3,605 matches
-
guguștiuc”, „cucuriguuu..”. Ulterior se fac propoziții care se pronunță cu pauze între cuvinte, exemplificându-se cu imagini fiecare noțiune: Urlă lupul în pădure. Am pus supă în farfurie. Fumul se suie în sus. Cuvintele se analizează fonetic prin despărțire în silabe și pe sunete. Logopatul trebuie să emită fiecare cuvânt, iar dacă nu are această posibilitate se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în pădure. Am pus supă în farfurie. Fumul se suie în sus. Cuvintele se analizează fonetic prin despărțire în silabe și pe sunete. Logopatul trebuie să emită fiecare cuvânt, iar dacă nu are această posibilitate se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în jos tubului vocal. - Scăderea intensității sonore se datorează micșorării orificiului intrabucal sau lungimii tubului vocal, fapt remediabil printr-o acțiune adecvată. - Parazitarea fonemului u de alte vocale se datorează modificărilor de poziției în timpul pronunției. Prin pronunțarea pe sunete și silabe remediem defectul. - Nazalizarea vocalei u este substratul apariției vocii de cap, produsă prin dirijarea parțială a aerului nazal. Corectarea se face prin devierea vocalei a spre vocalele o, apoi u. Se pronunță a cu o deschidere maximală a mandibului și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
emite cu dificultate izolat și se pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de aceea se va exersa emiterea pornind de la pronunția silabei: be, sau în jocul de imitare a „behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată a fonemului e. Odată pronunțat corect, cuvântul se analizează prin despărțire în silabe și sunete, până la fonemul e care se pronunță repetat și scurt. Se trec la alte cuvinte care odată înțelese sunt introduse în sintagme și scurte propoziții: Fetele vesele pun pe mese vasele șterse. Pe mese sunt mere și pere pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vesele pun pe mese vasele șterse. Pe mese sunt mere și pere pe alese. Logopedul plasează oglinda lângă sine pentru ca subiectul să facă o comparație apropiată a propriei poziții de articulare cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
facă o comparație apropiată a propriei poziții de articulare cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corectare se pornește de la cuvântul primordial, în care s-a obținut pronunțarea corectă a fonemului, și se exersează diferite combinați silabice până se ajunge la combinația silabică care a creat dificultăți în articulare. Se pronunță pe litere și apoi unitar silaba ce a ridicat probleme, ca în final să se reconstruiască cuvântul. În momentul atingerii pronunției corecte, logopedul are obligația să semnalizeze și să încurajeze articularea. În nici într-un caz să nu se permită consolidarea unor deprinderi greșite, iar în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
patrulea sunet ca frecvență în limba română, încât prin exerciții sistematic și corect conduse se urmărește obținerea sunetului i ascuțit și închis, ca în cuvintele: piersică, miere, linie, bine, siringă. Se exersează pronunția prin metoda analitico-sintetică, cuvintele fiind despărțite în silabe și litere, după care se exersează diferite combinații silabice din care se fac cuvinte, iar acestea sunt introduse în propoziții diverse: piersică, pier-si-că, p-i-e-r-s-ică, pi, li, ri, di, liliac, ridiche. I-am dat lui o piersică, iar ei o floare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
întrucât practica a demonstrat că produce efecte contrarii. - exerciții de pronunție a vocalelor cu suflu exploziv oral, strigat și șoptit; - pronunțarea vocalelor precedate de fonemul h, r sau v: ha, hă, ho, he, hu, hî; - se exersează pronunția vocalelor în silabe inversate; - pronunțarea vocalelor cu capul în extensie fie în poziție șezând, fie din culcat ajută la ridicarea vălului palatin; Deformările interfonemice se exprimă prin transformarea unei vocale în altă vocală sau obținerea unor profile sonore intermediare. Recuperaționistul trebuie să aibă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
clasei a II-a, în fine 2 din cele 3 ale clasei a III-a și una din cele 2 ale clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
obiective ale elevului, cf. Sunetele limbii române (clasa I=. lămuriri metodice. Rostul acestei lecții este să dea elevilor cunoștințe clare și precise despre sunetele limbii noastre, despre pronunțarea lor corectă ca elemente constitutive al cuvântului rostit, despre împărțirea lor în silabe și consoane. Cu ocazia tratării fiecărui sunet, profesorul poate face și deosebirea între pronunțarea literară, provincială și incorectă a sunetelor, spre a trezi interes în elevi.” (Fl. Ilioasa, 1939: 33). XXII. Predarea gramaticii istorice în ceea ce privește „gramatica istorică”, [care vizează azi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Despre materialul de gramatică [din manualul de limba română pentru clasa a VI-a], Gî, XIII, 1962, nr.683, p.2. [27] POALELUNGI, GH., Lecții de gramatică [constatări], Gî, XIII, 1962, nr.681, p.4. [28] POPESCU, FLOREA, A., învățarea silabelor la clasa I , Gî, XIII, 1962, nr.675, p.4. [29] POPESCU, STELA; BOȘTINĂ, IOANA MARIA, Manualele de limba română pentru clasele I-IV (1962) [cu o parte refritoare la gramatică, p.125 126]-Rped., XI, 1962, nr.11, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Dana Poenaru, - 1994 (Sibiu: Polsib) [147] PENEȘ, MARCELA, învățăm să citim. București, Aramis, 1994, 96 p. [148] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. București, Teora, 1994, 120 p. [149] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. Sunetele limbii române. Regulile despărțirii cuvintelor în silabe. Alternanțele fonetice și accentul. Regionalisme și neologisme. Familia lexicală. îmbogățirea vocabularului. Exerciții rezolvate. București, Editura Teora, 1994, 120 p. [150] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a (școli normale, licee, clase
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scriere, exprimare și calcul, Trbînv, 6,nr.267, 1995, 7. [109] ILIESCU, CONSTANȚA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1995, 95 p. [110] ILINCA, ST.M. Gramatica instrumentală. Orto: silabă, silabație, despărțire în silabe, triftong, hiat. București, Festina, 1995, 240 p. [111] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [[Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 265, 1995, p. 4. [112] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Trbînv, 6,nr.267, 1995, 7. [109] ILIESCU, CONSTANȚA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1995, 95 p. [110] ILINCA, ST.M. Gramatica instrumentală. Orto: silabă, silabație, despărțire în silabe, triftong, hiat. București, Festina, 1995, 240 p. [111] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [[Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 265, 1995, p. 4. [112] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [Elisabeta Avram, Rodica Cucu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
teste, Slatina, Didactic Pres,2005, 84 p. [132] RADU, LILIANA CARMEN, Exerciții de limba română, Pitești, Editura Universității, 2005, 82 p. [133] RĂDUCAN, ADRIANA ELENA, Limba română: 1000 de teste-grilă, Craiova, Policrom, 2005, 243 p. [134] SÂRBOIU, TITICA, Despărțirea în silabe: primii pași, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2005, 37 p. [135] SÂRBU, AURELIAN; ACHIM, STELA; VINȚAN, EMILIA; NICULA, NICOLETA, Elemente de gramatică a limbii române actuale, Slatina, Gabriel, 2005, 356 p. [136] SARIVAN, LIGIA, MATEI CERKEZ, Didactica ariei curriculare Limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pune la loc partea de sus a urnei, care e lipită de partea de jos cu rășină și cu lut. Deasupra urnei preoteasa mișcă Încoace și Încolo o bucată de lemn fumegând și În același timp Îngână un cântec din silabe fără Înțeles. Rostul e să Împiedice sufletele celor de față să intre În urna unde se află mortul”583. Întrucât nici pe lună plină și nici puțin timp Înainte de luna nouă nu se fac Înmormântări, urna se păstrează câteodată vreme
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ideea definirii specificității poeziei îl preocupă constant. In 1832, reluând problema publică, în”Curierul românesc”, articolul „Pentru poezie”, în care, disociind, cu acuitate realistă, între versificație și adevărata poezie, el precizează:” nici rima, adică potrivirea sau împerecherea versurilor, nici numărul silabelor nu pot să facă poezia”.Tot Boileau aflase că literatura trebuie să fie stimulată, în dezvoltarea ei, de înșușirea unor reguli, că anumite teorii trebuie să stea la baza activității scriitorești, luminându-i rosturile și ușurându-i artistului sarcina de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
se folosesc ca semne ortografice. De exemplu, punctul marchează de obicei abrevierile. Cratima marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc sunete, fie că nu lipsesc. Este folosită în : - scrierea unor cuvinte compuse ;despărțirea cuvintelor în silabe; - între două numerale ; - scrierea unor cuvinte abreviate : d-ta, d-sa. CAPITOLUL II ORTOGRAFIA 1. Scurt istoric 2. Principii și norme de ortografie 3. Semnele ortografice 13 II. ORTOGRAFIA II. 1. SCURT ISTORIC Ortografia este un sistem de reguli precise
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
este hieroglifică ( cu ideograme pictate sau gravate, utilizată în antichitatea egipteană, pe la anul 3 000 î. H. ) și chineză (folosită de chinezi încă din anul 3 000 î. H. având 50 000 de ideograme). c)scrierea silabică - unde semnele reproduc silabe, nu sunete. Aceasta este scrierea cuneiformă folosită de popoarele Mesopotamiei. Astfel, în Japonia se folosește scrierea silabică. d)scrierea alfabetică - care notează sunetele de bază ale limbii. Astfel de scrieri sunt : feniciană, ebraică , indiană, arabă, greacă, latină, chirilică. Această scriere
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
eu, ele, ei ). - semivocală e (aceea, ea );literă ajutătoare (în combinațiile ce, ge, che , ghe, și înainte de o vocală ca în : ceas, geantă ). Se scrie și se pronunță ie și nu e, la început de cuvânt sau la începutul unei silabe care urmează după o vocală : ied, ieftin, ieșire, baie, cheie, femeie. Fac excepție de la această regulă neologismele în care e inițial se scrie și se pronunță e nu ie : examen, epocă, evident, explozie. De asemenea, e la început de silabă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
silabe care urmează după o vocală : ied, ieftin, ieșire, baie, cheie, femeie. Fac excepție de la această regulă neologismele în care e inițial se scrie și se pronunță e nu ie : examen, epocă, evident, explozie. De asemenea, e la început de silabă, precedat de vocală se scrie și se pronunță e și nu ie: alee, idee, poet, poezie. Nu se scrie și nu se pronunță u la sfârșitul cuvintelor terminate în diftongii ai, ei, oi, ui și în consoanele k, g și
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
punctuație, dezvoltă spiritul de concurență, disciplina în timpul jocului. Exemple de propoziții: - Ioana este elevă silitoare ? - Vino mai repede ! - Astăzi este joi. - Am în ghiozdan: cărți, caiete, penar. Un alt joc care se poate desfășura individual sau un grup este,,Completează silaba !’’. Elevilor li se prezintă mai multe silabe : ca, bă, re. Li se cere să alcătuiască mai multe cuvinte cu fiecare din aceste silabe. Câștigă elevul sau grupa care a alcătuit mai multe cuvinte: Acest joc poate fi introdus într-o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
jocului. Exemple de propoziții: - Ioana este elevă silitoare ? - Vino mai repede ! - Astăzi este joi. - Am în ghiozdan: cărți, caiete, penar. Un alt joc care se poate desfășura individual sau un grup este,,Completează silaba !’’. Elevilor li se prezintă mai multe silabe : ca, bă, re. Li se cere să alcătuiască mai multe cuvinte cu fiecare din aceste silabe. Câștigă elevul sau grupa care a alcătuit mai multe cuvinte: Acest joc poate fi introdus într-o lecție de citire la clasa I, pentru
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]