40,428 matches
-
36. În continuare, Curtea reține că măsura criticată configurează un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare, în sensul că pune în balanță, pe de o parte, protecția imediată și nemijlocită a consumatorilor, așadar a unei largi sfere de persoane care, deși situate într-un raport de egalitate juridică, formală cu profesioniștii, totuși, sub aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se află într-o evidentă relație de inferioritate, și, pe de altă parte, interesul profesioniștilor de
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
și întinderii prejudiciului. În plus, cuantumul daunelor-interese moratorii, stabilit legal, este unul fix, astfel încât el nu poate fi modificat prin proba faptului că prejudiciul creditorului este mai mic. (...) Daunele-interese moratorii evaluate legal de art. 38 se circumscriu atât sferei obligațiilor care au ca obiect prestația de a da o sumă de bani, cât și obligațiilor de a face care pot fi evaluate în bani. În esență, se sancționează nesoluționarea cererii de despăgubire în termenele legale, precum și neplata despăgubirilor
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
echivalent, chiar dacă principiul reparației directe, în natură, este prioritar)^2. ^2 Pe acest aspect, în doctrină (L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. III, Raporturile obligaționale extracontractuale, Editura UJ, București, 2000, p. 498) s-a arătat că „pentru stabilirea sferei de aplicare și a procedeelor de realizare a exigențelor principiului reparării în natură a prejudiciului, trebuie avute în vedere, pe de o parte, natura și specificul fiecărui prejudiciu în individualitatea lui și, pe de altă parte, opțiunea victimei prejudiciate“. ... 57
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
În ceea ce privește critica referitoare la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie, Curtea a observat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, precum și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
că prevederile art. 7 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, reținând că aceasta reprezintă opțiunea legiuitorului, care stabilește, astfel, sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul efectiv de acces la
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
corelată cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008-2018 și nici cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, precitată, paragraful 17, Decizia nr. 100
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
nr. 55/2020 există și articole care stabilesc măsuri punitive, sancțiuni contravenționale, așa cum sunt art. 66 lit. a) și art. 65 lit. h), constată că, deși, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, contravențiile intră în sfera ilicitului penal, reglementările sunt neclare, imprecise și imprevizibile. Așa fiind, se întreabă cum ar putea o persoană să fie trasă la răspundere contravențională și cum poate să își facă o apărare efectivă și concretă în fața unei instanțe de judecată
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
de recurs în casație ridică, în principiu, problema conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, reglementarea actuală a art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală nu permite valorificarea lor pe calea recursului în casație, dată fiind limitarea sferei cazurilor de recurs operată prin art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, în special în ceea ce privește abrogarea pct. 14 al art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, care viza ipoteza în care instanța nu s-
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
în casație a devenit o cale de atac aproape lipsită de conținut, inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale indicate. Arată că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele unei hotărâri
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 699 din 29 noiembrie 2016 și nr. 424 din 9 iunie 2015, referitoare la natura juridică și limitarea sferei motivelor recursului în casație, reținând că, dacă scopul degrevării instanței supreme nu poate constitui un argument hotărâtor pentru limitarea sferei cazurilor de recurs în casație, specificul acestei căi extraordinare de atac constituie o justificare obiectivă și decisivă în acest sens
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Constituționale nr. 699 din 29 noiembrie 2016 și nr. 424 din 9 iunie 2015, referitoare la natura juridică și limitarea sferei motivelor recursului în casație, reținând că, dacă scopul degrevării instanței supreme nu poate constitui un argument hotărâtor pentru limitarea sferei cazurilor de recurs în casație, specificul acestei căi extraordinare de atac constituie o justificare obiectivă și decisivă în acest sens. Subliniază, totodată, că neprevederea, ca motiv de recurs în casație, a simplei omisiuni a unei instanțe de apel de a
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
iar principiul res judicata, unul pur teoretic. Or, o atare concluzie contravine tocmai dreptului garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în componenta sa privind securitatea juridică. Reține, de asemenea, că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație, limitată la chestiuni care vizează erori de drept, nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să promoveze căile de atac prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale ale
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
determinate, în mod hotărâtor, de specificul fiecărei proceduri judiciare în parte; ele nu pot constitui, prin urmare, în mod obiectiv, criterii de evaluare comparativă a standardului de protecție a dreptului la acces la justiție. Pe de altă parte, reține că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație nu afectează efectivitatea căii extraordinare de atac în materie penală, întrucât dreptul la un recurs efectiv garantat de Convenție nu este absolut, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta putând fi supus
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
la un recurs efectiv garantat de Convenție nu este absolut, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, acesta putând fi supus unor restricții legitime. Apreciază că soluția normativă care prevede cazurile în care poate fi exercitat recursul în casație, restrângând sfera acestora, nu încalcă nici principiul egalității și nediscriminării prevăzut de Legea fundamentală și convențiile internaționale, întrucât neconstituționalitatea unui text de lege pentru considerente ce țin de încălcarea egalității între cetățeni ar presupune să se constate că, în raport cu persoanele
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, legiuitorul a urmărit, pe de o parte, degrevarea instanței supreme, iar, pe de altă parte, respectarea specificului acestei căi extraordinare de atac. În realizarea acestui scop, au fost eliminate din sfera instituției analizate motivele ce vizau aspecte procedurale, care au fost transformate în motive ale contestației în anulare, potrivit naturii acestei din urmă căi de atac. Consideră că dispozițiile criticate nu generează discriminare între diferiții titulari ai dreptului de a promova
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale. ... 43. Mai mult, Curtea a statuat că Codul penal în vigoare modifică sfera de aplicare a instituției răspunderii penale, în favoarea unui regim juridic mult mai permisiv al organelor judiciare, nu doar prin reglementarea regulii conform căreia orice act de procedură îndeplinit în cauză are ca efect întreruperea cursului termenului de prescripție a
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 66). ... 70. Tocmai având în vedere sfera de competență a legiuitorului, Curtea constată că, în paragraful 34 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, a evidențiat reperele comportamentului constituțional pe care legiuitorul, iar nu organele judiciare, avea obligația să și-l însușească, acesta, în temeiul art.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
existând astfel probabilitatea ca cei care pun în aplicare legea să îi dea un înțeles greșit, în sensul că vor acorda acest beneficiu doar celor care contractează un credit după intrarea în vigoare a legii. În aceste condiții, se limitează sfera de aplicare a beneficiului numai la o anumită categorie de persoane, fără a exista o justificare obiectivă și rațională în acest sens. ... 12. Se mai arată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
se exercita asupra documentelor în care sunt consemnate operațiunile patrimoniale, înainte ca acestea sa devină acte juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competenței sau de către titularul unei competente delegate in condițiile legii. Nu intră în sfera controlului financiar preventiv,analiza și certificarea situațiilor financiare și/sau patrimoniale, precum și verificarea operațiunilor deja efectuate. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operațiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al : respectării tuturor prevederilor legale care le sunt
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
a statuat, prin decizia prin care a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, că sintagma „de la comunicare“ ar continua să producă efecte. Se intră astfel în sfera atribuțiilor Curții Constituționale, fiind totodată afectată obligativitatea respectării deciziilor acesteia. ... 10. Se mai susține că, prin stabilirea momentului comunicării ca punct de curgere a termenului de o lună în care poate fi promovată acțiunea în revizuire, sunt exceptate de la
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală și identitate sau expresie de gen, vârstă, ș.a. motive care, potrivit legii, constituie circumstanțe agravante. În România și în spațiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte ale societății civile, care recomandă României și celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecționale și creșterea caracterului disuasiv al secțiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naționale
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
muncă 50 , astfel încât să crească adresabilitatea măsurilor de incluziune activă, chiar la nivelul grupurilor vulnerabile dificil de plasat pe piața muncii formale. Capitalul social omogen din interiorul aceluiași grup de tip familial și capitalul social intergrupal favorizează activitățile din sfera activităților economiei non-formale, antreprenoriat și economie socială, dificultățile principale întâmpinate fiind legate de diferențele dintre mediul urban și cel rural, respectiv accesul redus la piețele de desfacere. În comunitățile vulnerabile cu populație romă se resimte acut nevoia unor facilități acordate
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
către publicul larg a legislației care îi protejează pe indivizi sau colectivități împotriva discriminării, îndeosebi referitor la lipsa de informare cu privire la căile de atac existente și revendicarea drepturilor fundamentale. Atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte 52 ale societății civile, care recomandă autorităților competente să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple, intersecționale. De asemenea, se recomandă sporirea abordărilor disuasive ale sancțiunilor aplicate în cazuri de discriminare și să
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
de specialitate primăriilor în procesul de realizare și implementare a unor programe/proiecte/acțiuni care vin în sprijinul membrilor comunităților vulnerabile cu romi. La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează Consiliul Consultativ al ANR, ca organ de consultare, format din specialişti din sfera ONG-urilor rome şi pro-rome, tradiţionale şi netradiţionale, cu experienţă de intervenţie în comunităţile cu populaţie romă. Procedurile de monitorizare și evaluare a implementării strategiei. Raportarea stadiilor de implementare Prezenta Strategie, aferentă perioadei 2022-2027 se concentrează pe intervențiile la nivel
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
admisibilitate 44. Guvernul susține că, pe de o parte, reclamanții ar fi putut contesta Încheierea pronunțată la 15 noiembrie 2017 de judecătorul de cameră preliminară și, pe de altă parte, amenda administrativă care le-a fost aplicată nu intră în sfera penală. ... 45. Reclamanții răspund la aceste argumente că încheierea judecătorului de cameră preliminară era definitivă și că, având în vedere jurisprudența Curții, amenda administrativă trebuie analizată ca fiind o sancțiune cu caracter penal. ... 46. Curtea constată că, în conformitate cu
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]