbară și sfântă dată de Dumnezeu. Sub flacăra de la lumânare, rugăciunea se prelingea și se împrăștia și însămânța în duh coapsele ei dulci, iar nurii pieptului sălbatici străluceau rodind și hrănind un prunc din inimă.Lângă ea străjuia o carte cu rugăciuni și un ceas cu limbile rupte.Ea sta în cercurile timpului, în brațe cu un copil cu stea și respira profund aerul proaspăt din grădină
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți ascuțiți ca la fiare, trupul lung, mlădios, se hrănește numai cu pește fript. Este sălbatică, nu știe nici cum o cheamă și băiatul îi dă numele de Ileana. Între ea și Aliman apare o iubire nefirească și foarte puternică, el ar vrea să se cunune, dar ea care are, probabil, legături cu lumea diavolului, nu
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
despărțirii sale de trup este asemenea senzației celui ce ar cădea gol în mijlocul flăcărilor și s-ar fi făcut cenușă. Când a venit ceasul morții mele, duhurile cele rele m-au înconjurat din toate părțile. Unele mugeau ca niște fiare sălbatice, altele lătrau ca niște câini, iar altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, mă amenințau, se pregăteau a se arunca asupra mea și scrâșneau din dinți, privindu-mă. Eram nimicită de groază când, deodată, am văzut doi îngeri stând la
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
la mal, atunci când se va lovi de iarbă. Cu grijă, am introdus crapul în minciog, am lăsat lanseta jos și am trecut la mânerul minciogului să-l aduc pe mal. Nu era așa mare, dar era nervos. Un crap românesc sălbatic, de trei kilograme, cu solzii mari cât unghia de la mâna unui bărbat, colorați în gri-verzui. Fiecare mănâncă ce prinde, parcă așa ziceai mai devreme, nu? am tachinat-o, la rândul meu... Da, dar eu te-am ajutat să-l scoți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Nu-ți cer nicicând să mi-o dai toată Ascultă-ți numai inimii pornirea Și dă-mi doar dragostea din inimă, curăță. Să nu mă minți, să nu te minți, Să ne lăsăm cuprinși de voia firii, Ne vom iubi sălbatic dar cuminți Și loc nu vom lăsa vreodată amăgirii. Că dragostea în suflete trăită E singura din viața nesfârșita. **** zâmbește-mi, fii că ieri iar a mea toată vreau să-mi răsari nurlie din dantele să retrăim iar nopți de
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
mă-nfioară. **** Din tinerețea ta aș face o licoare Gustând din ea tot tânăr să rămân, Și ție să iți fiu și prieten și stăpân In viata asta-n toate trecătoare. Din buzele de mine sărutate Ar înflori pe perne maci sălbatici Și sânii tăi ar curge sturlubatici Amorul întețind întreaga noapte. Doar tu și eu , iubirea-i că și-o fiara Ce-și stampară nepăsătoare foamea Frumoaso atât de tânăra ți-e carnea Iubirea-o retrăiesc precum odinioară. Trăirilor de azi
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
cu dărnicie în aceasta parte a țării. Lucrarea era numită și “barajul de la Paltinul”, după lacul pe care îl zăgăzuia. Acest baraj schimbase fața muntelui. Nu-i mai găseai singurătatea ce-ți dădea liniștea sufletească atunci când te împreunai cu natura sălbatică. Circulația a crescut, ca și locurile de muncă și numărul oamenilor care câștigau un ban pentru familie, prin aceste meleaguri cam lipsite de alte posibilități de a-ți găsi de lucru în afara zonei forestiere și a carierelor de piatră. Zidul
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
de metri cub de apă, ce se tot rostogoleau năvalnic de pe creste, din inima munților Gârbova, atât ale râului Doftana, cat și ale râului Gârbova, sosind tocmai de la granița cu județul Brașov, printre stânci golașe sau zone pline de vegetație sălbatică, speriind trecătorii ocazionali prin zgomotul lor asurzitor la întâlnirea obstacolelor de tot felul sau a căderilor la diferențele de nivel al locurilor pe unde își taie drum spre acumularea de la Păltinoasa. Din aceste lacuri apa potabilă pornește acum prin conducte
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
ceară 12 ducați și de la butoiul de vin 6 ducați și de la vita cornută 3 ducați și de la un porc 2 ducați și de la burduf de brânză 1 ducat și de maja cergă 1 ducat și de piei de animale sălbatice 1 ducat ... și de la marfa ce este de la Mare, fie piper, fie șofran, fie bumbac, de la 30 un ducat drept aceea , voi vameșilor, ce vedeți aici scris, pe aceasta să stați, iar dacă veți călca porunca domniei mele, apoi aveți
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând magia senzațiilor ce-i invada corpul său tânăr. Mircea o ajută pe Săndica să scape de rochița scurtă, în timp ce fata îl ajută să
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
apoi cu vârful limbii, simțind o dorință de a o posedă și mai mare. - Ești dulce. Peste tot ești dulce, spuse fata. Gura lui caldă și umedă îi făcea plăcere. Limba lui se împerechea cu a sa într-un dans sălbatic, fără reguli prestabilite, un dans al simțurilor declanșate de ritmul coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
pentru a fi de învățătură la toți, pentru a lua fiecare după putință și pricepere. Eram cu totul „transfigurați” și „translatați” în nemaîntâlnite ipostaze și personaje, malefice ori benefice, după cum conveneau și se potriveau neastâmpărului și imaginației fiecăruia, domestice sau sălbatice, liniștite sau fioroase, încheiate fiecare într-un zâmbet larg și stenic sau, din contră, încremenite într-un rânjet viclean și provocator de noi urâciuni ... „Jungla animalelor” ne prindea câteodată închiși ca-ntr-un obor, strecurați cu îndemânare în „zbuciumul pădurilor
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
NOCTURNE)... Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 177 din 26 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Clipe adunate-n petale de gând Și doruri din crini înroșiți de iubire Falduri de vise tăceri adunând Altare de suflet și-atâta simțire... ..................................................... Sălbatice iele cu trupuri de fum Se-nlănțuie-n hore, naive- nurlii Aleargă nebune prin holde - și scrum Rămâne-le-n urmă, regrete târzii... Iluzii și taine în stele ascunse Pribege prin spații mereu insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
că-l bag pe Vasile... că-l bag în pușcărie și... și am prins-o în grajd... la iesle... M-a pedepsit Dumnezeu, băiatule... Da, băiatule... eu sunt tatăl tău. Să mă ierți, băiatule... dacă poți!”. Vinovatul se stinge la fel de sălbatic pe cât i-a fost dat să trăiască: „Capul i-a căzut cu bărbia pe capota mașinii pe care-i zăceau mâinile întinse ca într-o ultimă îmbrățișare... Sângele i se scurgea încet din trupul zobit și, odată cu el, i se
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
că-l bag pe Vasile... că-l bag în pușcărie și... și am prins-o în grajd... la iesle... M-a pedepsit Dumnezeu, băiatule... Da, băiatule... eu sunt tatăl tău. Să mă ierți, băiatule... dacă poți!”.Vinovatul se stinge la fel de sălbatic pe cât i-a fost dat să trăiască: „Capul i-a căzut cu bărbia pe capota mașinii pe care-i zăceau mâinile întinse ca într-o ultimă îmbrățișare... Sângele i se scurgea încet din trupul zobit și, odată cu el, i se
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
înfometat ca fiara, iubirea e mai dulce că tu îmi duci povara. Te mistuie amorul? în el, sfârșitul tău, m-ai osândit la viață, te voi iubi mereu. Cu cât fiara se zbate în ghearele durerii cu atât crește pofta sălbatică a plăcerii. În tine nu văd fiara, văd prada hăituită ce-n brațele plăcerii s-aruncă-nebunită. Osânda ți-e păcatul, povara îți sunt eu; mă vei iubi o viață, te voi iubi și eu! AGONIE Fără speranță-n agonie, privesc murind
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
Italia. Aici ne oprim privirile în fața imensului tablou care ocupă o parte din perete, o tapiserie lucrată cu migală, în culori diafane, reprezentând o scenă mitologică. Ne dăm seama că este Diana, divinitate italică, identificată cu Artemis, zeița vânătorii, fecioară sălbatică, singuratică, ce cutreiera pădurile însoțită de câini, dăruiți de zeul Pan, inventatorul naiului. Artemis ucidea animalele cu arcul și săgețile. În tablou este înconjurată de câini și în mână are arcul. Mai descoperim diverse ornamente, porțelanuri de Meissen, obiecte din
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]