4,515 matches
-
Spaniei de către arabi 714 Carol Martel, primar al Palatului 732 Victoria lui Carol Martel asupra arabilor la Poitiers 771 Carol cel Mare, rege unic al francilor 774 Carol cel Mare, rege al lombarzilor 778 Roncevaux 790-799 Construcția palatului Aix-la-Chapelle Sfîrșitul sec. VIII Începutul invaziilor normande 800 Carol cel Mare, împărat 817-821 Reforma monastică a lui Benedict din Aniane Către 840 Întețirea invaziilor normande 842 Jurămintele de la Strasbourg 843 Tratatul de la Verdun 885-886 Asedierea Parisului de către normanzi 892 Începutul invaziilor maghiare 910
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris 1174 Privilegii pentru tîrgurile din Champagne 1180 Moara de vînt 1182 Chrétien de Troyes: Perceval 1187 Cucerirea Ierusalimului de către Saladin 1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea Constantinopolului 1204 Cucerirea Normandiei de către Filip August 1204 Constituirea Imperiului latin din Constantinopol 1209-1213 Cruciada contra albigenzilor 1212-1250 Frederic al II-lea, împărat 1214 Bătălia de la Bouvines 1215 Anglia: Marea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cruciada a VII-a 1249 Ludovic cel Sfînt cucerește Damiette 1250 Înfrîngerea lui Ludovic cel Sfînt la Mansourah 1254 Marea ordonanță privind reforma regatului 1259 Tratatul de la Paris între Ludovic cel Sfînt și Henric al III-lea al Angliei Mijlocul sec. XIII Moara de hîrtie, roaba, răspîndirea vîrtelniței pentru tors 1261 Sfîrșitul Imperiului latin din Constantinopol 1265 Thomas d'Aquino: Summa theologica 1265 Carol de Anjou, fratele lui Ludovic cel Sfînt, rege al Siciliei 1270 Cruciada a VIII-a. Moartea lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1392 Debutul lungii boli a lui Carol al VI-lea 1396 Vîrtejul la osia anterioară a trăsurii 1399 Anglia: Casa de Lancaster înlocuiește dinastia Plantageneților 1407 Asasinarea lui Ludovic de Orléans Începutul războiului civil între facțiunile Armagnacs și Bourguignons Începutul sec. XV Arma de foc portabilă 1413 Revolta caboșienilor (facțiunea Bourguignon) în Paris, condusă de măcelarul Simon Caboche 1414-1417 Conciliul de la Constanța 1415 Înfrîngerea de la Azincourt 1420 Tratatul din Troyes 1429 Ioana d'Arc. Eliberarea orașului Orléans.Încoronarea lui Carol al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care judecă în apel; în afară de aceasta, parlamentele au un drept de înregistrare a actelor regale și, cu această ocazie, un drept de critică. Alături de parlamentul de la Paris, cel mai important ca atribuții, existau parlamente în cîteva provincii, șase la începutul sec. al XVI-lea, 12 la sfîrșitul Vechiului Regim. Patentă. Impozit pe care trebuie să-l plătească orice individ care exercită o profesie din comerț sau din industrie. Și alte profesii plătesc patentă. Pauletă. Drept creat în 1604, luat de la titularii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la sfîrșitul Vechiului Regim. Primarul palatului. La origine, șeful serviciilor domestice ale Casei regelui merovingian (palatul), el ajunge să organizeze viața economică a Curții, să comande garda regelui, să-i prezideze tribunalul, să controleze pe toți cei recomandați. La sfîrșitul sec. al VII-lea, familia Pippinizilor reușește ca această funcție să fie ereditară, ceea ce îi va permite accesul la tron. Proconsul. Nume dat guvernatorului ales de Senatul Romei pentru a administra o provincie senatorială fără legiune. În Galia este cazul provinciei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Chrétien). Titlu, abreviat în RTC, purtat de Filip cel Frumos în secolul al XIV-lea și atribuit exclusiv regelui Franței începînd din secolul al XV-lea. Registru parohial. Registru de botezuri, căsătorii, înmormîntări ținute de preoții de parohie de la începutul sec. al XVI-lea și ținînd loc de stare civilă sub Vechiul Regim. Reprezentare proporțională. Tip de scrutin prin care lista candidaților (de obicei în cadru departamental) obține un număr de locuri proporțional cu numărul de sufragii obținute. Rezervă. În Evul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lungimi variabile ale sirului, cunoscute colectiv că produșii oxidării lipide (LOP). Astfel, printre cele mai folosite concentrații de ozon distingem două clase de compuși. Prima clasa este reprezentată specii de oxigen reactiv (ROS), cu acțiune rapidă (timp de înjumătățire -1 sec) printre care H2O2 este cea mai importantă. A doua se datoreaza LOP, este măsurată că o substanță thiobarbi-turic acid- reactiv (TBARS),care are o timp de înjumătățire relativ lung În timp ce măsurăm H2O2 după ozonizarea la om pentru aproximativ 2 minute
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Introducere întrebări despre avantajele spirituale ale modernității tîrzii Dar nu sînt oare în mod flagrant lipsite de obiect asemenea întrebări? Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără speranță în cetatea perisabilului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate, asistență, un loc unde să-și verse păsurile și să se bucure de convivialitate. în 1999, cu un umor sec, foarte britanic, metodiștii englezi au dezbătut în conferința lor anuală dacă e potrivit să-i lase pe oameni să vină la biserică chiar dacă aceștia nu cred în Dumnezeu 4. Astăzi, privatizarea religiei nu mai are semnificația pe care noțiunea o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a format comuna Șipote, în cadrul județului Iași. În perioada 1950-1968 comuna a aparținut raionului Hârlău, iar după 1968 a revenit la județul Iași. În 1887, pe teritoriul Șipotelui de Jos, ca urmare a fenomenului de repopulare, după „siliștirea ― de la începutul sec. al XIX-lea, s-a format satul Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este inclusă și Câmpia
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova,România) sunt în măsură să ofere o imagine asupra particularităților biogeografice ale regiunii. Începutul sec. al XIX-lea se remarcă prin ample (și prime)cercetări științifice efectuate de către I.Cihac și I.Szabo, care în 1836 elaborează lucrările, ,Flora Moldovei” și apoi, ,Flora județului Iași”. Alte studii asupra vegetației României au realizat apoi: A.ProcopianuProcopovici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
directe la această regiune. Unele informații statistico- demografice cu privire la această regiune provin abia din ultima parte a sec. al XVIII-lea (conscripțiile moldovenești). Informații mult mai complete pentru a putea reconstitui demografia zonei oferă însă recensămintele de populație de la sfârșitul sec. al XIX-lea și cele din sec. al XX-lea. Pentru perioadele anterioare, însă, nici chiar izvoarele istorice ce menționează pentru prima dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
izvoarele istorice ce menționează pentru prima dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare la numărul locuitorilor din zonă. Astfel de informații nu se cunosc nici mai târziu, la începutul sec. al XVI -lea, în timpul când Șipotele a ajuns în proprietatea familiei Luca Arbore, portar de Suceava, deoarece cea mai mare parte din documentele de proprietate ale familiei lui Luca Arbore nu s-au păstrat, fiind confiscate și distruse o dată cu decapitarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
2,5 ori în decurs de 6 ani .Această dinamică demografică pozitivă a continuat și în anii următori, astfel încât, la nivelul anului 1912, numărul de locuitori a crescut de peste 4 ori, ajungând la 3663. Recensămintele de populație de la începutul sec. al XX-lea permit, astfel, o reconstituire precisă a demografiei zonei Șipote. Analizând graficul evoluției populatiei, (fig. nr. 1) se observă că perioada cuprinsă între 1912 și 1930 se caracterizează printr-o dinamică demografică redusă (de la 3663 locuitori, la 4439
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și conscripțiilor, începând cu catagrafiile moldovenești, elaborate la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul sec. al XX-lea, densitatea populației comunei Șipote a înregistrat o creștere de la cca. 40 loc./Km² în 1912, la cca. 49 loc./ Km² în 1930. Deși nu a fost o creștere spectaculoasă, datorită primului război mondial, evoluția densității populației a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de perioada de început a școlilor (anii 1860 ) se pot observa mutații majore, în primul rând în conștiința oamenilor,a părințiilor, mutații reflectate în creșterea numărului de copii școlarizați, ponderea analfabeților scăzând de la peste 70% la cca. 20% la sfârșitul sec. al XIX-lea. Astfel, în 1911, la Șipote, pentru cei 198 copii de vârstă școlară funcționau 2 învățători, la Chișcăreni, la 229 copii funcționau tot 2 învățători, la Hălceni și la IazuNou câte un învățător. Anul 1920 găsește Școala din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o activitate științifică de mare complexitate și de mari proporții. O intervenție adresată de Unione Matematică Italiană în 6 mai 1959 către Rectorat, prin care Prof. D. Mangeron este invitat la Congresul de la Napoli al acesteia, se finalizează cu rezoluția seaca: “Nu se poate face intervenție”. Relațiile științifice cu lumea liberă devin, de altfel, tot mai sporadice, reducându-se - cel mai adesea - la schimburi de reviste, și acestea puține. Dintr-o adresa de raspuns către Minister, privitoare la lista convențiilor de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de o firmă autorizată în domeniu. FACTORI ANTROPICI semnificativi nu au fost identificați, activitatea industrială și agricolă nefiind reprezentată în localitate. 1) Surse de poluare a apei și solului: - nu sunt amenajate rampe pentru depozitarea gunoiului menajer și nici puțuri seci. Deșeurile din activitatea industrială sunt inexistente. - gunoaiele menajere sunt aruncate la întâmplare, mai ales de-a lungul cursurilor de apă. - s-au constatat fenomene de poluare a apelor freatice determinate de nerespectarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever (amplasarea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
1996. Noica, Constantin, Echilibrul spiritual, București, Editura Humanitas, 1998. Noica, Constantin, Despre demnitatea Europei, București, Humanitas, 2012. Noica, Constantin, Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Humanitas, 2012. Racoveanu, George, Viața și nevoințele fericitului Paisie, Starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, Tipografia Episcopul Vartolomeu, 1936. Racoveanu, George, Gravura în lemn la mănăstirea Neamțul, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1940. Racoveanu, George, Omenia și frumusețea cea dintâi, București, Editura Predania, 2009. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu maximă amploare În București, ca pol principal de concentrare a Întreprinderilor industriale din România. Procesul de industrializare a capitalei și a Întregii țări are loc mult mai târziu decât În alte părți ale Europei, respectiv cu puțin Înainte de mijlocul sec. XIX. Din cauza lipsei unui plan de industrializare a țării ce ar fi trebuit să fie Întocmit de stat (Industria românească... 1940: 3), În unele cazuri industria românească s-a dezvoltat haotic. Acest lucru este foarte vizibil În cazul Bucureștiului, unde
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]