3,952 matches
-
tot ce simt sunt eu” Când în vârtejul). Poeta compune însă îndeobște doar versuri notabile tehnic, epuizându-și substanța lirică, activă numai în limitele experiențelor propriei vieți și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
sunt eu” Când în vârtejul). Poeta compune însă îndeobște doar versuri notabile tehnic, epuizându-și substanța lirică, activă numai în limitele experiențelor propriei vieți și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
lirică, activă numai în limitele experiențelor propriei vieți și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
E. Lovinescu, Epiloguri literare, București, 1919, 116-121; Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208; Miller-Săndulescu, Evoluția, 378-384; Lovinescu, Ist.
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 10; b. l. [Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208; Miller-Săndulescu, Evoluția, 378-384; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 134; Ecaterina Șoitu, Sonetista
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
Barbu Lăzăreanu], „Sonete”, „Viața socialistă”, 1920, 2; I. Peltz, „Sonete”, CLI, 1921, 47; George Baiculescu, „Sonete”, „Îndrumarea” (Râmnicu Sărat), 1921, 2; Scarlat Struțeanu, „Sonete”, „Viitorul”, 1921, 4 077; Emilian Constantinescu, [„Sonete”], „Buletinul Institutului de Literatură”, 1921-1922, buletin 1-9; Eugen Constant, „Sonete”, „Năzuința (românească)”, 1924, 6; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 194-195; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 207-208; Miller-Săndulescu, Evoluția, 378-384; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 134; Ecaterina Șoitu, Sonetista Alexandrina Scurtu, „Lucrări științifice” (Galați), 1967, 212-225; Alex. Oproescu, Scriitori
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt evidente în Epigrame (1938), Poante bahice și Epigrame (ambele din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și Marea aurărie (1975). S. și-a conturat târziu o identitate lirică, după experiența scrisului ocazional, adunat în două volume de „poeme de război”, Cneaz peste furtuni (1942) și
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
1942) și Marele salt (1943), în care versurile rămân discursive, declarative, de un patetism zgomotos și grandilocvent, vădind o experiență insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent totodată: „A-ncremenit în goluri clipa
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent totodată: „A-ncremenit în goluri clipa / ca duhul sevei în ierbar./ Privirea-și
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Gyr. Câteva sonete îl anunță pe artizanul de mai târziu al acestei forme fixe de poezie. În Pârjol (de fapt, un dublu sonet, dispus simetric, în oglindă), Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent totodată: „A-ncremenit în goluri clipa / ca duhul sevei în ierbar./ Privirea-și spânzură aripa / de stinsa zi din calendar” (Singurătate), poetul căutând turnura
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
trad., București, 1928; Miguel de Unamuno, Negura, introd. trad., București, 1929; ed. 2, București, 1975, Eu! București, f.a.; Pitigrilli, În goană după dragoste, București, 1932; Nicolas Ségur, Primăvara voluptuoasă, București, 1932; Petrarca, Rime de dragoste, pref. Al. Marcu, București, 1933, Sonete, pref. trad., București, 1959; Gustave Flaubert, Doamna Bovary, I-II, București, [1940]; Federico García Lorca, Nemaipomenita pantofăreasă, introd. trad., București, 1946; Mihail Lermontov, Mascarada, pref. Mihai Novicov, București, [1948]; Horațiu, Versuri, pref. trad., București, 1961; Vergiliu, Bucolice. Georgice, pref. trad
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii de dragoste (Minune, Ochii tăi, Poveste) presupun doar, fără să le poată traduce adecvat, ardențe lirice interioare. În Lupta cu îngerul (1996), unde își impune rigoarea sonetului, poetul retrăiește spaimele existențiale intensificate de boală și cultivă un blagianism à rebours, într-o încercare de dialog cu absolutul. E o lirică invocând mila Tatălui ceresc și iertarea. Ciclul care dă titlul volumului este un recviem, o suită de
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
metafore tipice, încheieri împrumutate din genul epistolar. Versurile sunt totuși curgătoare, ceea ce a dat posibilitate lui Grigore Ventura și George Cavadia să le folosească în câteva romanțe ce au cunoscut o mare popularitate. Sub influența simbolismului, Ș. a scris câteva Sonete decadente, utilizând procedee și motive proprii acestui curent literar. SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. T. G. Djuvara și D. C. Ollănescu-Ascanio, București, 1902; Poezii alese, pref. E. Lovinescu, București, 1927; Poezii alese, pref. I. Petrovici și N. Cartojan, Craiova, f.a.
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica erotică axată pe frământările unei iubiri dezamăgite, ca în Arcul lui Cupidon (1932), sau luminată de perspectivele împlinirii, precum în culegerea de sonete A doua primăvară (1940). În exil și-a reunit poemele ultimilor ani în trei culegeri care nu s-au publicat: Strigăt de temniță, Omul fără țară și Pădurea de pe Rin. În Omul fără țară, bunăoară, sunt cuprinse poezii din anii
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară, Sub umbră de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui Al. Macedonski, Crin, e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau, Émile Zola ș.a. Un fragment din Memorialul de la „Sfântă Elenă”, referitor
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
și unor fragmente din culegeri de literatură populară realizate de Mihai Eminescu, Emilian Novacovici și S. Fl. Marian, precum și unor articole și studii despre folclor de Ioan Petran și G. Coșbuc. Bogat e sectorul de traduceri: Horațiu, Dante (Infernul), Petrarca (Sonet), E. A. Poe (Inimă trădătoare), Schiller (Wilhelm Tell), Heine, Nietzsche, L. N. Tolstoi, N. V. Gogol, A. P. Cehov, George Sand, Grillparzer, Max Nordau, Chamisso, Émile Zola, Anatole France, Alphonse Daudet, Jean Richepin, Al. Dumas, Petőfi, Guy de Maupassant, Alfred de Musset, Alphonse
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
etc. Piese caracteristice compun un atlas liric de priveliști precis localizate: Delta, Sulina, Cotnari, Criva, Dorna, schitul Brazi, Miorcani, Câmpulung Moldovenesc, Oituz, Mărășești, Sarmizegetusa, Țebea, Lancrăm. În năzuința de a da versurilor „sunetul bronzului”, Ț. adoptă adesea forma fixă a sonetului. În schimb, ultimele cărți - Confesiunile pământului, Pe o apă visând (1982), Ochii copiilor (1984) - exprimă frecvent sentimentul curgerii ireversibile a timpului, poetul trăind din amintirile trecutului, obsedat de copilărie, de adolescența demult pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
tipărește proza umoristica lejeră, fără pretenții stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George Lesnea compun Adrian Păscu și Aurel Leon. Epigrame de Al. G. Doinaru și Adrian Păscu, umor, anecdote evreiești (witz-uri și întâmplări amuzante
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]