6,398 matches
-
însă ele au revenit aproape complet (și în totalitate la originalitate și elaborare) în timpul clasei a cincea. Alți cercetători și teoreticieni au remarcat o regresie generală mai îndelungată a performanțelor creative pe parcursul ultimelor clase primare. Printre posibilele cauze se află socializarea și schimbarea climatului școlar odată cu trecerea în alte clase, deși compensarea cu succes a efectelor crizei printr-o atenție sporită acordată comportamentului școlar evidențiază prevalența celei de-a doua cauze (Torrance și Gupta, 1964). În mod regretabil, diminuarea performanței intelectual-ideative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dominată de filologi, scriitori și istorici la una în care să-și găsească locul și o serie de eminenți reprezentanți ai științelor. În 1923, de pildă, Dimitrie Gusti sesiza că rolul forului academic era acela de a „răspunde necesității de socializare a creației, de a înfrunta pericolul specializării excesive a științei”. După el, instituția academică „reprezintă totalitatea rezultatelor științifice în unitatea lor; ea este imaginea organică a eternului deziderat de sinteză a tuturor științelor într-un singur corp”, funcția ei specifică
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
fuseseră parte a cunoștințelor generale predate la nivel gimnazial. În absența unor noțiuni de bază bine Însușite, studenții ar fi fost incapabili să beneficieze de avantajele metodologiei empirice 17. Reforma educației era interpretată În analizele autorilor pro-europeni În relație cu socializarea, Înțeleasă ca proces cultural, marcat de specificitățile structurii sociale, de nivelul de dezvoltare economică și de sistemul politic. În opinia acestor autori, calitatea educației nu putea fi evaluată decât În relație cu toți factorii sociali, economici și politici care o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
corelații genetice Între caracteristicile sexuale și inteligență. Cu toate acestea, raționamentul care lega indisolubil identitatea de gen de sexul persoanei și de capacități intelectuale și abilități specifice, transmise ereditar, a fost larg acceptat ca justificare pentru impunerea unei polarizări a socializării rolurilor de gen În sistemul de educație. Același argument le oferea celor mai mulți promotori ai reformelor garanția că generațiile viitoare se vor identifica mai bine cu limitele și potențialul lor biologic, asociate indentității lor de gen. O tabără diferită a mișcării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Șezătorile erau În mod tradițional Întâlniri informale În care femeile se adunau să țeasă și să Împletească Împreună sau să brodeze costume de sărbătoare și să vorbească. Șezătorile aveau loc mai ales În timpul iernii și ofereau un spațiu esențial de socializare pentru femei, Într-un cadru definit ca aparținând femeilor, cam În același mod În care cârciumile satelor erau definite ca spații de socializare exclusiv masculine. 65. Iuliu Moldovan, „Colaborarea Între Astra și Uniunea Femeilor Române”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sărbătoare și să vorbească. Șezătorile aveau loc mai ales În timpul iernii și ofereau un spațiu esențial de socializare pentru femei, Într-un cadru definit ca aparținând femeilor, cam În același mod În care cârciumile satelor erau definite ca spații de socializare exclusiv masculine. 65. Iuliu Moldovan, „Colaborarea Între Astra și Uniunea Femeilor Române”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 4, aprilie 1927, pp.119-122. 66. N. Căliman, „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, 67, nr.2-3, martie-aprilie 1936, pp. 511-524. 67. Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
3-4, martie-aprilie 1944, p.67. 106. Pentru ideile formulate la Începutul carierei sale, vezi Mihai Kernbach, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10; pentru opiniile sale ulterioare, vezi Mihai Kernbach, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944, p. 7. 107. Iosif Stoichiță, „Organizația sanitară În Uniunea Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, p. 232. 108. Fond Ministerul Sănătății, 1946, dos.1. 109. Fond Ministerul Sănătății, 1947, dos. 11
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
martie 1935. Kernbach, Mihai, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10. Kernbach, Mihai, „Ereditatea și criminalitatea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 6, iunie 1927, pp. 166-168. Kernbach, Mihai, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944. Leon, N., „Generațiunea spontanee și darvinismul”, Convorbiri Literare, vol. 37, nr. 4, 1903. Leonida, Iosif, „Ce poate realiza practic eugenia la noi?”, Mișcarea Medicală Română 8, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 366-371. Lepși, I., Eugenia, Chișinău
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
civilitatea), pe de altă parte. Limba - un criteriu al superiorității Un loc aparte revine limbii, ca normă a superiorității, ca indice al apartenenței atât sociale, cât și culturale. În majoritatea cazurilor, limba face parte din bagajul cultural transmis pe calea socializării primare. Totuși, ea se poate dobândi și ulterior, prin învățare. Se întâmplă ca o elită să se distingă prin folosirea unei limbi, alta decât cea a poporului din care face parte. Așa s-a întâmplat în Rusia și în Flandra
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
funciare. Dimpotrivă, în Marea Britanie am asistat la un proces de adaptare reciprocă între elitele stabilite și cele emergente, proces pe care nu l-am mai găsim nicăieri în alte țări. Acest proces de adaptare a fost posibil datorită procesului de socializare oferit de sistemul școlilor publice (public schools), a aflat ulterior în conjuncție cu studiile continuate la Oxford sau Cambridge: formația „Oxbridge” (Stanworth și Giddens, 1974, p. 99). Persistența titlurilor aristocratice nu este doar o reminiscență a vechii orânduiri: ea a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Corpul Podurilor și al Șoselelor, pentru cele provenite de la l’École Polytechnique” (Bauer și Bertin-Mourot, 1997, p. 48). Rezultă că o proporție deloc neglijabilă a cadrelor superioare din sectorul public și cel privat au fost marcate de experiențe de socializare comune ce asigură „o viziune a lumii uniformă, o mare competență și un ascuțit simț al eficacității [care se crede] neutră din punct de vedere politic” (Birnbaum, 1977, p. 61). Aceasta asigură o „legătură strânsă între lumea afacerilor și personalul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Crowd (1950). Ceea ce oferă Riesman, într-o perspectivă istorică pe termen lung și acordând o prea mare importanță variabilei demografice este o teorie a evoluției în raport cu norma. În societățile de tip tradițional, ordinea socială prezintă o stabilitate relativă. Procesele de socializare au drept efect încercarea de a inculca o supunere cvasiautomată față de normele stabilite și de autoritățile constituite. Este epoca omului așa-zis tradition-directed („cu determinare tradițională”). Conformitatea sa e dictată de relațiile de putere „ce există de secole și pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o procedură de recrutare relativ închisă, cu o mare densitate de contacte în cadrul ei. Cele două dimensiuni nu sunt independente una de cealaltă. Într-adevăr, sistemul de recrutare relativ închis comportă o mare probabilitate de inducere a unui proces de socializare coerent ce are ca rezultat un grad înalt de integrare a elitei. Există totuși și cazuri în care un sistem de recrutare relativ închis nu antrenează un grad înalt de integrare. Este ceea ce Giddens numește o elită stabilită. Când sistemul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se comporte într-un anume fel. Cei care știu că restul carierei lor va fi fondat pe alegere vor avea tendința să se preocupe mai mult de opiniile, atitudinile și voturile alegătorilor. De asemenea, procesul comportă însă un element de socializare anticipată. Oamenii politici în ascensiune către posturile cele mai înalte tind să anticipeze preocupările și exigențele legate de nivelul superior. Într-un sistem în care viitorul politic depinde nu de sancțiunea electoratului, ci de bunul-plac al elitelor deja la putere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sfârșitul unui mandat electiv în sânul organizației. Într-adevăr, foștii conducători nu puteau decât să fie confruntați cu o pierdere însemnată în privința statutului și a veniturilor. În sfârșit, modurile de recrutare a elitelor politice au și ele un efect de socializare asupra nou-veniților. Competiția pentru posturile de responsabilitate relativ puține inculcă viitorilor lideri anumite moduri de a se comporta. Ceea ce li se inculcă sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură ascensiunea în ierarhie. Numai că, odată însușite, aceste
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt, mai întâi, felurile de a se comporta, ce asigură ascensiunea în ierarhie. Numai că, odată însușite, aceste norme devin norme de conduită pentru cei ajunși la vârf. O diferență notabilă între elitele franceze și cele britanice ține parțial de socializările în cadrul instituțiilor de învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor franceze sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda diferențelor dintre ele, elitele franceze și britanice au în comun ceva care le separă de elitele americane, dat fiind că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul de socializare este mult mai evident, când ascensiunea socială s-a efectuat în sânul aceluiași sistem politico-administrativ, decât atunci când ea a avut loc în contexte organizaționale diferite. Elitele politice și administrative europene sunt mult mai stabile și mult mai bine pregătite pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Enciclopedia dezvoltarii sociale Instituțiile reprezintă unul dintre conceptele cheie ale sociologiei generale, fiind un instrument fundamental al științelor sociale. Instituțiile sunt structuri de interacțiune, care au drept scop satisfacerea nevoilor sociale primare. Dintre aceste nevoi putem enumera socializarea celor din noile generații, producerea și distribuirea bunurilor și a serviciilor, menținerea ordinii sociale ș.a. Universitățile, spitalele, Armata, Biserica, parlamentul, căsătoria, profesia, securitatea socială și multe altele intră în categoria instituțiilor. Existența și funcționarea corespunzătoare a instituțiilor reprezintă o condiție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ar fi fost create de natură. Pentru a surprinde acest caracter, nu este de dorit folosirea termenului inerție, ci a celui de reproducere identică; „... stabilitatea instituțiilor se bazează pe procesul social al reproducerii identice, care este asigurat de efectul de socializare a instituției și de viabilitatea sa funcțională” (Offe, 1996, p. 208). Ultrastabilitatea apare în două moduri. Primul ține de gradele de libertate pe care instituțiile le lasă comportamentului individual. Instituțiile oferă doar o structură în interiorul căreia alegerile sunt posibile. Instituțiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stabilitatea constă în crearea de reguli instituționale care să reglementeze schimbarea regulilor instituționale. Instituțiile depind de semnificația pe care le-o acordă actorii. Orice instituție trebuie să fie capabilă să-și găsească, să extragă resursele necesare pentru a funcționa. Atât socializarea internă (consolidarea credințelor), cât și eficacitatea externă (controlul resurselor) sunt criterii necesare pentru existența și viabilitatea instituțiilor. Ele nu trebuie doar să fie cunoscute că există, ci trebuie să aibă sens pentru actori și chiar să le impună obligații. Aceste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Toate acestea au loc în contextul în care ar fi benefic pentru contribuabil să înlocuiască vechiul sistem cu unul bazat pe eficiență și eficacitate (vezi birocrație/ birocratizare). Un alt nivel la care poate fi observat impactul i. este cel al socializării instituționale. În fapt, prima reprezintă transformarea graduală a socializării până în momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi benefic pentru contribuabil să înlocuiască vechiul sistem cu unul bazat pe eficiență și eficacitate (vezi birocrație/ birocratizare). Un alt nivel la care poate fi observat impactul i. este cel al socializării instituționale. În fapt, prima reprezintă transformarea graduală a socializării până în momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept mijloc de socializare, devine instituționalizat și presupune anumite comportamente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fapt, prima reprezintă transformarea graduală a socializării până în momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept mijloc de socializare, devine instituționalizat și presupune anumite comportamente ale nou-veniților în organizație, interacțiuni între angajații vechi, precum și elaborarea unor atitudini corespunzătoare instituției create. În planul dezvoltării sociale pot fi trasate cu ușurință paralele și un exemplu comun poate ilustra acest aspect. Odată ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor, deoarece accentuează aspecte specifice, profesionalizarea fiind greu de detectat în cadrul instituțiilor datorită naturii complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de aceștia și mecanismele educației formale, socializării și recrutării produc o bază cognitivă și o legitimitate comună care determină transformarea structurilor organizaționale în direcția asemănărilor (Radaelli, 2000, p. 28). Implicații ale izomorfismului instituțional - reprezentarea și agregarea intereselor Pentru a remarca interacțiunea dintre cele trei ideal-tipuri propuse de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune/integrare socială într-o perioadă critică a formării personalității. Socializarea adolescentului este determinată de o mulțime de factori/componente ale vieții copilului și adolescentului: familia, școala, grupul de copii/adolescenți, mass-media, Biserica, mediul social care poate fi integrativ sau delincvent. Totul formează un sistem cu efecte contradictorii. În unele cazuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]