3,827 matches
-
pături mari de apă, inginerii au înghețat-o și au săpat în stâncă. Sara plecăm la Leningrad, ora 6. Tren domol, vagoane cu paturi, ceaiu. 25 Iunie, luni Ajungem la amiază. Am străbătut o întinsă regiune de mlaștini și păduri: sălcii, molid și pin, mesteacăn și plop. Sate foarte rare. Distrugeri de război. Am vizitat cu automobilul și pe jos Leningradul Nevschi Prospect Cheiurile Nevei Palatul de iarnă Grădina de vară Ermitajul Palatul lui Petru cel Mare (casă modestă) cu grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copiii mici pe care îi poartă în brațe sau de mână părinții modest învestmântați. Luni, spre Moscova primăvara mai răcoroasă și vegetația mai subțire și mai plăpândă. Păduri și iar păduri, în care predomină mesteacănul. Apar și brazi plantați, pini, sălcii, plopi tremurători. În lungul terasamentelor drumului de fier lucrează în mare majoritate femei. Pentru mânuirea lopeților și târnăcoapelor poartă mănuși groase de păr. La Kiev: monumentul lui Vladimir, cel care, împreună cu cneaghina Olga, a botezat pe slavi. Tot din acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al luncilor bogate. Parcă ași fi fost la Siret. Am auzit cucul cântând (întăia oară în aceste ținuturi). Apă maiestoasă și adâncă; din loc în loc pescari cu undiți de fund, prinzând probabil mai mult somotei. Ierburi până la brâu, plopi și sălcii mari de luncă. Case ca la noi. Din loc în loc clădiri mari în construcție: probabil gospodării colective. La opriri, călătorii de pe parahodul nostru trec la ponton ca să se aprovizioneze cu legume (ceapă și ridichi de lună) ouă și lapte acru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țara lui Șolohov. După tristețea canalului din stepă, pe care l-am cercetat călăuzit de Mihail Andreici Lobacev, m-am trezit pe vapor cu vederea neașteptată a Donului, bogat în vegetație luxuriantă de care sunt pline luncile cu arbori noi sălcii și plopi. Toată dimineața am stat un timp privind peisagiul nou. Fluviul n-are o lărgime mai mare decât a Prutului. Luncile samănă cu cele de la Prut și Siret. Oameni la pescuit cu undița înainte de răsăritul soarelui; unii singuratici, alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prea elegante”. Povestea nu s-a oprit aici. Dovadă că bărbatul Băisăniței e totuși potent, în absența ei, l-a vizitat în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are post de observație în salcia pletoasă de la poartă, a văzut totul și a informat-o, la întoarcere, pe soția migratoare. Geloasă foc, aceasta a făcut scandal, apoi s-a dus să se plîngă celuilalt încornorat că nevastă-sa i-a „stricat casa”. Consecința? Dintre toți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl dau afară!” Cel vizat sînt eu. Uneori mă întreb de ce n-o face? M-am săturat cît mă latră. Hîrîiala asta îmi provoacă un dezgust de o rară intensitate. După ce intru pe poarta redacției, cînd ajung în dreptul bazinului cu salcie din mijlocul curții, simt crampe la stomac, de parcă mi s-ar trezi un ulcer. Urc treptele secătuit de putere, într-o dispoziție contrară celei cu care am pornit de acasă. Ședințele îmi par teribil de lungi și de apăsătoare. Ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Streza Cârțișoara în 18 noiembrie la anul 1868. Comăniciu (legător de cărți) b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au fost bătălia cu Burcuzi sau buruzi. Lovirea cea mai crâncenă au fost la Cernigoreț în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un element periculos pentru regimul politic din România, a fost arestat la 13 februarie 1958 și apoi condamnat la 8 ani de temniță grea. Îl întâlnim, în calitate de deținut politic în lagărele de reeducare din Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei, Salcia, Grădina, Stoenești, Giurgeni și Gherla. După 17 ani și jumătate de detenție, atât în Uniunea Sovietică cât și în România, Aurelian Gulan va fi eliberat, la 1 iulie 1964, când Gheorghe Gheorghiu Dej a fost obligat de O.N.U
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pahar cu vin, am gustat o prăjitură și ne-am dat Întâlnire pentru după-amiază, ca să mergem Împreună la serbarea muncitorească de pe malul Târnavei Mari. Ne-am Întâlnit, am discutat pe drum circa un kilometru și jumătate, am discutat la umbra sălciilor și În reflexele argintii ale Târnavei. Câte nu ne am destăinuit În acea zi luminoasă de primăvară. Milica voia să știe și eu simțeam nevoia să-i mărturisesc cât mai multe despre mine și despre visurile mele. N-am simțit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Hortolomei, dr. Petre Brânzei și alții. Ca un strălucit componist se relevă Călin Alupi și în tablourile cu flori (Garoafe din Umor, Flori pe fond verde,Garoafeă sau cu naturi statice, iar peisagistica sa este de un lirism învăluitor în Sălcii bătrâne; Colț din Babadag; Uliță în Maramureș; La Bucium; Cetatea Heracleea; Casa Labiș; Femei la Mureș; Case în Sărărie; Sat între dealuri; Uliță în sat, toate la un loc evocând priveliștile pitorești din țară, vestigii ale trecutului și imagini contemporane
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat șapte cursuri și îndrumare de laborator de utilizare deosebite, pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în elaborarea unor monografii (Chimia stufului -1966; Chimia lemnului din România, Plopul și salcia - 1973; Fibre și fire în PET. Chimie și tehnologie - 1975; Fundamentări macromoleculare ale chimiei lemnului - 1984ă, lucrări de referință pentru școala românească de celuloză și hârtie, care însumează contribuții recunoscute și pe plan mondial. În perioada 1969-1970 a fost profesor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nu-i altceva decât entropizare, adică haos și urâțenie. Ca și canalul de scurgere, regularizat, Îndreptat, taluzat și atât care-i Bahluiul, cel puțin la Iași. À propos: demult, ori de câte ori ajungeam prin București, Îmi plăcea să văd Dâmbovița, năpădită de sălcii, din zona Cotrocenilor; acum, o ocolesc: e tot un canal, drept, dar betonat. Entropia a crescut și, paradoxal, asta a Însemnat multă cheltuială. De ce spun toate acestea? Pentru că, dacă o mulțime de forme de degradare a mediului nu le putem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci nerespectarea, și a compoziției izotopice la sinteza substanței. După cum nu trebuie să exagerăm respingând/acceptând În totalitate ideea de medicament de sinteză. E, până la urmă vorba de adevărul aflat la mijloc. Un exemplu e acidul salicilic din coaja de salcie, cu o compoziție izotopică fixată de plantă, deci de o entitate vie, care a fost Însă Înlocuit de derivatul său, aspirina; prin modificarea structurii chimice, principiul activ a devenit mai eficient, dar Însoțit de efecte secundare, cu atât mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru a scăpa de alt copac, arțarul american, plantat masiv pe malul stâng al aceluiași Prut și care a așteptat doar modificarea regimului hidrografic al râului, consecutivă construirii barajului de la Stânca, pentru a invada zona, eliminând arborii autohtoni, stejarul, plopul, salcia. Într’adevăr, vin “americanii”, dar nu strică să-i “scotocim” la vamă. “Radiosfera”, 6 mai 1996, ora 12,43 80. Râul, stație de epurare naturală “Omul sfințește locul” spune o vorbă românească. Omul la singular, căci unul sau oricum doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a făcut de domeniul trecutului obișnuitele inundații ce Întrețineau un nivel specific al pânzei freatice și o anume umiditate În luncă. Și așa, speciile locale de arbori, până atunci compatibile, au devenit dintr’o dată handicapate. Spre deosebire de speciile locale, stejar, plop, salcie, arțarul american are o putere de Înmulțire, ca viteză și volum, de-a dreptul prodigioasă. Și așa, a invadat toate spațiile libere: parcele defrișate ori poieni, mai ales că nu este nici pretențios, iar uscăciunea și solul greu Îi sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
solul Înspre oxidant, inhibând chiar arborii - aceia nu chiar atât de bătrâni - lângă care se aciuiază. E drept, arborii autohtoni se pot apăra, neutralizând mesajul chimic al arțarului, dar cu prea puțin succes. Plopul de pildă, e complet dezarmat, iar salcia doar cu puțin mai Înzestrată. Doar stejarul se poate opune eficient, având o putere reductivă pe care o poate compara doar cu nucul. Perfidia arțarului merge mai departe. Oxidarea ce-o induce În sol e de natură să inhibe și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cameră au avut loc mizanscene cu caracter blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus din săpun atârnat de gâtul unui 'sacerdot'. Existau spini, bâte în loc de ramuri înverzite de salcie și un 'Pilat' care l-a osândit pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care majoritatea celor rămași în închisoare au fost adunați la camera 4-spital: Țurcanu, Mărtinuș, Gheorghieș, Mătase
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat la reeducare. S-a eliberat cu decretul din 1964. A fost urmărit de Securitate și s-a încercat racolarea lui după prima perioadă de detenție, dar a fost lăsat în pace după cea de-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și tehnice. Deschiderea culturală are o importanță capitală deoarece infuzează și inovează "zestrea". Calibrarea vechiului cu noul în cultură reprezintă testul de guvernare a unui popor. Lumea globalizată are nevoie de identități naționale și individuale flexibile, deoarece omul este o salcie gânditoare, și nu mimetice. Autonomia culturală nu constituie un bun tranzacționabil. Măsura cu care o cultură absoarbe mai ușor idei străine și mai bune practici globale, amestecându-le cu propriile tradiții, constituie un avantaj competitiv în noua ordine mondială. Identitatea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
preaiubit." La fiecare cotitură, îmi zic: ard, ard. Ajungem acolo, la locul de unde totul a început (Isus avea treizeci de ani). Decorul îmi este de mult întipărit pe retină: maluri acoperite de lauri cu flori roz, de cătină și de sălcii aplecate peste un șuvoi primăvăratic, umbrit, un susur cristalin sobru și purificator, curgând de la nord la sud. Nu se lăuda și Flaubert că a băut fără nicio strâmbătură și fără să aibă niciun fel de colici din această apă împrumutând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav; a (se) obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur țîșnesc săgeți de aur miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineții de august
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]