4,770 matches
-
nu ni le fură, Mândria se coclește în armură, Eu, doar o clip-aș vrea să îți mai fiu, O stea pe cerul din privirea-ți caldă Și luna, cu misterul ei, rotundă, O piatră pe prundiș, pe care-l scaldă Grăbită, în pârâul limpede, o undă. Aici e lumea, nicidecum cealaltă, Chiar dacă vrea, de noi, să se ascundă. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRUNDIȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016
PRUNDIŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369252_a_370581]
-
Un ceas viu de primăvară Mi-a furat timpul florilor, Ofranda pe ram e roșu cireașă, Renăscută-s din sângele lor. Un ceas de vară mi-a furat Iubirea mării,soarele și-al ei val De apusuri sângerii m-au scăldat, Răsăritul mă aduce la mal. Un ceas nostalgic de toamnă Îmi țese vise-n culorile ei, Frunzele în ruginiu mă pictează Și-mi acoperă anii tinereții. Un ceas alb de iarnă Cândva îmi fură din suflet Foc,să-și facă
CEASUL MI-A FURAT TIMPUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369239_a_370568]
-
NU TE-AȘ FI PIERDUT... Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului DE NU TE-AȘFI PIERDUT... Iubite pierdut, am visat că erai doar al meu Și că în șoaptele-ți mă scăldai doar pe mine. Ale tale săruturi îmi spuneau: "Sunt al tău!" Era doar un vis, știam numai noi foarte bine. Cu sete-mi jurai veșnicii de argint împreună, Iar în carul cu stele-aurii, numai noi, tu și eu, Din patima
DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369259_a_370588]
-
vis, știam numai noi foarte bine. Cu sete-mi jurai veșnicii de argint împreună, Iar în carul cu stele-aurii, numai noi, tu și eu, Din patima palmelor calde, sub clarul de lună Îți curgeai fiori străvezii, către sufletul meu. Mă scăldai în privirile-ți mult prea încinse De pofte-ascunse adânc, printre tainele tale, Mă torturai lăsându-mi dorințele-aprinse Și plecai! Ce dor îmi lăsai iubite și ce jale! Îngenunchiată în lacrimi te rugam să rămâi, Dar îmi lăsai numai dorul de
DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369259_a_370588]
-
de flori. Voiam să fie noaptea lungă, Eternă, dacă se putea, Să ne trasăm hotar c-o dungă, Lăsată-n treacăt de o stea. Să colindăm ținutul nostru, Regină tu, iar eu plebeu, Ținându-mi Murgul de căpăstru, Pe drum scăldat de curcubeu. Referință Bibliografică: Ai semănat cerul cu stele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AI SEMĂNAT CERUL CU STELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369280_a_370609]
-
pe-ai țării umeri dalbi Curg râuri din lacrimi, ce-ncet gem, Prin vremuri ce i-au nins perii albi! Din dureri și-amaruri în suflet, Strânse toate la pieptu-i cald, Răsună-n depărtări un cuget În care speranțe se scald... Din secole întregi în flăcări, Trecut-au ani în zbor, pe rând, Și doruri s-au stins, sfârșind în zări, Pe aripi purtate în gând!... La răscruci de jertfe pe câmpuri, Unde soarta celor pierduți A fost risipită-n reci
LACRIMI CURG PE-AI ŢĂRII OBRAJI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374154_a_375483]
-
RĂBDARE Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi mi-am turnat o ceașcă de răbdare Și am ieșit cu dânsa în grădină, M-am așezat cu inima la soare, Să-mi scald umilul suflet în lumină. Și inima mi-a lăcrimat pe față Cu roua sufletului meu tăcut, Eu am sorbit răbdare pentru-o viață Și-am plâns cu lacrimi care au durut... Din cer eu am primit îmbrățișare, Și cana cu
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
Hai, Dio, că suntem deja în întârziere! .............................................................................................................................................................................................................................. Inițial , am vrut să pun faptele unui personaj în cârca altuia : două femei la fel de frumoase și de fatale. Prima, aparținând aproape în totalitate timpului trecut, să zicem, perfectului simplu și pur, iar cealaltă scăldându-și frumusețea mortală în apele mult prea străvezii ale prezentului. Două fatalități la fel de apetisante. Așa că, Dio, imparțial ca tot românul, își împărțea aventurile și timpul, exact pe din două.Prima, pur și simplu, își urla sub mângâieri, prezența , în vreme ce a
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de bunica care nu ne pierdea din ochi să nu înaintăm la scăldat spre mijlocul apei. În unele zile din săptămână ardea vatra din curte
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de bunica care nu ne pierdea din ochi să nu înaintăm la scăldat spre mijlocul apei. În unele zile din săptămână ardea vatra din curte iarăși noi eram atrași de mirosul de pâine caldă iarăși în zilele de sărbătoare, de mirosul de carne friptă. În aceiași vatră, în fiecare duminică, bunica după ce se
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
săi, părul strâns în două cozi groase, talentată la desen și în arta cusutului cu acul. Dimineața, se scula odată cu zorii de zi, spunea el, trebăluia prin gospodărie apoi se apuca de brodat până când lumina violentă și orbitoare a soarelui, scălda întreaga zi. Alteori duminica, înhăma caii de dimineață, pregătea totul și ne trezea când somnul era mai dulce și mergea cu noi la Mănăstirea Măxineni, la zeci de kilometri față de satul nostru. Pe drumuri ocolite,încurcate pentru noi fiindcă nu
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
veni să creadă nici moșului roman, Ce-n vremuri mult mai tulburi a ridicat palate, C-ai săi nepoți nu se gândesc să-i ducă faima mai departe, Iar pe-a sa moștenire nu mai dau nici un ban. Degeaba au scăldat în sânge cu toții, mic și mare, Întreaga țărișoară lăsată moștenire Dacă ale lor vlastare, cu lipsă de simțire Și-atâta ușurință, renunță la hotare. Păcat ca viitorul în neguri se înfundă Și țara noastră sfântă nu se ridic-odată, Căci, iremediabil
MOŞTENIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362220_a_363549]
-
Valuri de uitare Cu vise care cad în gol, Lovindu-se, trezind durerea, Cu murmurul răsunător, Cascadele înving tăcerea. În jos de munte se adună, În valuri, în șuvoi, în râu , Sub lupa clarului de lună, Durerile ținute-n frâu. Scăldate-n taină de uitare, Dispar încet din amintiri, Prin dreptul vieții la-ncercare, La nașterea de noi iubiri. Referință Bibliografică: Valuri de uitare / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi de
VALURI DE UITARE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362245_a_363574]
-
ard în mare, cascade de nori se prăbușesc de sus, aburi din mare urcă, înserează cerul, înserează marea, soarele scânteiază din cer, marea-l retrimite cu vitrinile valurilor...! Noaptea învelește și cerul și marea, ziua le desveșmântează umbra, cerul se scaldă în mare, marea freamătă cu cerul în larg. Marea și cerul sunt soră și frate, copii ai unui singur univers, marea și cerul sunt două cosmosuri în singurul spirit al imensității! Cândva veneau pe lume o soră geamănă unui frate
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului balada visătorului fă-mă, doamne, fiu de drac, îmbătat cu flori de mac, mândrele ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii să mă scalde în petunii și apoi să mă blesteme în ocări de crizanteme, de poate, să mă-nvelească cu frunze de îngerească în crivaturi de argint, plapome de mărgărint, vin la mine beatrice cu genuchii tăi cu price unde-și fac dracii
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
E plămădită dintr-o floare rară / Cu sevă de mister și frumusețe! (Cu sevă de mister și frumusețe) În drumul său spre absolut, poetei i se relevă o lume înveșmântată în verde pe care o cuprinde cu ardoare, cu ochi scăldați în lumina necuprinsului. În pașii săi s-au contopit tăcerile și scrumul unor dorinți pătimașe. Pe rugul unui vis neîntinat își țese călătoria spre tainele infinitului. “Bună seara, cetate, pe rugul de-acum, / Pașii-mi sunt flăcări de tăcere și
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
marilor orașe, cum este și Timișoara. Eu i-am relatat pe scurt despre munca mea pe șantierul naval și despre prima mea iubire din tinerețe. Discuția curgea plăcut și sinceră, iar eu aveam în față o figură deosebit de agreabilă. Îmi scăldam privirea în ochii ei frumoși, umbriți de niște gene lungi și plăcut rimelate. Nu-mi venea să cred că stăteam la masă cu o femeie atât de frumoasă și deosebită. Mă întrebam dacă ceea ce mi se întâmpla nu este un
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
în roua vie, flori în zori de dimineață Se închină în fața razei...norii nopții o petrec! E un soare atât de mare ce răsare peste mare Alergăm cu pescărușii și ținându-ne de mână În iubirea ce ne leagă,ne scăldam în viul soare Un catarg ne ține umbră și o briză ne îngâna! Noaptea care fuge în stele cu o dragă amintire, Ne-am iubit sub clar de luna sub copacul neales În săruturi fără număr ,simțuri ard fără de știre
ALERGĂM CU PESCĂRUȘII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378773_a_380102]
-
-n sine prin mine scoate coiful își pleacă fruntea 'naltă îmi cuprinde ceafa apoi se-ndreaptă sprinten îmi lasă pe un umăr visarea citește-n scorburi seva visărilor ardente pe altul păsări așează și din nimicul aspru prin libertăți mă scaldă ------------------------ ca o statuie rară din trunchi coboară seara învie aruncă-n glod uitarea ridică-n mine taina uimirea și iubirea ------------------------- apoi încet îmi spune privind prin astre reci că toate sunt întregul care mă înconjoară cândva îmi era teamă de-advertismente
DE-AICI SE NAŞTE FORŢA FIECĂREI ZILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377704_a_379033]
-
o iubire așa mare. DOR DE ȚARĂ Mi-e dor de lacrima visului, de glasul ciocârliei ce cântă pe câmpie la răsărit de soare, de turmele care curg, la vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și glorie să dai României! Îmi este și-mi va fi
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
mi-i săruți, din când în când, Din colțul gurii tandru surâzând. Un musafir prin sufletu-mi febril, Ce se-nfioară sau devine-ostil, Găsind, în trupul meu nevinovat, Loc de refugiu, luminos palat, Ocean de liniște neprihănit, În care să te scalzi, cum ți-ai dorit. Ești tot ce am mai bun, deși nu știi Că în Infernul oamenilor vii Sunt o păpușă-n ale tale mâini Și hrana ta, ca zilnicele pâini, Iar fără mine n-ai mai fi întreg. De-
MUSAFIR PRIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377755_a_379084]
-
anotimpul inspirației poetice.Muzicalitatea versurilor și noblețea sentimentelor oferite cititorului în tematică diversificată, ... X. ÎN NOPȚI DE SÂNZÂIENE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Se prind în joc fecioare despletite Iar ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene. Citește mai mult Se prind în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mitologia greacă Asclepios, patronul medicinei, cunoscut la noi și denumit Esculap, încă de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente și izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire și bunăvoință cerească. Iar legile ospitalității dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumețului, apă rece, cristalină de izvor și o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
GEOAGIU- BĂI, SUB SEMNUL ZEIȚEI SĂNĂTĂȚII - HYGEEA Mit și mister - simboluri prin care se pot proiecta speranțele, temerile - modele prezente, ca o amintire ancestrală uitată dar reluată M-a emoționat faptul, că strămoșii noștri au făcut baie, acolo, unde ne scăldăm și noi astăzi, în apele termale, tămăduitoare. De fapt, ele se află pe o arie mare. Tot Ardealul beneficiază de ape termale: la Săcuieni, apa ajunge la 90*C, la Vața, 57*C, la Cezara și Calacea 37*C, iar
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]