3,426 matches
-
În trecut pădurile erau numeroase, dar din cauza locuitorilor acestea dispar treptat. Mai există câteva pâlcuri de arbori și arbuști. Păduri: Pădurea Grădinari (Sud) Pădurea Mihai Vodă (Nord) Tântăvean Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după icoana Maicii Domnului Portărița aflată la Mănăstirea IVIRON din Sfanțul munte ATHOS - Grecia. Fosta lăptărie; Centrul; Valea lui Tache; Școala Gimnazială Nr.
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Tântăveancă Tântăveni Biserică Ortodoxă Sfântă Treime cu hramurile Sfântă Treime, Sfanțul Meletie, Sfanțul Lazăr. Din data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după icoana Maicii Domnului Portărița aflată la Mănăstirea IVIRON din Sfanțul munte ATHOS - Grecia. Fosta lăptărie; Centrul; Valea lui Tache; Școala Gimnazială Nr.2 Tântava; Căminul de persoane cu dizabilități. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1589. Comună Tântava era formată din satele Tântava Banului și Tântava-Bălășoaia, cu 1180
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) de la Roată de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate că monumente de arhitectură, sunt biserică „Sfanțul Gheorghe” (1852) din Cartojani; și biserica „Sfanțul Nicolae”-Zgâia (1912) din satul Roată de Jos.
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
din Epoca Bronzului (cultură Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) de la Roată de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate că monumente de arhitectură, sunt biserică „Sfanțul Gheorghe” (1852) din Cartojani; și biserica „Sfanțul Nicolae”-Zgâia (1912) din satul Roată de Jos.
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul al XIX-lea. În comuna Vărăști se află curtea lui Radu și Constantin Șerban, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Sectorul Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Găneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Ambele sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică „Sfanțul Nicolae” din Moară Domneasca, ridicată în 1817 și modificată în 1909; și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Pitească, ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” și „Sfanțul Nicolae” din Crețuleasca, construită în 1669 și refăcuta în 1818; și biserica „Sfanțul Nicolae” din Ștefăneștii de Sus, ridicată în 1812-1815. În perioada de "boom" imobiliar din anii 2005-2008 din România, comuna a fost ținta unor proiecte de dezvoltare, dintre
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
geto-dacică și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” și „Sfanțul Nicolae” din Crețuleasca, construită în 1669 și refăcuta în 1818; și biserica „Sfanțul Nicolae” din Ștefăneștii de Sus, ridicată în 1812-1815. În perioada de "boom" imobiliar din anii 2005-2008 din România, comuna a fost ținta unor proiecte de dezvoltare, dintre care doar "Cosmopolis", dezvoltat de compania turcească Opus Development a avut o oarecare
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
de apă ale României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²), Neamț (5.836 km²), Bacău (6.603 km²) și Iași (850 km²). În antichitate, râul Siret a fost cunoscut sub numele de "Hierasus" (adică Sfanțul, în limba greacă), denumire sub care apare în "Geographia" lui Ptolemeu (circa 87 d.Hr. - circa 165 d.Hr.). În lucrarea să "Descriptio Moldaviae" (Descrierea Moldovei), scrisă în limba latină în perioada 1714-1716, voievodul cărturar Dimitrie Cantemir descrie astfel acest
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
fost director al seminarului tradiționalist catolic din Buenos Aires a fost excomunicat ("latae sententiae") în urmă pozițiilor sale extremiste, ca un cunoscut tăgăduitor al holocaustului și în urmă opoziției excesive față de o serie de decizii - considerate de el prea liberale - ale Sfanțului Sinod. La cererea a 4 cardinali, papa Benedict al XVI-lea i-a anulat în 2009 excomunicarea. În urmă luării de poziție a lui Wiesel (2009), care a dus la un val de proteste în lume Sfanțul Scaun a definitivat
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
prea liberale - ale Sfanțului Sinod. La cererea a 4 cardinali, papa Benedict al XVI-lea i-a anulat în 2009 excomunicarea. În urmă luării de poziție a lui Wiesel (2009), care a dus la un val de proteste în lume Sfanțul Scaun a definitivat excomunicarea lui Williamson. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR) a fost înființat la propunerea președintelui Ion Iliescu, ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 902 din 4 august 2005. Institutul are ca obiect
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
având ca reședința cetatea Morisena sau Maresiana, pe malul Mureșului. Teritoriul de la Criș până la hotarul Transilvaniei și până la Vidin și Severin se numea (în jurul anului 1000) Morisena. A construit în Morisena, cu binecuvântarea episcopilor de riț grecesc, o mănăstire închinata Sfanțului Ioan Botezătorul și a pus aici un egumen cu călugări. A doua mănăstire bizantina a lui , numită și Ahtunmonostur a fost ridicată la finele veacului al X-lea, ori în primii ani ai secolului al XI-lea. Ruinele se văd
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
Tomnatic. Sub acoperirea unui război între pretendenții unui ducat (Chanadinus era un fost general de-al lui Ahtum) regele Ștefan a ocupat Banatul. Mai tarziu, Chanadinus, după ce l-a înfrânt pe Ahtum, a ctitorit o biserică de riț grecesc închinata Sfanțului Gheorghe la Oroslanos (astăzi Maidan în Șerbia) și a așezat aici noi călugări. Mai tarziu, numele Morisena va fi înlocuit cu Cenad. În anul 1054, cănd biserică s-a despărțit între ortodocși și catolici, mănăstirea de la Morisena a ales catolicismul
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]
-
confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
Albă la Suceava moaștele Sfanțului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Lungă să domnie a
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
să atace Romă din lipsă proviziilor de hrană disponibile și de epidemia din aceea vreme. Papă Leon susținea că s-a întâlnit cu Attila și l-a convins să se întoarcă.Vazandu-l pe Papă, Attila l-a văzut pe Sfanțul Petru într-o halucinatie.Povestea Papei nu are baze solide și cu toate acestea, povestea a suplimentat prestigiul Bisericii Catolice . Când s-a întors, impresionat de civilizația română, Attila a ordonat construirea unei băi termale după modelul român. Attila avea
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
contenciosul bisericesc româno-rus, care durează până în prezent. Simion Mehedinți, ministrul de atunci al Cultelor, s-a pronunțat în sensul că Sinodul de la București ar fi avut numai de câștigat dacă arhiepiscopul Anastasie ar fi acceptat să intre în rândurile sale. Sfanțul Sinod de la București a decis ca episcopul Hușilor, Nicodim Munteanu, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chișinăului a fost numit Gurie Grosu. La 30 decembrie 1919 Sfanțul Sinod al B
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
rândurile sale. Sfanțul Sinod de la București a decis ca episcopul Hușilor, Nicodim Munteanu, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chișinăului a fost numit Gurie Grosu. La 30 decembrie 1919 Sfanțul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în ședința extraordinară, a luat hotărârea solemnă că "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe intreg pământul
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
solemnă că "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe intreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefala Ortodoxă". Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chișinău a adresat Sfanțului Sinod cererea că Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfanțului Sinod de la București rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autoritățile
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Biserică Autocefala Ortodoxă". Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chișinău a adresat Sfanțului Sinod cererea că Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfanțului Sinod de la București rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autoritățile române prin Decret Regal. I-a avut ca mitropoliți, până la ocupațiile sovietice din 1940 și 1944 pe Gurie Grosu și Efrem Enachescu. Alți episcopi eparhioți în Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
servi ca model pentru "Moise" al lui Michelangelo. Donatello lucrează în colaborare cu breslele din Florența, care comandă la diferiți sculptori statuile patronilor lor pentru biserică " Or Sân Michele". Donatello dobândește un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmură ale "Sfanțului Petru", "Sfanțului Marcu" și "Sfanțului Gheorghe" (1411-1416). Fidelitatea față de realitate și naturalețea figurilor, armonia proporțiilor și raportarea fragmentelor la întreg dau impresia că sculptorul și-ar fi realizat operele după modele. Relieful de pe piedestalul statuii "Sfanțului Gheorghe", pentru breaslă armurierilor
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]