3,203 matches
-
II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare hazlie din timpul vacanței de vară, pe care ai petrecut-o la bunici, la țară. Vei integra în compunere următorul enunț: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.” Nu uita să dai titlu compunerii! În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice; - vei avea un conținut adecvat cerinței formulate; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
căzute direct pe arealele alunecate. Amenajări de ravene și torenți, care să constituie colectoarele principale a apelor subterane și de suprafață care alimentează suprafața alunecărilor. Lucrări de consolidare cu plantații. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
agroterasele pentru livezi, culturi de viță de vie, în N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune ca finalitatea constă în necesitatea păstrării unei stări de echilibru dinamic, prin stingerea torenților, cu ajutorul micilor baraje, plantarea de salcâm și sălcioară, în bazinul de recepție, împădurirea unor versanți expuși eroziunii, limitarea pășunatului excesiv pe pante etc. Modul de utilizare al terenului și impactul antropic Condițiile naturale specifice teritoriului imprimă un caracter complex fondului funciar, a cărui structură, de-a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
viticole sau agricole- constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anii `70 a fost acoperit de o pădure de salcâmi, pădure înlocuită ulterior (începutul anilor `90) cu o livadă de meri. În 1995-1996, livada a fost scoasă, deoarece se intenționa ca terenul să fie utilizat drept teren arabil; acest lucru nu s-a întâmplat și ca urmare terenul a intrat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
viticole sau agricole - constituie cel mai sugestiv exemplu în ceea ce privește scoaterea din sistem a unor componente naturale și înlocuirea lor cu componente artificiale. Versantul de pe dreapta Bahluiețului din sud-estul localității TârguFrumos până în anul 1970 a fost acoperit de o pădure de salcâmi, pădure înlocuită ulterior (începutul anilor `90) cu o livadă de meri. În 1995-1996, livada a fost scoasă, deoarece se intenționa ca terenul să fie utilizat drept teren arabil; acest lucru nu s-a întâmplat și ca urmare terenul a intrat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
starea sănătății părinților mei. Întîlnirile cu el sînt întotdeauna - eufemistic vorbind - dificile. Le evit, sub diverse pretexte, știind cît de imprevizibil poate deveni. A comandat vin. „Bea pentru moș-tu, că te tragi din oameni, doar n-ai ieșit din salcîmi”, m-a îndemnat, nemulțumit de veșnica mea abstinență. Îi cam lipsește coerența, altminteri (poate tocmai de asta) are multe de spus - și vesele, și triste. Cele din urmă sînt numeroase, nu încap aci, așa că notez una din prima categorie. Odată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mele au devenit mai puternice decît tot ce se petrecea în jur. Fiecare loc îmi evoca pierderea mamei: nu o voi mai întîlni - îmi spuneam - în casă, în prag, în ogradă, la poartă. Trecerea ei pe drumul, pe podul, pe sub salcîmii aceștia - îmi repetam - e ultima. Ultima! După ce-am trecut ultimul „pod”, m-a ajuns vestea că a murit și tata. Dimineața, imediat după sosirea bandei lui Nigaia, s-a întors cu fața la perete și s-a zăvorît într-un mutism
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
împiedică, datorită cămășii lungi, și cade jos în timp ce trei împușcături trimeteau gloanțele pe deasupra. Se ridică și fuge cât îl țineau picioarele. Alte trei împușcături. Ajunge la niște garduri care mărgineau gospodăriile. Se ascunde după primul gard, între niște tufe de salcâm. Jandarmul din urmă trece de primul gard, trece de al doilea și se îndreaptă spre niște case, întrebând gospodarii dacă nu au văzut un om îmbrăcat cu o cămașă lungă, fugind ca un iepure. Nicolae Petrașcu stătea pitulat în colțul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca factor proteic de origine animală cu o activitate biologică extrem de ridicată (Mateescu, 2005). 230 A fost identificată în polenul speciei Ruta graveolens de unde poartă și denumirea. Se găsește, de asemenea și în polenul de hrișcă și în cel de salcâm japonez (Mărghitaș, 2005). 231 Este posibil chiar ca polenul să fie cea mai bogată sursă naturală de rutin cunoscută până în prezent (Mateescu, 2005). 232Principalele acțiuni ale rutinului, ce pot explica și o parte din proprietățile polenului, sunt legate de: ameliorarea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
90 Indicații terapeutice ale polenului Afecțiuni în care se utilizează: boli digestive, malnutriție, boli hepatice, inclusiv de etiologie virală, antihemoragic, diuretic 244 (Andrițoiu, 2005). Polenul de castan dulce decongestionează ficatul, polenul de castan sălbatic are efect fortifiant venos, polenul de salcâm japonez galben scade timpul de coagulare, protejează împotriva hemorgiilor, polenul de tei are efect sedativ. În mod curent, polenul nu se consumă după specii de proveniență. Aceasta înseamnă că amestecul de polen însumează calitățile tipurilor de polen uniflorale din care
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
le conține. Cu cât mierea conține o cantitate mai mare de glucoză cu atât va fi mai higroscopică și va avea o perioadă de păstrare mai scurtă (Mărghitaș, 2005). 328 Sorturi de miere: monofloră: provine dintr-o singură sursă florală (salcâm, zmeură, floarea soarelui, coriandru, castan etc.); polifloră: provine, de regulă, din flora spontană de câmpie, deal sau munte; este cea mai bună miere pentru majoritatea afecțiunilor; de mană: provine din MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 126 este vâscoasă, cu o densitate
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
București, 1968; Iarba de aur, București, 1969; Câte două cuvinte de ținut minte, București, 1970; Partea mea de lume, București, 1970; Sângele nostru de apoi, București, 1970; Iubire am scris, București, 1972; Arbore neîmpăcat, București, 1973; La un pichet de salcâmi, București, 1974; Numele tău, București, 1974; Dintr-un post de observație, București, 1975; Cred în lumina voastră, București, 1976; Acolo pașii mei vor arde, București, 1977; Vitrina cu gablonzuri, București, 1978; Târziu, București, 1980; Șoim, șoimuleț, București, 1980; Vorbe... fără
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
verba, I, 177-178; Tudor-Anton, Ipostaze, 177-178; Iorgulescu, Scriitori, 197-198; Alex. Rudeanu, Metrul pătrat, SLAST, 1983, 11; Mircea Iorgulescu, Zbor frânt, RL, 1989, 17; Voicu Bugariu, Davidovici, LCF, 1989, 18; Dumitru Dorin Prunariu, Doru Davidovici, SPM, 1989, 18; Cornel Marandiuc, Zborul salcâmului, T, 1989, 8; Radu Aldulescu, Un scriitor, o carte, un zbor cu motorul defect, RL, 1992, 2; Mirodan, Dicționar, II, 48-49; Dinu Moraru, Zbor neîntrerupt, „Lumea”, 2000, 10; Opriță, Anticipația, 438-440. D.Gr.
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
încearcă să instituie din nou fantasticul, pe căi diferite: fie că, odată construit, este invalidat prin explicație logică (Două lumi), fie că - izvorât din mintea tulburată a unui personaj - este echivalat cu o metaforă a morții (Ursul). Memorabilă este povestirea Salcâmul. Sugestia morții, ideea unui destin neiertător căruia personajul i se opune cu tărie dau fragmentului închegarea cuvenită. În broșura Fata cea frumoasă (1916), cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul persuasiv al jurnalistului. Și
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
1972; Un spic în inimă, Chișinău, 1973; Partea noastră de zbor, Chișinău, 1974; Îngânduratele porți, Chișinău, 1975; Pâinea, Chișinău, 1976; Mândrie și răbdare, Chișinău, 1977; Altoi pe o tulpină vorbitoare, Chișinău, 1978; Ultima noapte a lui Nicolae Stoica, Chișinău, 1978; Salcâmul din prag, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1979; Dialoguri la marginea orașului, Chișinău, 1980; Maraton. În 7 ode, 2 digresiuni lirice si o elegie, Chișinău, 1980; Inima și tunetul, Chișinău, 1981; Melcul, Chișinău, 1981; Coroana de umbră, Chișinău, 1982; Pâinea în
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
SCRIERI: Cântări primăverii sovietice, Chișinău, 1948; Drumuri luminoase, Chișinău, 1951; Cuvântul inimii, Chișinău, 1953; Luminile Moscovei, Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
pachet de unt. Se amestecă ouăle cu zahărul pe Bain - Marie, până când se topește zahărul, apoi se adaugă untul, cacaoa și laptele, după care se întinde compoziția pe celofan sau nylon pe o tavă. CLATITE CU FLOARE DE SALCAM Perioada salcâmului înflorit este destul de scurtă. Vă prezint o rețetă apetisantă pentru acest timp: 1 l de lapte, 3 ouă, 3 linguri de ulei, 3 linguri de zahăr și 250 g făină. Se pun toate ingredientele într-un vas de plastic și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în felul ăsta nici cei săraci nu mai aveau curaj să ridice capul sau vocea împotriva lor. Și să vă mai spun niște aspecte. În timpul instaurării regimului comunist, au venit la noi ca să tăiem vreo 2 hectare de pădure de salcâm din proprietatea noastră. Era un șantier la Berești și era nevoie de lemn pentru construcții. Ni l-au plătit așa, în bătaie de joc. S-a dus fratele meu la Galați și l-au purtat vreun an de zile ca să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ai să mori?" Nu, că eu mai am un pom în curte pe care am să-l tai și n-am să mor", a răspuns femeia aceea mai mult ca să-i facă sânge rău mamei. Într-adevăr, avea vreo doi salcâmi pe acolo pe lângă gard, dar cât puteau s-o țină cu lemne de foc acei salcâmi? Madam Ciupercă era foarte zgârcită, nu-ți dădea nici măcar o bucățică de anafură, dar bătrâna, care avea vreo 80 de ani, se ducea la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l tai și n-am să mor", a răspuns femeia aceea mai mult ca să-i facă sânge rău mamei. Într-adevăr, avea vreo doi salcâmi pe acolo pe lângă gard, dar cât puteau s-o țină cu lemne de foc acei salcâmi? Madam Ciupercă era foarte zgârcită, nu-ți dădea nici măcar o bucățică de anafură, dar bătrâna, care avea vreo 80 de ani, se ducea la cuibarul găinilor și îmi aducea două ouă, mi le băga pe prispa aceea și închidea ușa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întoarce la masă, aș mânca prudent și m-aș apuca din nou de treabă. Ce n-aș scrie atunci! Din ce profunzimi aș scoate totul!" (OC, IV, 232). 519 OC, II, pp. 624-625. 520 "Fereastra era deschisă, se zărea un salcâm și o piață goală. Era o fereastră joasă la parter; din patul său, Iosef vedea totul și toată lumea putea să-l vadă. Era neplăcut, dar cum el nu mai putea deloc să urce scările [...] era nevoit să locuiască la etajele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
era un fel de loc de adunare a cadavrelor”, Întrucât acolo era zvârlite În dezordine cadavre de evrei 94. „Ajunși la Inspectoratșul de jandarmiț am fost bătuți crunt de soldați cu ciomege. Soldații și-au confecționat la repezeală ciomege din salcâm. S-a făcut ora 19. După ce am fost percheziționat, am fost duși la Chestură și introduși câte unul În curtea Chesturii. Din nou bătuți de câte un număr de nemți. Fratele meu a fost lovit cu un fier În cap
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu soarele." "S-au adaptat la vremuri, la oameni, la zăpăceala generală. Las' că s-au lățit și lungit pe teritoriul a jumătate de an. Dar mai ales, nu mai știi ce vor. Încep cu frunze de plop și de salcâm încă pe crengi, se burzuluiesc vre-o lună-două, apoi o lasă mai moale, adică atât de moale încât înfloresc trandafirii din fața blocului meu prin ianuarie. Aghesmuiesc pământul cu o brumă de zăpadă când și când, mai rup ceva mâini și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Chiar nu știu, și-atunci, o să citesc ultima poezie din această culegere, "Și totuși". Nu am fost pregătită, nu m-am așteptat, dar nu e nimic. E OK. Ca ogarii amușină zarea sânii fetei lăutarului Dezgoliți în tufișuri. Dintr-un salcâm, o frunză de aur lent se desprinde Punând în grădina cât palma temelia morții lui viitoare. Iar eu beau la fereastră laptele dulce-nspumat al serii de vară târzie, și lumea îmi pare o femeie înarmată până-n dinți cu armele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]