2,643 matches
-
acceptă conducătorii, în nepăsarea cu care se lasă dominate de anumite idealuri și conduse spre anumite destine. Cine are urechi de auzit, să audă... 6. Hainele împăratului. Un manifest stîngaci Vorbește cu mine... Așa că i-am explicat : oamenii liberi nu savurează și nu apreciază libertatea. O luăm ca atare. Ca pe aer. Nu simțim lipsa aerului decît atunci cînd ne sufocăm. M-am gîndit mult zilele acestea, la cumpăna de temere și speranță dintre ani, aniversări și alegeri, la aceste cuvinte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nostru în opinci. Avem multe informații, dar nu le putem solidariza între ele. Marile idei există de când lumea. Filosofii contemporani se încaieră doar de la nuanțe. Multe creiere zac în conservare. Omului contemporan i se îneacă visul în informații. Marile spirite savurează provocarea. Nu putem aborda convingător absurdul decât punându-ne făină pe obraji. După orice da, nehotărâtul adaugă un dar. Reședința terestră a neantului rămâne tot omul. Polemicile nu vizează, de regulă, adevărul, ci compromiterea adversarului. Drumul spre Țara Făgăduinței trece
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
au fost catedralele. Ideile mari împărtășesc uneori soarta femeilor frumoase a cărora îmbrăcăminte le ascunde farmecul. Circumvoluțiunile - alți muguri de aripă umană. De mii de ani se străduiesc filosofii să pună în ecuație nefericirea lumii. Fără escaladarea deșertului, nu poți savura voluptatea oazei. Când spargi crusta epocii le furi oamenilor obișnuitul. Învinge gândirea atinsă de entuziasm. Nu te poți lupta cu infinitul. Nu ai de unde să-l apuci. Există o filosofie populară pe buzele tuturor. Se pare că cei mai convingători
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
albi. Mitul ne ajută să ne tragem de curea cu absolutul. Popoarele care nu mai pot izvodi mituri se apropie de abis. Admir omul din zeu, dar și zeul din om. Lumea de azi nu mai are timp să-și savureze în liniște miturile. În imensa lui generozitate, marele Meșter Manole i-a oferit soției sale șansa sacrificiului. Eva l-a coborât pe Adam spre instinct. Iubirea a apărut mult mai târziu. Se pare că din bustul lui Adam, Dumnezeu a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
centru, nu doar mutată. Precum melcul, Brâncuși și-a dus la Paris satul. Patima câștigului financiar usucă toate celelalte idealuri. Adevărata virtute nu așteaptă aplauze. Lumea ar trebui să evolueze de la frica de celălalt spre grija pentru alții. Marile spirite savurează provocarea. Cine poate să spună repede de ce trăiește? Într-o comunitate nu trebuie să gândească toți la fel, ci împreună. Esențial în viață e să nu confunzi copia cu originalul. Și să nu pui virgulă între subiect și predicat. E
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Eu și cu timpul suntem chit. Nu am făcut mare lucru unul din celălalt. Maestrul îmbătrânește frumos polemizând cu foștii săi ucenici. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Tinerețea știe să învingă. Dar nu are timp să-și savureze victoriile. Rostul unei generații este să lege sau să rupă o verigă. Din când în când, trebuie să mai întoarcem capul și spre trecut. Să vedem dacă mai este la locul lui. Toate ceasurile ar trebui desenate sub formă de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dispus să încerc. De la o vreme, toate oglinzile în care mă uit par supărate. Grafomanilor numai timpul le mai poate da peste mână. Nu uita că prezentul este trecutul viitorului. Tinerețea știe să învingă. Dar nu are timp să-și savureze victoriile. În unele zone, timpul trece atât de greu, că îți ajunge un calendar pentru doi ani. Nostalgia este filonul unei obsedante restaurații. Amintirile erotice colorează feeric amurgul vieții. Știindu-se victorios, timpul nu poate evita aroganța. Văzut de aproape
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
implacabilul. Arta autentică înseamnă un tulburător concubinaj cu absolutul. Creatorii de artă știu că nu orice val de ceață devine curcubeu. În lumea artelor, insultele sunt preferabile tăcerii. Pentru a curta durabilul, arta trebuie să dialogheze cu esențialul. I - am savurat cartea ca pe o ciorbă de potroace. Sentimentul tragic dă profunzimi gândirii. Veleitarii se deconspiră în preajma acordării premiilor. În privința artei, piața poate asigura succesul, nu valoarea. Pragmatismul exacerbat este imun la cultură. Cărțile vin pe lume ca și autorii lor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai multe ori la clasele a șasea și a șaptea, chiar în timpul orelor, să rezolve probleme de aritmetică, pe care elevii claselor respective nu le puteau descurca, oricât s-ar fi gândit. După câteva secunde de tăcere, timp în care savura problema ca pe o acadea sau ca pe o prăjitură discret aromată, așternea calculele pe tablă cu precizie de matematician profesionist, încât se minunau chiar și cei mai buni elevi din clasele respective. Experimentul s-a repetat, până în momentul când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Înverzise iarba de pe coclauri, ghioceii și zambilele și-au deschis petalele, gărgărițele cu miile se ridicau pe tulpinile arborilor tineri și bătrâni care au început să înmugurească și, odată cu toate acestea, lua amploare pofta de aventuri a copiilor. Pentru a savura din plin plăcerile pe care le oferă natura, un grup de patru în frunte cu Lică au hotărât ca a doua zi, pe data de cinci martie, să organizeze o excursie la una din pădurile din împrejurimile orașului. Până la pădure
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prilej de a servi un pahar-două în plus... Atât el cât și fiica lui nu erau în apele lor. Lăsaseră acasă multe probleme nerezolvate. În alte condiții, o asemenea călătorie ar fi fost un deliciu. Ar fi avut posibilitatea să savureze splendorile unei seri de primăvară de-a lungul întregului traseu împreună cu copiii și cu soția alături, cum procedase deseori în trecut când, întreaga familie unită se deplasa în aceeași direcție și în același ritm, precum șirurile de cocori ce zboară
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care și foștii mei prieteni din copilărie, au plecat care-încotro, fără să se uite în urmă. Își caută și ei norocul pe unde pot. Îi înțeleg. După atâția ani de constrângeri au simțit și ei nevoia de puțină destindere, să savureze mirosul plăcut al libertății și pe alte meridiane. E drept că au trecut ceva ani de când am plecat din sat. Între timp multe s-au schimbat. Ce a fost rău am uitat. Am rămas cu imaginea unui sat cu gospodării
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
într-o adevarată libertate. Nică o învăța cum trebuie să iubeasca lucrurile, cu ce tulburare a sufletului, cu abnegație și blândețe, cu înclinația lor naturală, cu deprinderile și destinul lor. Căpriorului îi plăcea fânul, îl mânca cu o plăcere tainică, savurându-l ca pe ierburile proaspete vara. Anuca se așeza lângă el și-l privea cu un fel de bucurie în tot corpul, și ochii îi străluceau de lumină când îl vedea cu câtă poftă îl mănâncă. Nică se lăsa atins
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fi avut viață proprie, independent de voința stăpânului ei. Mă băgați în păcat, doamnă, recunoscu Ajamuk. Nevesti-mii, oricât s-ar strădui, nu îi ies la fel... își înfipse dinții enormi și foarte albi în aluatul crocant de migdale și-l savură cu desfătare. Cu gura încă plină, adăugă: — Permiteți, domnule locotenent, dar cred că ar trebui să-mi dați voie să merg cu dumneavoastră. Nimeni nu cunoaște ca mine regiunea aceea. — Cineva trebuie să preia comanda aici. Puteți avea încredere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
rup axele. Pe întuneric n-o să înaintăm nici un kilometru. Targuí-ul nu răspunse imediat. întinsese mâna și luase gamela celui de-al doilea soldat și, așezat pe jos, cu picioarele încrucișate și arma sprijinită de genunchi, înghițea cu poftă, fără să savureze mâncarea, aproape înecându-se. — Ascultă, îl avertiză. Dacă ajungem la puțul de la Sidi-el-Madia, o să trăiești. Dacă nu ajungem, o să te omor chiar dacă nu ești tu de vină. îl lăsă să mediteze la ceea ce spusese și adăugă în încheiere: — Și ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
deosebită să vezi atâta lume care o viață întreagă te-a ponegrit, te-a urgisit, și acum, obligată de această desăvârșită personalitate morală, Moartea, spune adevărul. Merită, spunea puștanul de mine, să trăiești toată viața purtat în șuturi, pentru a savura o asemenea clipă de glorie. 8 Nu încape nicio îndoială, Z: omul este cea mai ciudată ființă. Îți aduci aminte de vremurile acelea, în care ni se părea că nu există libertate mai mare decât "învoirea" de a părăsi, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Eram atât de inteligent, încât îmi dădusem seama că Dona Mona plecase fără să rostească o vorbă. Ca talentat psihanalist în rapidă ascensiune am realizat că supărarea ei depășise limitele oricărui strigăt, oricărei potențiale amenințări cu păruiala... Și, ca să-și savureze și mai mult victoria, Nineta a spus pe nerăsuflate: "Doamne, Doamne, Doamne, Doamne! Îți cere omul ajutorul, vrea să-i ridici o piatră de pe suflet, trudești, gândești pentru că asta este cea mai mare trudă a omului citești, te informezi, risipești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
care dă lovitura vieții. La o adică, la așa vis nici nu te puteai aștepta la altceva. Cred că și Nineta îmi este recunoscătoare pentru materia primă pe care o prelucrează acum, foarte febril. Mă așez mai confortabil, pentru a savura lungul monolog. Deodată Nineta deschide gura și dă drumul la vorbe, ca și cum ar slobozi, din înaltul cerului, o ghilotină: "E totul clar, Z. Ca lumina zilei. Nu există nicio îndoială: trebuie să te muți la școala din Ferentari..." Atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ziceai? Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, spuneai?..." Tata râde de sare varul de pe pereți; e satisfăcut de satisfăcut. Explică mamei ce și cum. Se pornește și mama pe râs. Îl sărută pe tata. Plec. Îl las să-și savureze momentul de glorie. Când să ies pe ușă, tata zice ca din întâmplare: "Z, sunt mândru că ești copilul meu..." Era prea mult și pentru el, și pentru mine... Exista riscul să ne înecăm în patetism, cum spunea o profă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
E cineva pe moarte? Dr. John păru să priceapă temerile ei și i se adresă Încurajator de pe coridor Înainte de a se strecura pe lângă mâna care-i aținea drumul. Omulețul rămase pentru un moment fericitul martor al unei situații. După ce o savură pe deplin, se apropie: — S-a Întâmplat ceva? Ea nu-l băgă În seamă, apelând la singura prezență prietenoasă care-i rămăsese: — Nu sunt chiar atât de bolnavă, nu? — Ce mă intrigă pe mine, spuse celălalt, este accentul lui. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
frumusețea și apoi fugeau În străina lor urâțenie. Se lăudau cu femeile de favorurile cărora se bucuraseră. Chiar și fața Între două vârste de dinaintea ei văzuse la vremea sa frumusețea dezbrăcată, iar mâinile care-i cuprindeau genunchiul simțiseră, prețuiseră și savuraseră. Iar la Viena ea o pierdea pe Janet Pardoe, care mergea de una singură Într-o lume În care bărbații conduceau. O vor flata și-i vor dărui mici obiecte ieftine și lucitoare, de parcă ar fi fost o băștinașă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
care priveau Încoace și-ncolo prin ochelarii Înghețați, păreau umezi și goi de orice altceva, În afară de un fel de fericire stupidă. 3. Myatt urmărea cu privirea cum se lungește scrumul țigării și se gândea. Acestea erau momentele pe care le savura: când se simțea singur cu sine, nu se simțea amenințat de nici o critică, trupul Îi era satisfăcut și emoțiile domolite. Noaptea trecută Încercase zadarnic să lucreze. Chipul fetei se strecurase Între el și coloanele de cifre. Acum era pusă În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spune-ne câte ceva despre isprăvile domnului Myatt. — E foarte drăguță, spuse Janet Pardoe, cu Înduioșare evidentă. Domnul Savory aruncă o privire spre Myatt, ca să vadă dacă acesta nu se simțea jignit, dar lui Myatt Îi era mult prea foame. Își savura prânzul lui Întârziat. — Evoluează pe scenă, nu-i așa? Întrebă el. — Da. Varieteu. — Am spus eu că era dansatoare În ansamblu, remarcă Janet Pardoe. Avea pe undeva o notă ușor comună. Vă mai Întâlniserăți și Înainte? Nu, nu, spuse Myatt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
orice asemenea posibilitate. Și același lucru pățesc și bărbații care-ndrăznesc să se culce cu femeia unui navigator. Nu! adaugă hotărâtă. Dacă într-o zi tata o să mă dea ție, va fi pentru totdeauna. Tapú Tetuanúi rămase tăcut câteva clipe, savurând parcă gândul că o asemenea fericire ar putea să se transforme în realitate, si, puțin după aceea, ridică mâna, arătând spre un grup de stele care se aflau exact deasupra capetelor lor. —Cele de-acolo sunt Cele Șapte Văduve Nebune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în chipul unor războinici dornici de răzbunare; să privească, de asemenea, cum le dispare de pe chip bucuria întoarcerii glorioase, atunci când își vor da seama ca în timpul absenței lor pierduseră practic totul. Sosise dulcea clipă a răzbunării. Clipă în care să savureze furia acelora care sosiseră încarcați de prazi ce însă nu mai puteau compensa atâtea eforturi. Sosise momentul să aștepte. La amiază, conform instrucțiunilor clare pe care Roonuí-Roonuí i le lașase celui mai bătrân dintre Te-Onó, una dintre marile ambarcațiuni își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]