7,371 matches
-
INDEX TABELE Tabelul 1. Clasificarea Mass Mediei sociale, prin prezența socială/varietatea formelor de mass-media autoprezentare/autodezvăluire / 69 Tabelul 2. Forme de comunicare online, suportul electronic și funcțiile active / 105 Tabelul 3. Tipologia lui McMillan privind interactivitatea / 150 Tabelul 4. Scală de măsurare a nivelului de control al receptorului / 153 Tabelul 5. Postări M. Geoana la secțiunea Știri / 163 Tabelul 6. Postări M. Geoana la secțiunea DEZBATERI / 165 Tabelul 7. Postări M. Geoana la secțiunea IDEI / 167 Tabelul 8. Postări M.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
to edit leads to better organised and better thought ouț statements than occur face to face. All these consequences of these media characteristics werw possible before computer, but the Internet combines them în such a way and on such a scale aș to represent a qualitative shift în mediated communication". 300 Dag Elgesem, What is special about the ethical issues în online research, în Ethics and Information Technology, vol. 4, nr. 3, 2002, p. 202. 301 Rafael Capurrol, Christoph Pingel, Ethical
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
diferențe între educația oferită băieților și cea oferită fetelor cu privire la sinceritate și minciună. Într-un studiu asupra școlarilor din Iowa City, SUA, Castaneda și alții (1956) au descoperit că fetele au obținut un punctaj mai mare decît băieții, pe o scală indicînd tendința de a falsifica răspunsurile la un chestionar despre anxietate. De asemenea, Albert (1972:77) relatează că în Burundi, fetele aparținînd unei ierarhii superioare erau inițiate în "arta de a tăcea și de a fi evazive", calități care lipsesc
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Man n.s. 25: 189-206 [323, 332]. Carroll, Lewis 1910. The hunting of the snark: an agony in eight fits. London: Macmillan [203]. Castaneda, Alfred, McCandless, Boyd R., și Palermo, David Stuart 1956. The children's form of the manifest anxiety scale. Child Development 27:317-326 [260]. Castaneda, Carlos 1968. The teachings of Don Juan: a Yaqui way of knowledge. Berkeley: University of California Press [299]. 1971. A separate reality: further conversations with Don Juan. New York: Simon & Schuster [299]. 1972. Journey to
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
24(2). Sachs, W. (ed.) (1992) The Development Dictionary: A Guide to Knowledge as Power (London). (1993) "Global Ecology and the Shadow of Development", in W. Sachs (ed.), Global Ecology (London). (ed.) (1993) Global Ecology (London). Sale, K. (1980) Human Scale (San Francisco). Sassen, S. (1991) The Global City: New York, London, Tokyo (Princeton). (1998a) "Notes on the Incorporation of Third World Women into Wage Labor through Immigration and Offshore Production", în S. Sassen, Globalization and Its Discontents (New York). Schmidt, B.C. (1998
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
utilizarea unor parametri analitici identificabili macroscopic sau cu ajutorul microscopiei binoculare. Variabilele identificabile cu ajutorul acestei metode constau în definirea trăsăturilor fizice ale ceramicii, caracteristicilor arderii și incluziunilor non-plastice. Caracteristicile fizice Duritate În mod normal, duritatea materialelor este măsurată prin raportare la scala lui Mohs. În lipsa dotărilor care să ne permită acest lucru, am apelat la un sistem simplificat, cu trei trepte de gradație: duritate mică, medie și mare. Astfel, fragmentele ceramice cu duritate mică prezintă o suprafață care poate fi zgâriată cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
reducere a acesteia. România a intrat pe traiectoria economiei de piață, a intrat în NATO, în Uniunea Europeană, schimbările au indus stări tensionale, conflicte, "mineriade", momente de progres și de regres, iluzii și deziluzii, au bulversat moduri de viață, comportamente, atitudini, scale de valori, concepții de viață, au adus bunăstare pentru unii, sărăcie pentru mulți. "Definită în sens absolut, sărăcia desemnează o stare în care individului îi lipsesc resursele necesare supraviețuirii [...] Sărăcia relativă desemnează absența resurselor unui individ sau unui grup atunci când
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
care le afectează modul de gândire, simțire, acțiune, trăire, care slăbesc cultura națională. Sociocultura unei societăți se construiește pas cu pas, prin socializarea din familie, școală, comunitate, prin instituții culturale, prin mass-media. Dacă familia este săracă, sărăcia îi va dirija scala de valori, îi va contura aspirațiile și filosofia vieții. Săracii sunt vulnerabili cultural, tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
una cu potențial turistic imens. Cu toate acestea, lipsa unor structuri de concertare a eforturilor a făcut să nu se poată profita de oportunități până în 1991-1995 când au fost construite și derulate numeroase proiecte în acest sens. Trebuie stabilită o scală a priorităților. În Val Venosta (Trentino, Italia), un teritoriu dezvoltat economic, dar afectat de lipsa colaborării între locuitori, un proiect a rupt această păguboasă tradiție. S-a recurs, pentru început, la parteneriate informale, ușor de acceptat de către localnici, după care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
formalizate. Localnicii au fost atrași în proiecte care aduceau câștig imediat (accesul la o nouă piață de desfacere, de exemplu) sau aveau șansă de reușită apropiată de 100%. Alegând un temeinic punct de plecare și actori serioși din start, aflând scala adecvată, încurajând reflexia colectivă asupra derulării acțiunilor, capitalizând acquis-urile (se poate învăța mult și din greșeli, nu numai din reușite...) se poate ajunge la construcția unor strategii menite să restaureze încrederea în viitor prin proiecte cu valoare demonstrativă. În Sierra
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism etc. 173 Se estimează nivelul veniturilor disponibile (nete) ale fiecărei gospodării, se ajustează în raport cu inflația, cu ajutorul indicelui prețurilor de consum; se calculează venitul disponibil ce revine pe adult în fiecare gospodărie folosindu-se scala de echivalență OECD; se calculează mediana veniturilor disponibile aferente tuturor persoanelor și pragul de sărăcie la nivelul de 60% din mediana veniturilor; se calculează rata sărăciei ca raport între numărul de persoane din gospodăriile ale căror venituri sunt mai mici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
viabil, rezultatele concrete obținute În dezvoltarea economiei de piață nu au justificat costul fiscal suportat. Sub aspect tehnic fiscal, conform Legii nr. 12/1991, impozitul pe profit se calcula cu cote progresive pe tranșe, diferențiate În funcție de mărimea profitului unității plătitoare. Scala impunerii număra 67 de tranșe de profit, cărora le corespundeau tot atâtea cote de impozit. Între acestea, prima și cea mai redusă cotă era de 5% și se aplica la profitul anual cuprins Între 25.001 și 50.000 lei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
iar cea de-a doua, că Dumnezeu este infinit, adică a-L vedea înseamnă a nu conteni nicicând a-L căuta sau a-L urma. Este ușor să observăm modul în care fiecare dintre aceste doctrine constituie parte a unei scale ascendente înțelegerii, care culminează cu o concepție despre Dumnezeu care este negativă din punct de vedere teologic, dar dinamică din punct de vedere spiritual; cf. C.W. Macleod, “Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa...”, p. 375. footnote
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
țări În care operază firma; naționalitatea acționarilor firmei; compoziția multinațională a managementului. Alții pun accentul pe caracteristicile de performanță ale firmei precum: volumul absolut sau ponderea relativă a veniturilor, vînzărilor, activelor sau angajaților provenind din sai implicați În operațiunile la scală internațională ale firmei respective. Alan C. Shapiro definește corporația transnațională ca fiind . La rândul său, istoricul economic Geoffrey G. Jones oferă o definiție mai amplă a unei transnaționale: Pe de altă parte, John H. Dunning, prezintă transnaționala ca pe . De
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
utilizate de firme. Ei se referă la faptul că multe din aceste forme nu implică relații de proprietate, ci sunt, mai curând, diverse modalități de colaborare Între firme independente din diverse țări. Toate aceste definiții ale firmelor ce operează pe scală internațională vizează, de fapt, trei aspecte clare: În primul rând, pun accentul pe caracteristicile structurale ale firmelor respective, precum numărul de țări În care operează firma, naționalitatea acționarilor firmei sau compoziția multinațională a managementului de vârf. pun accentul pe caracteristicile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
firma, naționalitatea acționarilor firmei sau compoziția multinațională a managementului de vârf. pun accentul pe caracteristicile de performanță ale firmei, cum ar fi volumul absolut sau ponderea relativă a veniturilor obținute, vânzărilor realizate, activelor deținute sau angajaților implicați În operațiunile Ia scală internațională ale firmei respective. În fine, se bazează pe caracteristicile comportamentale ale conducerii de vârf a firmei, cum ar fi aceea de a gândi În mod global sau de a aplica strategii globale de afaceri. Dincolo Însă de toate aceste
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
filiale, În condițiile unei dispersii geografice mai mult sau mai puțin accentuate a acestor raporturi; la un al doilea nivel, de adâncime, care evidențiază mai curând substanța transnaționalei, ea trebuie privită ca fiind un sistem integrat ce derulează afaceri la scală internațională, sistem ce deține (total sau parțial), controlează și gestionează active creatoare de valoare și generatoare de venituri, și care sunt amplasate În diferite țări. Spre deosebire de accepțiunea formală a transnaționalei - care pune accent pe raporturile ierarhice din interiorul grupului accepțiunea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
transnaționale o reprezintă investirea În străinătate, iar viza către transnaționalitate este dată de investiția străină directă. Pentru a Înțelege mai bine natura specifică și caracteristicile comportamentale ca operatori economici, corporațiile transnaționale trebuie privite ca sisteme integrate ce derulează afaceri la scală internațională. CTN dețin total sau parțial, controlează și conduc active ce generează venituri și care sunt amplasate În diferite țări. Acționînd În acest sens, CTN sunt angajate În ceea ce se numește producția internațională, respectiv producția realizată dincolo de granițele naționale și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat În investiții directe și prin sporirea numărului filialelor principalelor Întreprinderi cu scală de operare multinațională. Cea de-a doua fază cuprinde perioada Între sfârșitul anilor 70 și mijlocul anilor 80, când s-au remarcat ca investitori internaționali importanți o serie de țări europene, Japonia și câteva țări În curs de dezvoltare. A
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
producție). De exemplu, strategiile aplicate de corporațiile țărilor comunitare membre ale Uniunii Europene au fost adoptate astfel Încât să se profite și de avantajele oferite de crearea zonei de comerț liber, dar să se poată desfășura cu succes și economia de scală și centralizarea producției. Astfel, filialele au fost concentrate pe realizarea câtorva produse care erau apoi vândute pe Întreg continentul. Alegerea locului de Înființare a filialelor, raționalizarea producției la nivelul grupului transnațional și distribuirea capitalului companiei Între filiale au depins de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de activități generatoare de valoare adăugată, adică de competența de a se globaliza. Această competență pare că este determinată de cel puțin trei factori, și anume: În primul rând, de capacitatea firmei de a folosi cu maximă eficiență economiile de scală provenind din integrarea sa globală; În al doilea rând, de aprecierea justă a diferențelor de nivel al cererii Între diferitele stări ale ciclului de activitate economică În sisteme economice diferite și de evaluarea corectă a posibilelor resurse disponibile În astfel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
experiența câștigată pe plan global și local, În ceea ce privește Întărirea bazei de resurse a firmei. Cu alte cuvinte, corporația transnațională În proces de globalizare va trebui să echilibreze balanța Între activitățile globale și cele locale, astfel Încât să nu piardă economii de scală obținute În plan global, și nici să nu piardă piețe locale datorită neadecvării ofertei. Anii ’90 se caracterizează prin extinderea continuă și progresivă a STN datorită următorilor factori ce au influențat semnificativ acest proces: Accesul la regiuni noi ca urmare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
divizia internațională poate acumula experiență și o cunoaștere detaliată a diferitelor piețe naționale, astfel Încât produsele corporației destinate acestor piețe să fie concepute și realizate, ținând cont atât de cerințele și condițiile locale, cât și de necesitatea realizării unor economii de scală la nivel global. Un alt avantaj pe care divizia internațională Îl generează corporației-mamă este reprezentat de experiența În piețele internaționale deținută de specialiștii săi, precum și de un mod de gândire multicultural și multinațional. Acești specialiști pot Împiedica diviziile specializate de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de resurse necesare pentru a controla și sprijini filialele din străinătate. Datorită lipsei de resurse necesare pentru a-și sprijini filialele În dezvoltarea lor, divizia internațională este nevoită, uneori, să acorde acestora o autonomie foarte largă, limitând astfel economiile de scală pe care le-ar fi putut obține de pe urma aplicării unei politici globale integrate. Resursele necesare diviziei internaționale sunt reprezentate de capacitățile de cercetaredezvoltare, precum și de fondurile necesare punerii la punct a unor programe de cercetare a piețelor străine, pentru a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
alte cazuri ea formează o diviz-e separată. Principalul avantaj al acestei structuri organizatorice este concentrarea atenției managementului asupra funcțiilor interne ale corporației, ceea ce duce la o standardizare În efectuarea operațiilor caracteristice ale acestor funcții. Astfel, se pot obține economii de scală la nivel global, deoarece exercitarea funcțiilor companiei devine cu timpul tot mai ieftină. Datorită acestei standardizări, compania cu o asemenea structură promovează un produs standardizat, adesea o linie Îngustă de produse care nu este supusă atacurilor concurenței. Această structură organizatorică
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]