4,338 matches
-
Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Prefer de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împ zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Ierneaz colonii de reproducere în scorburi de zeci de f femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în construcțiile umane, mai rar în cavități s subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu ș și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Europa, Africa de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi în întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în s scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavit cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede repede repede repede și cu abilitate deasupra coroanelor copacilor, străzilor,clădirilor. Se hrănește cu insecte mici pe care le prinde
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
datelor disponibile, nu au fost întâlnite până acum în n nici una din peșterile cunuscute. b. Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât ș și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe p pentru anumite specii de arbori
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit-scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). 4.1.6. Memoria Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. în raport cu prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
0,19 mm lungime. Caracteristic este faptul că larva are numai 3 perechi de picioare, în timp ce adultul prezintă 4 perechi de picioare (fig. 20 d). Biologie. Iernează în stadiul de femelă adultă pe frunzele rămase în câmp după recoltare, pe sub scoarța pomilor și a arbuștilor, în frunzarul pădurilor. Prezintă 6 - 10 generații pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 100 C, femelele părăsesc locurile de hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Larva matură are 4,0 - 5,0 mm lungime, de culoare albicioasă, capsula cefalică este gălbuie. Pupa are 4,0 - 5,0 mm lungime, de culoare albgălbuie. Biologie. Iernează în stadiul de adult în diferite locuri: în liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele etc. Prezintă o singură generație pe an. La sfârșitul lunii aprilie, când temperatura aerului depășește 140 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și migrează în câmp, parcurgând
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de sud a Italiei. Putem spune că asocierea erupției vulcanice și a cutremurului produs a fost printre primele relatări scrise ale manifestării celor două fenomene. Definirea unui cutremur Cutremurul reprezintă manifestarea brutală a unui fenomen seismic prin zdruncinarea puternică a scoarței terestre care are o origine profundă. Din punct de vedere dinamic, cutremurul reprezintă o eliberare instantanee de energie elastică ce s-a acumulat lent de-a lungul timpului. După Încetarea unui cutremur sau a unei mișcări seismice, energia se acumulează
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
al unui hotel. Imagini satelitare cu Banda Aceh, Înainte și după producerea valurilor tsunami. Alte efecte ale cutremurului din Sumatra: modificarea Înclinării axei de rotație a Pământului cu 2,5 cm, accelerarea vitezei de rotație a Pământului, mișcări verticale ale scoarței terestre datorită cărora Insula Siberut s-a Înălțat cu 1-2 m deasupra oceanului, provocarea unei zone de alunecare a suprafeței terestre de 15 - 20 m pe un front de 100 km etc. De-a lungul zonei de impact a celor
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
antagoniști; - forța de contracție a mușchilor angrenați în mișcare; - felul și mărimea pârghiilor; - elasticitatea musculară și mobilitatea articulară; - nivelul de stăpânire al tehnicii. Viteza de repetiție este condiționată de: - mobilitatea stărilor de excitație și inhibiție; - coordonarea neuromusculară; - izocronismul neuro-muscular; - rezistența scoarței (tenacitatea); - existența stereotipului dinamic corespunzător; - rezistența fizică specifică. Viteza de accelerare este determinată de: - viteza de reacție, de demaraj și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru efort și capacitatea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
permit o circulație apoplastică rapidă. În floem, dimpotrivă, transportul sevei elaborate se efectuează sub o presiune atmosferică menținută datorită sistemelor de pompe prezente pe plasmalema celulelor conducătoare vii; această cale simplastică este, În general, mai puțin rapidă. Transportul apei prin scoarța rădăcinii este pasiv, În mare parte pe cale simplastică, În sensul diminuării potențialului hidric. Pătrunderea și trecerea elementelor minerale prin scoarța rădăcinii și, În consecință, aprovizionarea xilemului depind de natura ionilor. Ca++ și Mg++ circulă În principal În apoplasmă; ei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pompe prezente pe plasmalema celulelor conducătoare vii; această cale simplastică este, În general, mai puțin rapidă. Transportul apei prin scoarța rădăcinii este pasiv, În mare parte pe cale simplastică, În sensul diminuării potențialului hidric. Pătrunderea și trecerea elementelor minerale prin scoarța rădăcinii și, În consecință, aprovizionarea xilemului depind de natura ionilor. Ca++ și Mg++ circulă În principal În apoplasmă; ei nu pot, deci, Învinge bariera pe car o reprezintă cadrul suberificat din pereții celulelor endodermice; acești doi ioni nu vor putea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t, apa reprezintă 13 t). Dintre malacofite menționăm speciile de Aloe, Agave
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
reduse; - țesuturi conducătoare foarte reduse (Îndeosebi xilemul); - mezofil subțire, omogen, cu celule izodiametrice; uneori frunzele au doar două straturi (cele două epiderme), exceptând nervura mediană (Elodea canadensis); - celule cu mucilagii și mineralizare puternică la suprafața plantei; - aerenchim puternic dezvoltat În scoarța organelor axiale (canale aerifere) și mezofilul limbului foliar (camere aerifere); - Înmulțire predominant vegetativă, prin fragmentare și prin muguri hibernali (turioni). Adaptări ale plantelor vasculare (terestre) În funcție de alți factori, corelați cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
diferența de înălțime după culoarea mai închisă sau deschisă a munților pe hartă, etc.); * obiective care vizează formarea primelor elemente ale bazei concepției științifice, materialist-dialectice despre lume și viață (să înțeleagă modul de formare în timp a munților - prin încrețirea scoarței terestre și prin izbucnirea vulcanilor, să știe că Munții Carpați sunt mai înalți pentru că sunt mai tineri, să cunoască că factorii externi - apa, înghețul, dezghețul, căldura, gerul, vântul - contribuie la modificarea înălțimii munților, să cunoască că munții sunt formați din
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
înțeleagă și totodată să contribuie la dezvoltarea vocabularului elevilor. Cuvintele noi vor fi explicate fie cu ajutorul dicționarului, fie prin contribuția directă a elevilor. Astfel, pentru a forma noțiunea de „depresiune" putem folosi fragmentul: „Ce este o depresiune? O lăsătură a scoarței pământului, mai coborâtă decât ținuturile din jur. Din ce pricină se formează? Se știe că scoarța se urcă ori se coboară vertical, sau se încrețește întinsă din coastă, adică tangențial." Lectura textului o literar trebuie îmbinată cu ilustrații, diafilme, hărți
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
dicționarului, fie prin contribuția directă a elevilor. Astfel, pentru a forma noțiunea de „depresiune" putem folosi fragmentul: „Ce este o depresiune? O lăsătură a scoarței pământului, mai coborâtă decât ținuturile din jur. Din ce pricină se formează? Se știe că scoarța se urcă ori se coboară vertical, sau se încrețește întinsă din coastă, adică tangențial." Lectura textului o literar trebuie îmbinată cu ilustrații, diafilme, hărți, atlase geografice. La clasa a IV-a, când predăm cea mai înaltă formă de relief putem
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
specii, cum ar fi: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), sitarul (Scolapax rusticola), șorecarul (Buteo buteo), păsărarul (Accipiter nisus), gaița (Garulus glandarius), coțofana (Pica pica), ciocănitoarea mare (Dryobater major), corbul (Corvus corax)monument al naturii. Entomofauna este reprezentată prin gândaci de scoarță sau de lemn (Ips typographus, Ips amitinus, Pityogenes chacographus). Dintre tipurile genetice de sol, mai frecvent se întâlnesc soluri brun montane acide de pădure, superficiale până la mijlociu - profunde, de troficitate mijlocie, acoperind suprafețe mai întinse, și soluri brun montane de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
frumoase din lumea înconjurătoare. Urechea trebuie și merită să fie ocrotită. Urechea este un organ al simțului pereche, care conține celule receptoare ce primesc excitațiile din mediul înconjurător și le transformă în influx nervos, trimițându-le prin nervi până la nivelul scoarței cerebrale. În ureche ajung numeroase sunete, de la zumzetul insectelor până la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reacție. Atunci când auzim ceva, de fapt urechea noastră este atinsă de vibrațiile presiunii atmosferice. Urechea transformă undele sonore în impulsuri electrice pe care le
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
Definiție. Electroencefalografia reprezintă înregistrarea activității electrice a scoarței cerebrale prin intermediul unor electrozi situați la nivelul scalpului. Activitatea electrică înregistrată prin EEG reprezintă sumarea potențialelor excitatorii sau inhibitorii la nivelul neuronilor corticali. Anomaliile electrice înregistrate pe EEG reflectă modificări electrice fie la nivelul neuronilor corticali, fie la nivelul aferențelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
spre scop poate fi readusă în discuție, chiar în cadrul conceptual al unei teorii a evoluției prin adaptare. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este acela al unei specii de fluturi care și-a schimbat coloristica aripilor ca urmare a poluării scoarței copacilor în perioada de avânt a revoluției industriale, revenind apoi la culorile inițiale pe măsură ce reducerea activităților poluante a dus la schimbarea naturală a culorii scoarței copacilor din zonă. Pe de altă parte, pentru a lua în seamă toate riscurile teoretice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al unei specii de fluturi care și-a schimbat coloristica aripilor ca urmare a poluării scoarței copacilor în perioada de avânt a revoluției industriale, revenind apoi la culorile inițiale pe măsură ce reducerea activităților poluante a dus la schimbarea naturală a culorii scoarței copacilor din zonă. Pe de altă parte, pentru a lua în seamă toate riscurile teoretice posibile, putem lua în considerare și cazul unor obiecte artificiale, așa cum ar fi mecanisme cu feed - back, situație în care putem discuta despre măsura în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fremătătoare ce iese la lumină în forma în care apare și se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine,/ Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci/ Se-adună, se strecoară prin rădăcini și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]