3,370 matches
-
E imoral că vrem să existăm? Tu ce-ai face, confruntat fiind cu niște oameni care vor să te distrugă prin toate mijloacele? Tu nu te-ai apăra? Prefer un interlop viu unui mort impecabil care ar asculta kaddishul în sicriu. Te rog să nu-mi vorbești de legitimă apărare. Îți pierzi adică sufletul pentru a rămâne în viață? Poate că e scuzabil in extremis, atunci când nu mai ai de ales. Numai că sunt vreo patruzeci de ani de când vă comportați
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
averii bătrânului (avere = mănăstire și sfânt) Behadim Ibraim Iomer. Alături în stare de ruină o frumoasă clădire care slujea de han și de ospătărie vizitatorilor mănăstirii (mutfac) cu două etaje. Biserica goală, cu zugrăveli fără valoare. Mormântul în formă de sicriu cimentat. Hogea citește dintr-un coran minunat tipărit cu slove fine paianjeni fini cu chenare aurite și enluminuri grațioase. Primește bani, cu o deosebită dexteritate. Bulgarii au pretins, acù câtăva vreme, că în mormântul acela ar fi un sfânt Atanasie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cei de subt pământ (Hanul-Ancuței). Vitruit. Cântăreț bisericesc nebărbierit, răcnește mișcându-și țepii de pe față. El crede că cântă. În valea Timocului, Românii au atâta de suferit în viață de la Sârbi, încât e obiceiu la morți să le puie în sicriu un băț ca să aibă cu ce se apăra pe cea lume de Sârbi. Descântecu șarpelui Toaca fantastică în baltă Năvod subt ghiață Pescuit pe plute la Galați, când am prins un somn Pescuit pe Bistriță și pe Tazlău ori Barnar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are pe Ștefan, apoi își spune cabazlâcurile și-și face giumbușlucurile lui... Sf. Ion cel Nou, care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
covici lunei mai; primă Pascu Iosip a Soficăi Ștefu Cernat vara în munte Goian p. Chilia Ghiță Platum Ciocârlie e în toiu. Stanciu Grigorașcu Jora Mârza p. Cetatea Albă Herman, chelar Zbierea Jurju vornic de arie Lazăr Pitărel Moșul cu sicriul Nechifor Căliman 1465 a murit Doamna Evdochia Domnul e văduv până la 1472 1408 a fost executat Petru Aron Îndată, la începtul anului 70 toamna sfințirea Putnei 3 sept. Ștefan e în al 12-lea an al domniei Chiajna, sora lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ucisă bestia, Samfira cere ca răsplată: „ - D-apoi să-mi faceți un copârșeu șî să-mi dați calea pre apă la vale! Pentru că nu departe de curțile zmeului era o apă mare șî poate că tocma Mureșul”. Figurarea morții în sicriul - barcă și revenirea în planul cosmic au ca finalitate găsirea alesului, desigur, un fiu de împărat, care o va lua de soție. Firul apei mari curge dinspre infernal spre universul ordonat, alimentându-l cu energii în formă primară ce au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un basm din Bughea de Sus, Argeș, în care mireasa își contrariază soțul cu premoniția ei, datorată statutului de neofit. Din indicațiile testamentare lăsate de fata pețită de zmei două sunt fundamentale prin semnificațiile înglobate. Mai întâi, fata insistă ca sicriul ei să fie scos printr-o gaură specială făcută prin spargerea unui perete. Valorificând informațiile din lucrarea lui Edward Westermarck, L’origine et le developpment des idees morales, Ion H. Ciubotaru consideră că „scoaterea cadavrului pe geam sau printr-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că „scoaterea cadavrului pe geam sau printr-o altă deschizătură decât pe ușă avea ca scop împiedicarea sufletului să regăsească drumul spre vechea locuință”. Același basm, intitulat Floarea de aur, în colecția D. Stăncescu, conține motivul scoaterii pe fereastră a sicriului unei fete omorâte de strigoi (monstru inițiator în plan ritual), mătușa ei fiind cea care acționează aici în cunoaștere deplină. Arhaicitatea acestei practici funebre este incontestabilă, un adevărat relict artistic pentru un fapt folcloric atestat. „În societățile tradiționale, sicriul era
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a sicriului unei fete omorâte de strigoi (monstru inițiator în plan ritual), mătușa ei fiind cea care acționează aici în cunoaștere deplină. Arhaicitatea acestei practici funebre este incontestabilă, un adevărat relict artistic pentru un fapt folcloric atestat. „În societățile tradiționale, sicriul era scos din casă pe fereastră, nu pe ușă, sau trecut peste gard, sau printr-o spărtură în perete sau tavan”, consideră Antoaneta Olteanu, în urma informațiilor din spațiul slav oferite de A. K. Baiburin. În basmul Mândra lumei, pruncul promis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de privirile oamenilor chiar și după ce a revenit la starea normală”. Iată cum o altă formă artistică sublimată devine un vestigiu istoric al practicilor tradiționale originare, și această direcție interpretativă nu lămurește complet implicațiile imaginii literare în cauză. Geamul din sicriu trimite la obiceiul investigat de Ion H. Ciubotaru în întreaga Moldovă: „o importanță deosebită prezintă informațiile potrivit cărora corpul sicriului este prevăzut cu două sau mai multe ferestruici’ (subl. aut.). Acesta consideră că „atunci când uzul căsuțelor de pe morminte a încetat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vestigiu istoric al practicilor tradiționale originare, și această direcție interpretativă nu lămurește complet implicațiile imaginii literare în cauză. Geamul din sicriu trimite la obiceiul investigat de Ion H. Ciubotaru în întreaga Moldovă: „o importanță deosebită prezintă informațiile potrivit cărora corpul sicriului este prevăzut cu două sau mai multe ferestruici’ (subl. aut.). Acesta consideră că „atunci când uzul căsuțelor de pe morminte a încetat, atributele acestora s-au transferat asupra sicrielor, deși motivația rituală nu mai exista”. Cântecele ritual ceremoniale păstrează, de asemenea, indicii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
H. Ciubotaru în întreaga Moldovă: „o importanță deosebită prezintă informațiile potrivit cărora corpul sicriului este prevăzut cu două sau mai multe ferestruici’ (subl. aut.). Acesta consideră că „atunci când uzul căsuțelor de pe morminte a încetat, atributele acestora s-au transferat asupra sicrielor, deși motivația rituală nu mai exista”. Cântecele ritual ceremoniale păstrează, de asemenea, indicii ale înmormântării arhaice: „Roagă-mi-te, roagă,/ De șapte zidari,/ Șapte meșteri mari,/ Zidul să-l zidească/ Și ție să-ți lase/ Șapte ferăstrui,/ Șapte zăbrelui./ Pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a celor două etape existențiale. În lipsa acestor asocieri, fereastra coșciugului din cap poate fi lesne ignorată, ca având rol utilitar. Studiul lui Petru Caraman asupra Porților monumentale ale României l-a condus pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea sicrielor cu ferestre se află în înmormântarea suspendată, pe care o descoperim, de asemenea, în basme: „...o năsălie din mlădițe de brad și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă a expunerii aeriene a moartei: un sicriu de aur așezat într-un paltin. Iulius Lips a investigat astfel de practici funerare la civilizațiile primitive: „Închinarea la soare, caracteristică populațiilor patriarhale, duce la dezvoltarea obiceiului de a înmormânta morții în vârfurile copacilor sau pe schele anume făcute, pentru ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scorbur-acolo”. Timpul desăvârșit al treimii este augmentat de eliberarea în ziua de duminică, când fiul de împărat o descoperă în scorbură și își începe el însuși inițierea. Episodul are o încărcătură sepulcrală, de întoarcere în mormântul crisalidă prin fibra lemnoasă. Sicriele arhaice erau confecționate din trunchiuri de copac tăiate în două și scobite: „Uite m-a trimes boieru cutare să fac un tron, c-a murit Chelbea și în alt loc nu e pomeneală d-așa copaci gros; d-aia eu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trimes boieru cutare să fac un tron, c-a murit Chelbea și în alt loc nu e pomeneală d-așa copaci gros; d-aia eu îndrăznii de venii să-l dobor p-ăsta” (Chirculești - Ilfov). Lexemul tron denumește și astăzi sicriul în Moldova și alte zone românești. Indiciile tulburătoare despre moartea inițiatică a fecioarei unifică valoarea magică a copacului spirit cu recluziunea thanatică în planul sacru. Prin aparența lemnoasă și cufundarea în trunchiul funerar, Lemnișoara devine inițiata pentru care doar fiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funebre. Adevărat dublu al celui plecat, toiagul este pus în groapă „«că zice că te latră cățeii pământului nouă zile și el (mortul) se apără dă ei cu hadaragu»” (CașinBacău). Un obicei asemănător există și în Munții Apuseni, unde în sicriul defunctului se pune «o bâtă cât el de lungă, ca să se sprijine în lunga lui călătorie». În alte regiuni ale Ardealului, răposatul este înzestrat cu «o măciucă nouă, cu care să se apere de dușmani și în care să se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul funebru de a transmite obiecte pentru viața de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul funebru de a transmite obiecte pentru viața de dincolo, atât pentru cel mort, cât și pentru cei ce au plecat înaintea lui, este foarte viu. Rudele așază în sicriul dalbului călător lucruri necesare continuării vieții, obiecte simbolice, chiar și răvașe pentru cei plecați de mult. Mentalul arhaic percepe, așadar, luntrea sepulcrală ca o formă materială de transport. O variantă culeasă în Valea Mănăstirii, Argeș, aduce feciorului toate obiectele miraculoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
departe de postul său, pe când alți vreo zece soldați bulgari coborau cu un fel de ladă, pe care o așezară în automobilul ce porni de îndată. Întorcându-se la postul său, sergentul constată că ușa Mitropoliei fusese forțată și că sicriul de argint cu moaștele Sfântului dispăruse. Anunțând pe călugări, aceștia traseră clopotul cel mare al Mitropoliei, fără însă a fi produs vreun efect asupra populației adormite. Urmează pe mai bine de treizeci de foi mai multe depoziții ale sergenților români
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
moaștelor, la ora 5,50, pe șoseaua de la Giurgiu, unde autoritățile române le-au luat în primire și le-au predat preoților, care, într-un automobil al Poliției, le-au adus la Mitropolie, însoțite de o mare mulțime. Mitropolitul binecuvântă sicriul rămas neatins și după ce Sfântul fu purtat o dată în jurul Bisericii, fu din nou repus la locul său, poporul se arătă fericit de readucerea Sfântului, binecuvântând pe salvatori. [...] Al. Tzigara-Samurcaș despre Tezaurul românesc aflat la Moscova (extrase) „/.../ la 11 Oct. 1915
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unui scriitor? Ei, întâmplarea face să fi trimis prima povestire la revista "Argeș" unde nici nu visam că voi ajunge vreodată redactor-șef, o povestire în care nu se întâmpla nimic, în care erau descrise doar impresiile personajului din urma sicriului dirigintei mele moarte cu o săptămână în urmă. Mi-a răspuns sec tocmai Maria Luiza Cristescu: "Mai trimiteți!". I-am mai trimis eu, dar ea nu mai răspundea la poșta redacției, îi luase locul Alexandru Monciu Sudinski care mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
autorităților și l-au dezgropat. Mare minune a fost. Se uscase puțin și era intact, neputrezit, răspândind o mireasmă plăcută cu bun miros. Și așa s-a arătat În vis la o altă persoană străină și bogată să facă un sicriu bun și deosebit, cu sticlă pe părțile laterale, ca să fie pus sfântul care se află În pustiul Hozeva. Și s-a făcut Întocmai cum s-a arătat În vis. Acum sfântul este pus Într-un sicriu prin care se vede
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bogată să facă un sicriu bun și deosebit, cu sticlă pe părțile laterale, ca să fie pus sfântul care se află În pustiul Hozeva. Și s-a făcut Întocmai cum s-a arătat În vis. Acum sfântul este pus Într-un sicriu prin care se vede. Vine multă lume și Îngenunchează la sicriul cu sfintele moaște ale Sf. Ioan Iacob Românul. Acestea sunt puse În peștera unde s-a nevoit multă vreme. Deși am auzit că s-ar putea să fie aduse
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]