2,615 matches
-
pe dinafară, ca și pe o poezie. Radu Costache a mai pescuit o „perlă” taman când se gândea și el, probabil, ca tot omul, că-i timpul să plece spre casă și În drum să bea o bere și să savureze un mic la terasa bârlădeană „Miorița” ce tocmai Își deschisese porțile În preajma zilei de 23 august a anului 1964, dată cu adâncă semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Moldovan. Vechiul său tovarăș de pîrnaie, Goldberg (Vladimir Găitan), conduce aici un mare cazinou, care găzduiește un mare campionat de ruletă rusească. (Dată fiind natura spectacolului, e un eveniment aberant de monden prezentat de o fostă Miss Europa și savurat la vedere de un public internațional select.) Dar în spatele lui Goldberg se află cineva și mai puternic, iar acel cineva e tocmai colonelul (Ion Dichiseanu) care l-a chinuit pe Moldovan în închisoare. Cîntăreața cazinoului e o anume Miss Lorry
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i abordează solemn, nu-și transformă personajele pozitive în statui. încă de la început, cînd un vînător care nu poate face copii se lasă îmbrobodit de prietenii lui să mănînce testicule crude de tapir, Gibson e alături de ei, una cu ei, savurînd gluma. își concepe personajele exclusiv ca prezențe fizice și deciziile lui de casting, intuițiile lui despre ce și cît poate să exprime un corp sau altul sînt excepționale. Uitați-vă la cel mai crud dintre războinicii în mîinile cărora cade
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
negrilor) într-unul mixt. Chiar și la standardele unui basm cîntat și dansat, drumul lui Tracy spre succes poate părea prea drept și lipsit de hopuri (păcat de divina Pfeiffer, care, după cinci ani de absență de pe marile ecrane, își savurează vizibil rolul de scorpie, dar care, după un timp, nu mai are altceva de făcut decît să grimaseze a agasare și neputință). Pe de altă parte, la ce te puteai aștepta, avînd în vedere cine sînt părinții lui Tracy ? Tatăl
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
uniforma de ofițer nu-i permitea acest lucru - de parcă l-ar fi văzut cineva în miez de noapte. Păcatul lui, săracul! Cu trenul de marfă reușesc să fiu acasă în jurul orei două noaptea. Găsesc două scrisori de toată frumusețea, le savurez și apoi mănânc din bunătățile pregătite de mama. În acest fel, obosit și fericit de veștile primite, mă culc cu o oră înaintea sinistrului cutremur. În prima fază a cutremurului nu m-am trezit și mi se părea că visez
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cea mai înaltă cotă de sensibilitate. Încă din prima zi ne-am simțit ca două ființe îngemănate, făuriți anume unul pentru altul! Ea a beneficiat de trei săptămâni de concediu, în timp ce eu duceam o muncă istovitoare și abia așteptam să savurez momentele de înaltă trăire și comuniune sufletească. Căsătorindu-mă, n-am mai fost singur în fața vieții și a evenimentelor nesigure și potrivnice prin care am trecut. În fața necunoscutului și a posibilei mele dispariții în război am căpătat acea siguranță că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aer curat și sănătos aveam de la codrul din marginea satului. Eram tineri, sănătoși, aveam un copil care se dezvolta armonios și promitea mult pentru propriul viitor! Era eleva mea, sprintenă la minte și la jocurile copilărești și, mai ales, citea, savura cărțile... precum eu cu ani în urmă... Câtă deosebire de situația din anul anterior când nedreptățiți am poposit în acest loc, ostracizați, aproape alungați din propriul sat! În iulie, președintele sfatului, originar din acest sătuc, îmi cere școala pentru un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai liniștită a vieții mele pentru că îmi recăpătasem liniștea de care dusesem lipsă până atunci. Două luni mai târziu moare mama, sfânta care-mi dăduse viață și mă protejase față de tata, pe când mă ascundeam prin cireșii uriași de lângă casa noastră, savurând câte o carte în vremea îndepărtatei mele copilării. S-a stins fulgerător ca o flacără, fără suferință! M-am îngrijit de toate conform datinei și cu respectul cuvenit pentru mama mea dragă și scumpă! Am încercat o mare durere sufletească
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
atâtea porțiuni interesante ale Parisului! Ne-am oprit și pe la diferite localuri, cu o anumită semnificație, despre care ghidul meu îmi vorbea, descurcându-se ca o pariziancă get-beget. Câte sucuri, cafele și prăjituri care de care mai sofisticate n-am savurat în aceste două luni de iarnă - mai mult primăvară... În final, după ce m-a încărcat cu multe și felurite produse alimentare, mi-a cumpărat un frumos și comod raglan, deși la Bârlad aveam pardesiu de gabardin și un palton îmbrăcat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
galbene și albe, trandafiri frumos colorați, crini obișnuiți ori crini imperiali, hortensii ori Mâna Maicii Domnului?... până la crizantemele ce-și etalează frumusețea în lumina gălbuie a toamnei târzii. Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
noastră, am fost lăsați să intrăm fără să cumpărăm bilete. Vizitarea muzeului era în programul excursiei, dar a doua zi, împreună cu toți ceilalți care nefiind avizi ca noi, bănuiam că vor fi expeditivi (așa a și fost). Am putut să savurăm, privind, lucruri asemănătoare cu cele pe care le văzuserăm în muzeele Athenei - scuturi antice, statuete metalice, lăncii, Hermes al lui Praxiteles și timpanele (singurele văzute) templului lui Zeus. Ceva impresionant care ne-a fascinat definitiv. Ieșind din muzeu, am luat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ore înainte de a se întuneca; pentru a aclama superbul spectacol oferit de oficialitățile locale în cinstea comemorării căderii Bastiliei de la 1789. Asta ne-a împiedicat să pornim în expediție și ne-am mulțumit cu spectacolul nocturn pe care l-am savurat cu spaimă și uimire. Spaimă datorată jocului de lumini care se prăvăleau asupra noastră ca într-un spațiu fantastic, și uimire generată de ambianța impresionantă. Noaptea a fost grea, tot în cort și cu țânțari, dar Dumnezeu ne-a dat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o viață întreagă aceleași gesturi, acțiuni, fapte, parcă dictate de cineva. Parcă un dirijor ne mișcă în față, în spate, la dreapta, la stânga, pe diagonală, înainte și înapoi. Atrași doar de faptele celor care comit crime, urmărind faptul divers avizi, savurând războaiele sau revoluțiile transmise în direct de către televiziunile lumii. Ca să ieși din această masă uniformă, în suflet (dacă mai ai suflet) trebuie să faci o faptă extremă, să mori sau să omori, să te arunci în cap legat de un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a făcut apariția surâzător și sănătos, spre plăcuta surpriză a participanților. A urmat turneul teatrului "Constantin Tănase", cu trupa sa de "celebrități" Stela și Arșinel, Bibanu, Puiu Călinescu, Corina Chiriac... A avut succes, textele traducându-se la cască și spectatorii savurând "șarjele" cu adresă la realitățile din țară. După câteva luni ne-a vizitat Teatrul "Bulandra", cu "D'ale Carnavalului", în regia lui Lucian Pintilie, avându-i în distribuție pe Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Mariana Mihuț... Când s-a ridicat cortina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
organizase o cantină pentru muncitori. Am intrat, erau mese și bănci de lemn, totul curat și aranjat. M-am interesat la bucătărie ce meniu au ciorbă de fasole cu costiță și varză cu carne, la prețul de 7,50 lei. Savurând în gând meniul de 5 stele, l-am întrebat pe directorul combinatului dacă n-ar fi posibil ca, până vine înaltul personaj, ziariștii să poată lua masa la cantină, contra cost. S-a consultat cu ministrul chimiei și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și metal . Seara am participat la un inedit ospăț, unde ni s-a servit "curanto", specialitate pe bază de carne de vită, porc și pasăre și fructe de mare, puse într-o groapă acoperită cu pietre încinse în foc. Am savurat-o acompaniați de "milcao" turte din cartofi și faină și "chicha" suc de mere proaspăt ieșit din teasc. A doua zi de dimineață am pornit în explorarea pădurii virgine din Parque Nacional Chiloe, rezervație forestieră de 43.057 hectare. Clima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trebuie s) avanseze repede planuri de pace și s) inițieze negocieri, s) arate c) este deschis la negocieri. În Ierusalim nu exist) momente liniștite, nu pentru cei care pun Întreb)ri. Stai comod În fața unei cești de cafea pentru a savură o conversatie oriental) cu un om inteligent. Brusc, esti implicat Într-o discuție aprins). La o ceașc) de ceai, Îi povestesc lui Shahar ce a spus Abu Zuluf. Nu Îmi place s) le vorbesc despre aceste probleme superficial, știind cât
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
rât american dac) nu as Împ)rt)și aceast) sl)biciune - deci „suprafețe estetice”. Ins) Prall vorbea despre viața obișnuit) și experiențele banale, despre o ceașc) de cafea sau faldurile unei draperii, despre o g)leat) pus) sub un burlan: „Savurând, iubind contemplarea” gusturilor, culorilor, formelor, miresmelor. Cred c) aceast) capacitate de a contemplă a fost și ea afectat). Ceea ce Îmi reamintește remarcă f)cut) de A.B. Yehoshua despre dificultatea (mai degrab) imposibilitatea) de a bloca vacarmul vieții moderne, „lipsa
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de a folosi urgent toaleta, după atâtea șocuri succesive, m-am repezit pe coridor să găsesc the Men's room. Deschid ușa și dau peste un tip căzut lat pe chiuvetă, cu o seringă În braț, abia respirând. Neștiind dacă savura beneficiile morfinei sau era victima supradozajului, am alarmat recepția, după care m-am baricadat În cameră și, privind pe geam ziarele și gunoaiele care zburau În vântul tomnatec vuind În noapte peste strada 23, m-am Întrebat ce caut eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
alt chin - amintirea mea despre el, retrăind copilăria lui prin intermediul acestor cărți. Revăd camera mea de școlar de la Vira, trandafirii albaștri de pe tapet, fereastra deschisă care se reflectă În oglinda ovală de deasupra canapelei de piele, pe care șade unchiul, savurând o carte jerpelită. Un sentiment de siguranță, de confort, de căldură văratică Îmi cuprinde memoria. Solida realitate face din prezent o nălucă. Oglinda debordează de strălucire; un bondar a intrat În odaie și se lovește de tavan. Totul este așa cum
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de crizantemă pe o masă acoperită cu marmură Îți făcea nervii să zvâcnească. Budoarul mamei avea un bovindou foarte potrivit pentru a privi afară pe strada Morskaia În direcția Pieței Maria. Lipindu-mi buzele de țesătura subțire care acoperea geamul, savuram Încet răceala sticlei prin acel voal. Din acel bovindou am urmărit, câțiva ani mai târziu, când a izbucnit Revoluția, diversele Încleștări și am văzut primul mort din viața mea: era purtat pe o targă și din piciorul care-i atârna
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tabla de joc. Capitolul 10 1 Romanele despre vestul sălbatic ale căpitanului Mayne Reid (1818-1883), traduse și simplificate, erau extrem de populare printre copiii ruși la Începutul acestui secol, mult timp după ce faima lui apusese În America. Știind englezește, am putut savura Călărețul fără cap, În versiunea originară neprescurtată. Doi prieteni schimbă Între ei haine, pălării, cai și În cele din urmă este ucis cine nu trebuie - acesta este filonul principal al complicatei sale intrigi. Ediția pe care o aveam (probabil una
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un strigăt, fluierul, bufnitura unui șut, toate astea erau cu totul neimportante și nu aveau legătură cu mine. Nu mai apăram mingile trase la poartă, ci mai degrabă un secret. Stând cu mâinile Încrucișate, rezemat de stâlpul din stânga al porții, savuram plăcerea de a Închide ochii, ascultând astfel cum Îmi bate inima și simțind burnița oarbă pe față, auzind de departe zgomotele intermitente ale partidei, imaginându-mă o ființă exotică fabuloasă deghizată În fotbalist englez, compunând versuri Într-o limbă pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
al acelui bloc proaspăt dat în folosință, se află proiectată, „imprimată” toată starea mea sufletească de atunci. N-o mai descriu deci, e „scrisă” acolo. Să spun doar că mă simțeam surprinzător de liniștit. Iluzii nu-mi puteam face. Îmi savuram cu un soi de voluptate singurătatea, condiția de victimă, resemnarea, epuizarea fizică și nervoasă. Lucrurile nu s-au oprit însă la excluderea din UTM. Pe 25 aprilie am fost exmatriculat din facultate. În holul facultății, la afișier a apărut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
gospodărește, la aerisit în curte. S-au ascuns și au tăcut mâlc, multă vreme, cu tenacitatea copiilor care au pus la cale o șotie. Abia într-un târziu, apelurile ușor alarmate ale celor mari (ca și dorința de a-și savura succesul, reușita deplină a șotiei - rămăseseră până la urmă nedescoperiți) i-au înduplecat să iasă din ingenioasa ascunzătoare. Ca fetiță, Doina își avea sadismele ei. Odată, gest memorabil, făcut fără nici o ezitare, l-a pocnit pe fratele ei cu ciocanul (din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]