3,171 matches
-
identifice cu valorile, rolurile și comportamentul social prin intermediul reclamelor care, la rîndul lor, reprezintă un important instrument de socializare ca și de manipulare a cererii de consum. Publicitatea vinde produsele, dar și o anume perspectivă asupra lumii prin imaginile retorice, sloganurile și juxtapunerea lor în reclamele în care sînt înglobate resurse artistice, cercetare științifică și strategii de marketing în cantități impresionante. Aceste reclame exprimă și întăresc imagini dominante ale sexului și atitudinii pe care bărbații și femeile trebuie să și le
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cea a femeii Virginia Slim (care poartă acum cizme, mănuși și jachetă de piele) și care sugerează că a parcurs un drum lung pînă la statutul actual; prezența țigării asociază fumatul în public cu progresul social. În acest caz, familiarul slogan "Ai parcurs o cale lungă, fetițo!" lipsește, poate pentru că femeia reprezentată în afiș nu ar tolera apelativul "fetițo" ("baby") și pentru că grupurile de feministe protestaseră deja împotriva cuvîntului sexist și jignitor din slogan. De remarcat, de asemenea, transformarea suferită de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu progresul social. În acest caz, familiarul slogan "Ai parcurs o cale lungă, fetițo!" lipsește, poate pentru că femeia reprezentată în afiș nu ar tolera apelativul "fetițo" ("baby") și pentru că grupurile de feministe protestaseră deja împotriva cuvîntului sexist și jignitor din slogan. De remarcat, de asemenea, transformarea suferită de imaginea femeii din reclama la Virginia Slims. Nu mai este zîmbitoare, drăgăstoasă, o potențială soție sănătoasă ca în reclamele mai vechi, ci mai amenințătoare, mai sexy, mai puțin domestică și mai masculină. Ochelarii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de cultură hedonistă, bazată pe cultul timpului liber din societatea post-modernă și accentul pe plăcerea consumului, a spectacolului și a înviorării. Acest text referitor la prospețime dă o nouă legitimitate fumatului, prezentat ca o activitate înviorătoare (bazat poate pe faimosul slogan Pepsi "pauza care înviorează") și care codifică o activitate în mod evident periculoasă drept "înviorătoare" și deci bună pentru sănătate. Absența siluetelor umane din reclamele Marlboro din deceniul opt ar putea fi privite și ca semne ale dispariției elementului uman
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sens, și faptul că e pus mai tot timpul pe ironii și pe glume totdeauna spirituale. Are corp vânos, ca de taur, dar se vede clar cum boala sărăciei l-a măcinat până aproape de terminare. ,,Carpe diem!’’ (trăiește clipa!), e sloganul acestui om de mare caracter. Poate că numai asta i-a mai rămas de făcut! Are tabietul său: după fiecare masă iese pe balcon, aprinde țigară și trage adânc în plămânii mâncați de boală. Rar când trece peste această regulă
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
vrea să știe exact câte ajutoare să ceară. Dar Guvernul de unde primește ajutoarele astea? Ei, cică de la americani. Și vin americanii la noi??? Așa se zice... In scurt timp, informația a prins contur sub forma unei lozinci sau a unui slogan care era rostit mai tare sau mai încet pe străzile târgului: "Vin americanii!!!". Sintagma aceasta, alcătuită din două cuvinte, era strigată, țipată, urlată cu disperare, cu toată forța, cu venele gâtului umflate, cu ochii bulbucați și aprinși ca ai consumatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
regimul comunist să supraviețuiască ! M-am întors imediat în Televiziune, iar locul meu era deja hotărât : lângă cei care cereau lichidarea comunismului. Încă din prima zi aveam să văd în Iliescu nu omul care aduce guvernarea democratică, ci, vorba unui slogan care avea să apară după câteva zile : Iliescu pentru noi/ este Ceaușescu doi ! A.M.P. : SĂ uităm că el i-a invitat pe ruși să intre în zilele acelea marcate de terorism, fărĂ teroriști, și că rușii l-au refuzat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt azi mari și tari în sindi‑ catele ce au participat din plin la falimentarea Televiziunii, îndemnați de redactorii care fuseseră în Studioul 4 în zilele când știrile otrăveau apele, se învârteau în cerc, în curte purtând niște bannere cu sloganuri scoase parcă din Scânteia anului 1946. Plus niște caricaturi grotești ale lui Coposu și Paler ; chiar dacă Paler fusese director la un moment dat în Televiziune și simpatizat de mai de toți cândva, acum devenise odios - și mărșăluiau așa... Parcă erau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ca să nu spun altfel. Am fost foarte neplăcut surprinși de poziția foarte moale pe care a avut-o PNȚCD-ul printr-unul dintre liderii săi, senatorul Gabrielescu, sper să nu mă înșel, care s-a exprimat la Televiziune, repetând un slogan ceaușist, cum că nu ne amestecăm în treburile interne ale URSS-ului... Diferite grupuri de foști, care până atunci păreau în adormire, au început să se agite. Doar Alianța Civică a fost intransi‑ gentă. Dis-de-dimineață, a doua zi după ce aflasem
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din ultima clasă, care votau pentru prima oară, să se ducă la vot și să voteze schimbarea. Am folosit fotogra‑ fia aceea celebră din Piața Tienanmen, cu un student care stătea în fața tancurilor, și sub acea imagine am scris un slogan care spunea așa : „Un singur om con‑ tează. Votează !“. Atât. Asta a prins la liceeni. Cu asta ne-am ocupat, cu oameni tineri ca Oana Suciu. După aia am făcut și un manual de științe politice pentru liceu, cu Sorin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cumpărat opinia publică din România. Eu n-aș fi știut asta dacă nu ar fi încercat să ajungă și la mine. Așa m-am prins ce se întâmplă și așa am devenit interesată de povestea asta. Și atunci a apărut sloganul cu care am demonstrat în toamna trecută : „SĂ vină presa, să-i scoatem lesa !“. Așa mi-a venit ideea că un pas înainte ar fi măcar să aflăm cine plătește conținutul de presă. Asta nu înseamnă necesarmente că toți ziariștii de la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
este foarte-foarte mare. Anul trecut, prin noiembrie, am scris un text care se chema „Degeaba am intrat în UE“. A avut în câteva ore 50.000 de citiri. Acest lucru se întâmplă numai în momentul în care acest gen de slogan corespunde cu ce simt oamenii. Pentru că în text nu spuneam că degeaba am intrat în UE. Titlul era un fel de „of“, în text mă văicăream că, din cauza incompetenței și corupției celor care ne guver‑ nează, ratăm această ocazie. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din ianuarie 2012 sau după aceea ? A.M.P. : Erau două grupuri față în față. Pe trotuarul din fața Teatrului Național erau revoluționarii și oamenii lui Dan Voiculescu de la Antena 3. Și aranjau ca la televizi‑ une să apară numai ei cu sloganurile lor. Pe trotuarul de vizavi, în față la Arhitectură, erau ONG-urile noastre. Iar ONG-urile aveau sloganuri de genul „USL, PDL, aceeași mizerie !“, despre care acum aflăm că erau indicații să nu apară la televiziune, la Antena 3. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Național erau revoluționarii și oamenii lui Dan Voiculescu de la Antena 3. Și aranjau ca la televizi‑ une să apară numai ei cu sloganurile lor. Pe trotuarul de vizavi, în față la Arhitectură, erau ONG-urile noastre. Iar ONG-urile aveau sloganuri de genul „USL, PDL, aceeași mizerie !“, despre care acum aflăm că erau indicații să nu apară la televiziune, la Antena 3. Dar, din fericire, era televiziunea Realitatea, care și atunci, și astă-toamnă, cu Roșia Montană, a fost unica televiziune ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
propria lor religie cu îndărătnicie și fără nuanțe, de ce să nu înlesnim contactele prin concesii diplomatice? Rețeta ne-a dat-o de curând profesorul Carl-Martin Edsman, în Finsk Tidskrift. Conținutul afirmațiilor sale limitate poate fi rezumat, fără riscul simplificării, prin sloganul: „Fundamentaliști din toate religiile, uniți-vă!”. Dacă renunțăm la studiul critic istorico-religios al învățăturii credinței asiaticilor, atunci poate că orientalii ne vor lăsa în pace din pură amabilitate... În același timp, profesorul Zaehner de la Oxford ne servește un mare talmeș-balmeș
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
singurătate, atunci ne-am mîntuit de frică. O miraculoasă solidaritate a luat locul ezitărilor, apatiei și lașității. Disperarea s-a metamorfozat în curaj, curaj dus pînă la uitarea de sine, atunci am devenit temerari: noi sîntem poporul, scandau demonstranții, un slogan în aparență banal, dar încărcat cu o adîncă semnificație, pentru că el exprima momentul trezirii unei conștiințe colective dintr-o fără de sfîrșit letargie. Atunci am redevenit oameni întregi și cît de bucuroși eram. Se spune că ploaia de vară din dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
R", menită să instige la acțiuni antitotalitare. Grupul Băcanu va edita în clandestinitate, după Congresul XIV al PCR, ziarul România. "Într-o țară care tace, ziarul "România" vorbea. Chiar și în ultima fază a ceaușismului presa asistă mută la paranoia sloganelor: Ceaușescu reales, la al XIV-lea Congres. Ziarul "România" spune cu un curaj extraordinar: "Din chipul conducătorului nu a mai rămas decît o caricatură"". Trei sute de exemplare vor fi difuzate, cineva din rețeaua de difuzare, cum era de așteptat, va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și atunci am vrut să demonstrăm după că vigilența noastră este vie și trează! Și ce am reușit, de fapt?! Fracturarea lumii literare, Încă o dată izolarea și chiar calomnierea unor spirite de vârf și agitarea În câmpul politic a unor sloganuri depășite de care s-au folosit apoi, s-a văzut În penibila guvernare a Convenției, unii carieriști lacomi și incompetenți. Astăzi, cum o spuneam, regret că nu m-am apropiat de cercurile P.N.Ț.-iste, Înainte de ’96, și mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
desemna ca „dușman”, „străin” sau „intelectual”. Sigur, o anume coeziune, unitate, entuziasm și altele sunt Înscrise și pe flamurile partidelor care intră În competiție electorală, dar eu nu cred că cetățeanul „de rând” va fi cu adevărat mobilizat de aceste sloganuri. Paradoxul real constă În aceea că trebuie să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al doilea război, nici ea dusă până la capăt, acea Românie pe care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai, cei care s-au și recunoscut ca atare și s-au constituit În „mase vociferante și entuziaste” clamînd unul sau altul dintre sloganurile de stânga sau de dreapta!... Deoarece atât sistemul nazist, cât și cel comunist nu pot fi declarate simplist ca „niște dictaturi” ale unor sanghinari și descreierați. Omenirea, de la Începuturile ei, a cunoscut tot felul de dictaturi; iar În modernitate, cele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vină de a se fi născut, ea, libertatea, era decapitată În formele cele mai arbitrare și insolente. Poate, mai știi, tinerelul zvăpăiat care eram ar fi fost dispus să intre și el „În revoluție”, cu atât mai mult cu cât sloganele ei păreau Îmbibate de raționalitate, deși „ea” Îi ataca pe cei În mijlocul căreia mă născusem și care mă iubeau. Da, dar... „revoluția” nu m-a vrut! Sau... ba da, m-a vrut, dar ca victimă, nu ca erou. Se pregăteau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce riscă să se stabilizeze; și eu cred că, dincolo de atâția factori analizați zi și noapte de mass-media, două sunt „sursele” ei principale și grave: „căderea” României În libertatea socială după o dictatură „aparte”, cea ceaușistă care, În formă, păstra sloganurile și resentimentele bolșevice și ne-a izolat Încă o dată de Europa, În timp ce țările vecine cu noi, de la Nord, mai ales, „comuniste” și ele, dând aparența unei servituți pro-moscovite, Începuseră deja din deceniul opt legături economice și culturale cu Vestul, căderea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stat comunistă urmărea să-și păstreze controlul asupra avuției țării. Nici capitalul străin n-a fost primit cu entuziasm, cum s-ar fi cuvenit și cum ar fi fost cu siguranță În interesul României. „Nu ne vindem țara“, așa suna sloganul la modă În primele luni ale lui 1990. Îl strigau mii de muncitori care Îl susțineau pe Iliescu În proiectul său de reformă lentă și limitată. Față de terapia de șoc practicată de polonezi, România s-a situat la polul opus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
când În când despre Ungaria Mare sau se deplânge soarta ungurilor aflați dincolo de hotarele țării. Toate acestea au fost Însă mult exagerate de naționaliștii români și, În anume momente, de guvernările de până În 1996 („pericolul maghiar“ dovedindu-se un eficient slogan electoral). Pare unora suspect și faptul că oameni de afaceri din Ungaria se opresc și investesc În Transilvania, fără să mai treacă munții, spre celelalte regiuni românești. Cert este că Ungaria „atrage“, și nu numai pe maghiarii transilvăneni, dar și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
români procesul de unificare europeană este o șansă. Cea mai mare din întreaga lor istorie. Totul e să fim atrași în el. Și nu vom fi atrași până când nu vom dori noi înșine acest lucru, dar nu la nivel de slogan, ci la nivel de fapte. În aceeași seară, la primărie, am o scurtă discuție cu Thomas Wohlfahrt, care îmi vorbește despre bursele pe cale le oferă Casa sa de creație, pentru o lună, la Berlin, după ce îi descriu tribulațiile unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]