41,020 matches
-
lauri. Acest fenomen apare mai puțin ciudat acelora care cunosc puterea superstiției asupra înapoiaților și a fanatismului asupra spiritului uman. Ei știu că religia este o mașină veche, ce nu se va uza niciodată, de care, dintotdeauna, oamenii s-au servit pentru a se asigura de fidelitatea poporului și a stăvili neastîmpărul rațiunii umane; ei știu că eroarea îi poate orbi pe oamenii cei mai pătrunzători și că nimic nu e mai triumfător ca politica celor care angajează, în opera lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ale Imperiului roman și ale Imperiului arab. Această maximă a lui Machiavelli poate, deci, conveni tuturor popoarelor destul de numeroase ca să poată furniza un număr suficient de soldați pentru apărare. Ca și autorul, sînt convins că un stat nu este bine servit de mercenari și că fidelitatea și curajul soldaților țării respective îi depășesc pe aceștia cu mult. Este, în primul rînd, periculos să-i lași pe supuși să lîncezească în inactivitate și să-și piardă puterea, în timp ce greutățile războiului și bătăliile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de a face pe cineva să părăsească această lume, altceva decît a-l trăda, otrăvi, asasina. Iată cum înțelege Doctorul în Crimă să facă inocente acțiunile cele mai negre și mai vinovate: îndulcind termenii. Grecii aveau obiceiul de a se servi de perifraze atunci cînd vorbeau despre moarte, pentru că nu puteau suporta, fără o secretă oroare, tot ceea ce ideea trecerii are mai înfricoșător. Machiavelli perifrazează crimele deoarece inima lui, revoltată împotriva spiritului, n-ar putea digera așa, crudă execrabila morală pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ignoră pînă și legile elementare ale justiției, el nu cunoaște decît interesul și violența. Autorul nu expune niciodată decît idei mici: mintea lui nu îmbrățișează decît subiecte potrivite pentru politica principilor mărunți; nimic mai slab ca motivele de care se servește pentru a recomanda principilor vînătoarea: crede că ei vor învăța, în acest mod, locurile și trecătorile din țara lor. Dacă un rege al Franței, dacă un împărat ar dori să ajungă în acest fel la cunoașterea statelor lor, le-ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nici capacitatea, nici inteligența de a le petrece în compania oamenilor care gîndesc. Întreb dacă acestea sînt exemple demne de imitat. Dacă grosolănia trebuie să dea lecții politeții, sau dacă nu cumva secolele luminate ar trebui să dea exemplu, să servească de model celorlalte? Dacă Adam a primit sau nu stăpînirea asupra animalelor, nu interesează cercetarea mea; dar știu că noi sîntem mai cruzi și mai rapace decît chiar fiarele și că ne folosim ca niște tirani de această pretinsă stăpînire
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pîndește, iar regii sînt susținuți prin măreția imperiului și prin autoritatea legilor". Mi se pare că autorul politician nu vorbește cu bunăvoință despre legi, el care nu insinuează decît interesul, cruzimea, despotismul și uzurparea. Machiavelli procedează precum protestanții, care se servesc de argumentele necredincioșilor pentru a-i combate pe catolici în problema euharistiei și de aceleași argumente cu care catolicii susțin euharistia, pentru a-i combate pe necredincioși. Machiavelli îi sfătuiește, așadar, pe principi să se facă iubiți, să se pregătească
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și cei mari. Ca model, invocă guvernul Franței. Acest exagerat admirator al despotismului și al uzurpării de autoritate aprobă puterea pe care o aveau altădată parlamentele Franței. Mie mi se pare că, dacă există azi un guvern care ar putea servi drept model pentru înțelepciune, acesta este al Angliei. Acolo, Parlamentul este un arbitru între popor și rege, iar regele are toată puterea de a face bine, dar nu mai are libertatea de a face rău. Machiavelli intră, apoi, într-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împărțite în corpuri de armată mai mici, care veghează unele asupra altora, iar regii numesc persoane în toate funcțiile și forța legilor este mai stabilă, împărații turci nu sînt atît de expuși spînzurării, pentru că ei n-au înțeles să se servească încă de această politică. Turcii sînt sclavii sultanului, iar sultanul este sclavul ienicerilor. În Europa creștină, un suveran trebuie să trateze la fel de bine toate rangurile celor pe care-i comandă, fără a face o diferență care ar cauza gelozii primejdioase
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care le-ai cucerit; dacă ești un zeu, trebuie să faci bine muritorilor, iar nu să le iei ceea ce au; dacă ești un om, gîndește-te mereu la ceea ce ești." Ferdinand de Aragon nu se mulțumea întotdeauna să poarte războaie; se servea de religie ca de un voal, pentru a-și ascunde planurile: abuza de legea jurămîntului; nu vorbea decît de dreptate, dar comitea numai nedreptăți. Machiavelli laudă tot ceea ce lumea disprețuiește la el. Machiavelli invocă, apoi, exemplul lui Bernard de Milano
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe umerii lui Atlas: ei sînt aceia care reglează afacerile interne, ca și pe cele externe, ei îndeplinesc, în același timp, funcțiile de prim-magistrat al justiției, de general al armatelor, de mare trezorier. După exemplul lui Dumnezeu (care se servește de inteligențe superioare omului ca să-și îndeplinească voia), au spirite penetrante și laborioase pentru a le executa planurile și pentru a îndeplini în amănunt ceea ce ei au proiectat în mare; miniștrii lor sînt, propriu-zis, niște instrumente în mîinile unui stăpîn
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-ar fi cu mult mai ușor pentru un om să înșele judecata suveranului în privința lui, cînd acestuia i-au lipsit ocaziile de a-l cunoaște mai bine? Un principe inteligent poate aprecia cu ușurință judecata, capacitatea celor care-l servesc, dar îi este aproape imposibil să știe cît sînt de dezinteresați și de fideli. S-au văzut adesea oameni care păreau virtuoși, din lipsă de ocazii pentru a-și arăta adevăratul caracter, dar care au renunțat la onestitate de îndată ce virtutea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pierdu însă această favoare, dintr-o cauză destul de frivolă: regina comandase o pereche de mănuși, iar Ducesa își comandase și ea niște mănuși în același timp; nerăbdarea de a le avea o făcu să o grăbească pe mănușăreasă să o servească înaintea reginei, în acest timp, regina își ceru mănușile comandate; o Doamnă*, care era dușmana doamnei Marlborough, o informă pe regină de tot ceea ce se petrecuse și o făcu cu atîta răutate, încît regina începu, din acel moment, să o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pragmatic, către aceia care își asumă un rol în guvernarea destinelor unor țări, istoria este avertisment: "Este ușor ca, printr-o studiere atentă a trecutului, să prevezi ceea ce se va întîmpla într-o republică, iar atunci, trebuie ori să te servești de modalitățile puse în practică de predecesori, ori, dacă acestea nu pot fi găsite, să le imaginezi după analogia evenimentelor". (I, 39) Din nefericire, această lecție a trecutului, care ne învață că istoria se repetă, autocitîndu-se, este ignorată adesea tocmai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vârstă, 60 sau 65 de ani și peste), ale căror limite păreau imuabile și răspundeau unor clivaje amplu justificate de partea cuprinsă efectiv în activitatea economică, astăzi ar exista motive care să ne facă să punem la îndoială vârstele ce servesc ca frontiere celor trei grupe. Într-adevăr, în cadrul populației adulte, procentele de activitate a celor între "20 și 24 ani" sunt în scădere atât pentru bărbați cât și pentru femei: 55,5 % dintre bărbați și 45,7 % dintre femeile acestui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
notabilă, a fenomenelor de dependență. Situația nu va fi neapărat aceeași în următoarea jumătate de secol. Evoluția probabilă a fenomenelor de dependență până în 2050 Proiecțiile de populație (totală, pe sexe, pe vârstă), făcute de INSEE după recensământul din 1999 și servind drept bază previziunilor cu anul 2050 ca țintă, au permis construirea unei piramide a vârstelor cu scop deductibil prezentată mai sus (graficul 1 din acest capitol). După cum vedem, trei scenarii sunt avute în vedere pentru Franța metropolitană (ipoteză pentru vârf
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că structura populației pe vârste este un indicator corect al structurii cererii de bunuri de consum, fiecare vârstă având cheltuieli adaptate nevoilor și gusturilor sale. Bunurile produse pentru satisfacerea consumatorilor, ca și acelea care sunt elaborate în scopul de a servi drept bunuri de dotare există numai pentru o fracțiune a populației, calificată drept populație activă, definită ca parte a populației totale care participă la activitatea productivă. Definiția aceasta, voit vagă, exprimă dificultatea de a separa aria activității de aria inactivității
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2003). Trebuie remarcat că normele definite de BIT nu sunt de ajuns pentru a exclude numeroase alte definiții ale locului de muncă, șomajului și inactivității. În Franța, de exemplu, surse de origine administrativă fac oficial concurență seriilor stabilite pentru a servi comparațiilor internaționale. Lucrul este în acest fel măsurat prin datele Uniunii naționale interprofesionale pentru locuri de muncă în industrie și comerț (UNEDIC), iar șomajul prin înscrierile la Agenția națională pentru locurile de muncă (ANPE). Statisticile ANPE duc la serii lunare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate pe baza cotizațiilor acumulate de-a lungul întregii sale vieți într-un cont individual. Acest cont, noțional sau fictiv, nu reprezintă decât un capital virtual, cotizațiile nefiind investite în active financiare, dar servind la plata pensiilor prezente (logică a repartiției). În ziua ieșirii la pensie, sumele plătite an de an sunt calculate ținând seama de speranța de viață a asiguratului, aceasta fiind în funcție de vârsta sa și de generația de apartenență. Acest sistem incită
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se instalează în viață. Se vorbește despre lipsa economisirii (désépargne) sau economisire negativă. În timpul perioadei de maturitate, veniturile cresc și efortul de economisire este și el maxim pentru două motive cel puțin: plata datoriilor și constituirea unui patrimoniu care va servi la finanțarea consumului în timpul perioadei de pensionare, când veniturile profesionale dispar. Consumul în timpul ultimei părți a vieții este finanțat în mod substanțial de cheltuieli masive, prin vinderea patrimoniului acumulat la maturitate și evident prin venituri de solidaritate reprezentate de pensii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și îmbrăcăminte. Finanțarea locuinței este luată deseori pe seama părinților, nu numai pentru studenți, ci și cu ocazia primelor luni de viață activă, când tinerii beneficiază de "o umbrelă familială"pentru chirie și pentru locuință, pentru dotarea ei, pentru a se servi de o mașină, întreținerea lenjeriei etc. O analiză extrem de precisă exprimă veniturile în funcție de vârsta persoanelor, veniturile fiind definite cu sau fără completare de resurse sociale, de transferuri interfamiliale, cu sau fără amputare din partea sistemelor fiscale în vigoare (Herpin și Déchaux
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
poate nu sunt evidente, dar ele au în comun implicarea generațiilor succesive, care pătrund unele într-altele într-un lanț de solidaritate. Acest lanț are aspecte pur economice (e normal ca generațiile succesive să contribuie la finanțarea dotărilor publice care servesc prin natura lor mai multor generații), el are și aspecte sociale (este logic ca persoanele mature să finanțeze formarea copiilor lor și bătrânețea părinților), el are în fine și aspecte legate de echitate, diferențele între venituri trebuind păstrate în niște
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să-l vedem și pe al doilea. Mai puteai să ghicești cu Zoli dacă va fi asfaltat vre odată sau nu drumul pietruit din Rătești. Aflase de la Baum Erika, o fată mai mică decît noi, dar al cărei tată avea servi ciu la oraș, că mai Întîi vor trage beton peste drumul din Ardud, apoi peste cel din Beltiug, urma la rînd Mădă rasul și abia la final trebuia să venim noi. Una ca asta o fi fost sau nu de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și care se uita la om cu un ochi roșu și cu unul negru, din nou unul roșu și altul negru. Puneau o batjocură de ban, nu rotuțe de dolari adevărați, pe una din holbăturile alea. Cum Floare Îi tot servea cu cîte ceva și tot debarasa, Bailey a oprit-o și a convins-o să pună și ea un cercușor cît gura de pahar pe unul din ochii morii. Apoi, i-au cerut să Învîrtă cu mîna comédia. S-au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din Noua Anglie pînă la Rio Grande și din Manhattan la Pacific. Marea sală ardea cu toate cristalurile aprinse În plafon, pe mese cu fețe scrobite și cu tacîmuri de argint, anume spre a scînteia cît mai tare. S-au servit băuturi În pahare și ele la fel de scăpărătoare. Domnul Bailey a apărut În frac, făcînd semn că dorește să fie ascultat. Și-a salutat pe rînd invitații, neuitîndu-i pe cei doi dregători de pendule, poftiți și ei ca martori a ceea ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
izvorau lumi na lină a unei autentice desfătări sufletești... Trăia bucuria de a le vorbi unor tineri iscoditori despre lucruri pe care nu le cerceta În fiecare zi și care nici nu erau de interes direct pentru enoriașii lui. Ne servise cu un coniac fin, cu alune și cozonac. În răstimpul unei respirații Îngăduite de, statuia episcopului și stafia prințesei curiozi tatea noastră și de promptitudinea explicațiilor sale, mi-a spus că-l cunoștea pe tata din partea căruia s-a bucurat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]