2,502 matches
-
ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor Cerna și Zlaști, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății, într-un depozit, mai mult de o tonă
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
se laudă că a făcut „să trosnească“ viața, strângând-o în brațele lui "(Chiot uriaș)". Izvoarele unor atari puteri sunt anteice, căci gigantul, în momentele de cumpănă, răcnește: Dar tu, pământ, m-ajută și te crapă / Și dă-mi din seva ta să beau o gură - / Să dau de-a rostogolul cerul greu, / Și-un munte înșfăcând - cât nouă turle - / În frunte să-l țintesc pe Dumnezeu, / Să tune patru zări, când o să urle ! "(„Geamăt de uriaș“)". Poetul trăiește existențele înaintașilor
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Colegul sau Carl Friedrich Gauss utiliză aceste observații pentru a determina distanța exactă a lor până la Pământ. Calculele sale au poziționat noul astru între planetele Marte și Jupiter. Piazzi le numi Ceres, după numele zeității grecești care face să iasă seva din pământ și să crească primele fire ale primăverii. Deși majoritatea asteroizilor nu sunt un pericol pentru Pământ, circa 2 000 de asteroizi mari (de 1 km sau mai mult) se apropie sau intersectează orbita terestră. Sunt numiți oficial NEA
Asteroid () [Corola-website/Science/298160_a_299489]
-
banan s-a păstrat nu doar pentru procesul de învățământ cât și pentru a realiza ciorne a textelor care urmau să ajungă pe tăblițele de lemn. El a stabilit experimental că glifele sunt destul de vizibile pe frunzele de banan din pricina sevei care apare în urma zgârieturilor și care este lăsată apoi să se usuce la soare. Cu toate acestea, odată uscate, frunzele devin fragile și nu rezistă pentru multă vreme. Barthel a emis ipoteza că frunzele de banan au servit drept model
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
sociologică contemporană prin suprapunerea semnelor încifrate peste elementele realității, grație unei remarcabile științe a meșteșugului, printr-o seducătoare complementaritate a a tradiționalului cu experimentul. Rezultatul, o lume care reține fugar atenția privitorului neavizat prin aparenta ei simplitate, dar mustind de sevă la un al doilea nivel de lectură. Sobrietatea mijloacelor amplifică ambiguitatea jocului figurativ-abstract, aici și dincolo, interior și exterior, ducând selecția de piese luate în ansamblul lor către o ficțiune romanescă, în care un element simplu se subsumează întotdeauna ansamblului
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
se referă în general la o dispersie stabilă (emulsie) dintr-un polimer microparticular într-un mediu apos. Acesta poate fi natural sau sintetic. ul natural este seva lăptoasă a mai multor plante care se coagulează când se expune la aer. Este o emulsie complexă în care se găsesc proteine, alcaloizi, amidon, zaharuri, uleiuri, rășini și gume. La majoritatea plantelor, latex-ul este alb, dar câteva au culoare
Latex () [Corola-website/Science/316607_a_317936]
-
ca o înaintare prudentă și treptată a unui cuceritor care, în timpul unei domnii de peste treizeci de ani, a eliberat provinciile de uzurpatorii băștinași și străini până când a ajuns „"să strângă ca într-un clește Constantinopolul imperial, trunchi fără frunze și sevă, menit să se prăbușească la prima lovitură de secure"” . În anul 1228 murea Robert de Courtenay, împăratul latin al Constantinopolului, iar coroana imperială revenea fratelui său, Baudouin al II-lea. Privată de o conducere fermă și cu o conjunctură externă
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
lui Ruebner are rădăcini în două peisaje principale - cel al Europei și cel al Israelului, iar sub acest aspect ea întruchipează „durerile celor două patrii” și tensiunea irezolvabilă dintre ele. E o poezie reținută, șlefuită și intelectuală. Ea își trage seva din cele mai vechi straturi ale poeziei ebraice și din cea mai bună tradiție a poeziei din Europa centrală”. Poetul și-a afirmat nu odată dragostea pentru peisajul Israelului, dar în acelaș timp a menționat că amintirea Carpaților natali stăruie
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de rezistență rămâne lucrarea " Trecute vieți de doamne și domnițe" (vol. I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline de nerv și de culoare, susținute de un limbaj cu sevă arhaică. O vastă galerie de doamne și domnițe, urmărite de la primii voievozi până la Unirea Principatelor, se perindă pe fundalul unei istorii zbuciumate. Memorabile rămân, de pildă, figura Chiajnei sau a Elisabetei Movilă ori sfârșitul cumplit al domniței Ruxanda, frumoasa fiică
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
sau coșenila ) este o insectă din ordinul Hemiptera, subordinul Sternorrhyncha, din care este derivat colorantul crimson natural, carmin. Un parazit pimar nativ la tropice și subtropice în America de Sud și Mexic, această insectă trăiește pe cactușii din genul "Opuntia", hrânindu-se din seva și nutrienții plantei. Coșenila este un cuvânt derivat . Mai vezi și cuvântul înrudit kermes care este sursa unuia dar mai slab colorant Mediteranean care este numit tot crimson, care era utilizat pentru a colora haine roșii înaintea descoperirii coșenilei în
Dactylopius coccus () [Corola-website/Science/326687_a_328016]
-
lucrările aparținînd celei de-a două perioade de creație a pictorului. Stilul cu care ne confruntă aceste lucrări este unul impresionistic, cu mari sintetizări și chiar simplificări stilistice și picturale. Simplitatea stă în ușurința de tratare a suprafeței cu o sevă subțire în general, un fond cromatic de fapt, peste care apar tușe mai vâscoase care definesc formele motivelor. Galbenul și albastrul apar într-o largă variație de tonuri și nuanțe. De la familia galbenului crom trecem prin citron și ajungem la
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
care i-a permis să revină în viața muzicală. După război a adoptat un stil ușor mistic pentru lucrarea "Flos Campi", o lucrare pentru violă solo, cor mut și orchestră și în "Simfonia pastorală" (Simfonia nr. 3) care își trage seva din experiențele sale de șofer de ambulanță în timpul războiului. Această ultimă lucrare a avut premiera pe 26 ianuarie 1922 la Londra sub bagheta lui Adrian Boult. După 1924 a început o nouă fază în viața sa muzicală, caracterizată prin ritmuri
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
și care vrea să-i înece. Curând, cei trei se trezesc în fața a două pericole de moarte: înecații - care vor să-i umple cu apă și să-i facă asemenea lor - și copacii care vor să le transforme sângele în sevă, aducându-i la stadiul de om-arbore. Cei trei se străduiesc să scape și descoperă un adăpost subteran, în care s-au refugiat o femeie cu copilul său pe cale de a se transforma în copac, precum și doi militari. Evenimentele se precipită
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
nici ce scria George Călinescu despre marele poet: ”Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. Așa cum afima Lucian Boia în volumul “Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit”: ” Și totuși, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
this music is as strong as ever“, aprecia Dublin Concerts. Abordarea muzicii are la bază sunetul tradițional de jazz vocal, aducând, totodată, influențe cât mai diverse: de la începuturile jazzului la muzica pop, soul și jazz contemporan. Compozițiile Alekăi își trag seva din țara ei natală; folclorul românesc se împletește cu armonia de jazz, dar și cu muzica clasică - compozitori renumiți, precum Debussy, lăsându-și amprenta în cântecele ei. Laolaltă cu piesele proprii, proiectele ei prezintă și aranjamentele originale ale unor cântece
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
obiectivele lor. În scrierile lor, ei și-au exprimat preferința pentru conștiința internaționalist-marxistă a solidarității de clasă. Primul manifest al grupului Devětsil i-a îndemnat pe tinerii artiști progresiști să se uite mai adânc în obiectele obișnuite pentru a găsi seva poetică de calitate. Zgârie-nori, avioane și mimi au fost elemente noi reflectate în creațiile avangardiste. Nezval a fost, de asemenea, o personalitate fondatoare a poetismului, o direcție în cadrul grupului Devětsil teoretizată în primul rând de Karel Teige. El a scris
Vítězslav Nezval () [Corola-website/Science/336144_a_337473]
-
din ultima parte a vieții. Alfred Hoffman afirmă că „Enescu a inovat continuu, dar fără gălăgie, fără să-și trâmbițeze descoperirile. Neîncetând să cultive și să dezvăluie atașamentul său pentru marile tradiții clasice și romantice, el s-a hrănit din seva muzicii populare românești.” Contactul cu lăutari ai satului l-au inspirat în creația sa și l-au determinat să mărturisească mai târziu: „Lor țiganilor, să le mulțumim, că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o prețuim; numai
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
de oaie (Inyama yegusha), și carnea de capră (Inyama yebhokwe), sorgul, laptele (de multe ori fermentat, numit "amasi"), dovlecii (amathanga), Mielie (făină de porumb), samp (unngqusho), fasole (iimbotyi), legume, cum ar fi ""rhabe"", spanac sălbatic amintind de măcriș, ""imvomvo"", dulcea sevă de aloe, sau ""ikhowa"", o ciupercă care crește după ploile de vară.
Xhosa (grup etnic) () [Corola-website/Science/337045_a_338374]
-
cetăți dispărute, doar nisipul și cărămizile mai vorbesc despre destinul trecător: ne sărutam printre gratii/ prinși în pânze de păianjen/consemnează ce trăiești/ îmi spuneai vorbind/ din ninive/ dar unde sunt cărămizile/ din ființa-neființă (sărut). Iarna, toamna sau primăvara, cu sevele sfârșitului sau ale începutului, reverberează în amintitele peisaje lăuntrice. Se poate vorbi despre un sentiment bacovian al ființei: din orizont iluzia/ pădurii de gheață/ și croncănit de ciori atârnând (bucolică). Ca și la Bacovia, anotimpurile produc depresii, zdruncină echilibrul fragil
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
nici ce scria George Călinescu despre marele poet: ”Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. Așa cum afimă Lucian Boia în volumul Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit: Și totuși, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
de a folosi culorile închise sau pure. Icoana Un loc aparte în expoziție și în pictura ta îl ocupă florile. Ele izbucnesc în culori vii, precum roșul macilor, galbenul florilor de câmp, movul în câmpiile cu lavandă, irișii își etalează seva în verdele pal sau intens, albul nuferilor. Sunt numită "pictorița florilor" și mă atrag culoarea, forma, perfecțiunea lor, mai ales că forile și plantele pentru mine sunt ca niște ființe vii, care transmit mesaje pozitive lumii noastre. Sunt puternic atrasă
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
Cu o paletă recognoscibilă în special în pictura în fața naturii, Dărăscu modelează prin pensulție una dintre cele mai reușite opere ale genului, un ulei de o mare respirație cromatică și picturală Valoare estimativă: € 8.000 - 14.000 Lucrări pline de sevă de Petrașcu, Ghiață, Țuculescu, Luchian, Mützner, Iser... Foto: ”Spre seară (Peisaj la Nicorești)” de Gheorghe Petrașcu Spre seară (Peisaj la Nicorești) de Gheorghe Petrașcu (1872, Tecuci, Galați - 1949, București) pare a fi o reinterpretare în notă originală a subiectelor similare
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
între România și Bulgaria - 110.000 de români din Cadrilater s-au mutat în România, în timp ce 77.000 de bulgari, în majoritate din Dobrogea, au fost transferați în regiunea cedată. Deși vremelnic în posesia României, Cadrilaterul își trage și astăzi seva spirituală din ceea ce a întemeiat aici regina Maria. Balcicul rămâne una dintre cele mai vizitate stațiuni de la malul Mării Negre, păstrând o frântură din istoria poporului român.
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]