5,168 matches
-
1628 din 16 iunie 2015. Noapte, atmosfera apăsătoare... Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi, Păienjeni uriași invadează cameră Târând după ei, nemilos, Victime nevinovate și neputincioase. Ies din toate colțurile, Inspaimantandu-ma. Cu guri înfometate, Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva. Așa mă simt și eu, spectator nefericit... E ziua în care camarile sufletului se deschid larg Și, din sertare întunecoase, reci, Țâșnesc violent Amintiri, tristeți și dureri grele, Prinse cu cătușe grele, ruginițe
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ființă nouă, Imponderabila, ... Citește mai mult Noapte, atmosfera apăsătoare...Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi,Păienjeni uriași invadează cameraTarand după ei, nemilos,Victime nevinovate și neputincioase.Ies din toate colțurile,Inspaimantandu-ma.Cu guri înfometate,Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva.Asa mă simt și eu, spectator nefericit...E ziua în care camarile sufletuluise deschid largSi, din sertare întunecoase, reci,Țâșnesc violentAmintiri, tristeți și dureri grele,Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase.Se
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
deja de atâta stat Și nemișcare, și nimic. Citește mai mult Cioburi de dimineață monotonaSe împrăștie peste tot astăzi,Mă lovesc dureros în ochi,Ascuțite și nemiloaseSi îmi zgârie dispozitiaDeja iritata.Ma uit galeș la cafeaua plictisita și eaDe atâta sorbit lenes.Pana și aroma ei a șters-o strengarIn dimineață astaSi și-a găsit locul într-o ceașcă mai veselă,De indragostiti.Muzica îmi obosește auzul.Lenesa și greoaieIsi scurge notele asonante și zgomotoase,Fără nicio armonie sau stil,Si
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
naște animal,dragostea naște dragoste, indiferența naște indiferență, binele naște bine, răul naște rău? Dar oare ce nasc eu? Ce crește-n mine cu-nfloriri și desfrunziri, cu amânări și grabă încolțite-n rătăciri, în cele patru zări de înnoire sorbind în suflet viscol sau iubire? Ce crește printre-atâtea măști și chipuri, prin zâmbete, grimase, prin nisipuri? Ce iese la lumină din dospire, cum se concretizează fapta în iubire? Copacul se cunoaște după rod, ce fructe port eu oare-n palmă
AUTOANALIZĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373426_a_374755]
-
picioarele, urcăm pe munte, hăă, ce zici? îl încercă Stump, răzănduși în barbă. - Ăăăăă! se codi John, scărpinăndu-se la ceafă și uităndu-se către munte ca la un uriaș gata să-l devoreze. Bătrănul continua să rădă în timp ce-și sorbea liniștit cafeaua și trăgănd tacticos din pipă. - Hai, ia-ți cana de cafea și vino lăngă mine, s-o savurăm în aerul răcoros al dimineții. Uite, am făcut și limonadă, e bună la mahmureală, murmură Stump ca pentru sine. Stăteau
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
Autorului S-a pornit potopul! Plânge, Plânge liniștea din toate! Nu-s cuvinte, ne ajunge Teama de singurătate. Guturale, sugrumate, Șir de sunete se frânge, Biata inimă se zbate, Lacrima pătrunde'n sânge Și'o îneacă. Muribundă'n Epicentrul ezoteric, Soarbe liniștea flămândă, Săgetată de'ntuneric. *** Referință Bibliografică: Plânge liniștea / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PLÂNGE LINIŞTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373459_a_374788]
-
muțenia și țipă, Rădăcina prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripa, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, dintr-un iris de frunze, de iarbă și flori, te-aș sorbi din potirul cel plin de-amintiri, te-aș trăi că pe darul supremei iubiri. Întind mâna să prind mâna ta peste timp, să te scot din povestea străinului nimb, te-am păstrat că pe îngeri cu aripi cu tot și
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IUBITO, VINE TOAMNA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Sosește toamna vie a munților sihaștri, Cobor, încet, cărarea ce duce spre uitare... Am zăbovit la buza izvorului albastru, Sorbind tristețea dulce-a iubirilor fugare. Mă învelesc în frunze uscate ( fost verale ) Iubito, vine toamna, cețoasă și străină - Ai fost mereu adepta ideilor impare ( Dând de-nțeles că, faptic, doar timpul e de vină...) Femeie ruginie, a buzelor-vioară... Am coborât
IUBITO, VINE TOAMNA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373496_a_374825]
-
un soldat, patriarhul și un grup câțiva oameni adunați în față... așezat în stânga patriarhului, cu căciula lui țărănească, îmbrăcat în haină lungă și cu chip strălucind de emoție și de bucurie e surprins un bărbat... cu gura întredeschisă de fericire, sorbind fiecare cuvânt pe care îl aude, cu mâinile strânse ca într-o rugăciune de mulțumire și cu atenția toată îndreptată spre cel care citește... Un bărbat care radiază... Din tot chipul său inundat de lumină răzbătând fericirea de a fi
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
și putere, trebuind să nu-i lipsească talentul, nu fără a fi modest, sincer și cald sufletește. Aceste însușiri călăuzesc din punctul meu de vedere pașii într-o carieră artistică. Așezământul natal este fântânița fundamentală a izvorului din care-și soarbe harul, insațiabil, un artist. Unde și când a săpat destinul pentru tine această fântâniță? M-am născut la 7 decembrie 1972 în municipiul Câmpulung Moldovenesc. Care sunt pietrele de temelie din care s-a zidit strat cu strat viitorul tău
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > SORBIM TĂCUȚI Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sorbim tăcuți Clipe fugare șchioapătă peste livezi întinse ducând în depărtare petale moi de flori. În calea ta, zălog aștern dorințele aprinse în jarul
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > SORBIM TĂCUȚI Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sorbim tăcuți Clipe fugare șchioapătă peste livezi întinse ducând în depărtare petale moi de flori. În calea ta, zălog aștern dorințele aprinse în jarul dorului, scăldat de valuri de fiori. Trec gânduri în rafale și mangaie-nserarea, privirile flamande cotrobăie prin
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
tale străbat în falduri zarea cuprinsă de culoarea îmbrățișărilor promise. Prin marile de frunze ce curg duios spre noi te pierd printre suspine ce picura că mierea. Mă regasești în șoaptele prelinse-n cald șuvoi și-n prag de răsărit sorbim, tăcuți, iubirea... Referință Bibliografica: Sorbim tăcuți / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
cuprinsă de culoarea îmbrățișărilor promise. Prin marile de frunze ce curg duios spre noi te pierd printre suspine ce picura că mierea. Mă regasești în șoaptele prelinse-n cald șuvoi și-n prag de răsărit sorbim, tăcuți, iubirea... Referință Bibliografica: Sorbim tăcuți / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corina Negrea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
cu tine merele. Malu: Nu mai este nevoie să împarți cu mine nimic. Ai împărțit cândva cu mine veninul și de atunci mă zbat în pânza morții până se topește în mine orice urmă de energie și atunci el mă soarbe lacom. Sera: Care el? Ce pânză a morții? Malu: Cel pe care l-am zărit în umbră întinzând funii grele. Sera: Care umbră? (Malu se ridică de pe canapea și se apropie de dulap. Se uită cu atenție la colțul peretelui
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
câte suferim din cauza lui! Sera: Ce tot spui? Malu: Atâtea vitamine ale morții! Acum se dizolvă totul. E în agonie. Cred că licoarea magică i-a mâncat ochii vieții. Da. S-a sfârșit. Vine călăul. Se apropie de ea. Îi soarbe miezul. A mai rămas o coajă ofilită din tot ceea ce a palpitat a viață cu o clipă în urmă. Sera: Nu mănânci? Malu (absent): Mi-a dat miezul. Coaja trebuia să rămână. E semnul celui ce-a răbdat durerea închisorii
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
-ți aducă aminte de momentul paradisiac, goliciunea și libertatea. Cine poate să înțeleagă merele? Au căzut pradă șarpelui din dorința de a cunoaște izvorul din care lumina coboară aducând pe aripile ei viața. Au fost înlănțuite pentru ca moartea să le soarbă nectarul. Stau într-un colț și își plâng destinul orb ce le-a ancorat în năvodul arahnidei. (Răstoarnă merele pe masă.) Malu: Se rotesc fără nicio țintă. (Un măr cade de pe masă și se rostogolește pe podea.) A evadat din
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
umbră mi-a spus tot. Fiecare fir rupt mă durea, dar ei nu vedeau lucrul acesta. A fugit din pânza mea și acum crede că este liberă. E mai legată ca niciodată. Veninul i-a anihilat rațiunea și acum o soarbe bucată cu bucată. Când va rămâne doar umbra de ea o să fie prea târziu. Se va întoarce la mine, în pânza mea, asemenea Fiului risipitor, iar eu o s-o primesc, așa, ca pe o muscă fără aripi și o las
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului nou început despică-n zare al nopții pântec de-ntuneric placenta norilor dispare-n crepusculul pictat feeric duioase gânguriri adie spre-al vieții sân unde se-anină roua sorbind diamantie prunci-raze devenind lumină de saț și liniștea-i tăcută în repetabila-mplinire iar soarele duios sărută dumnezeiasca devenire *** Referință Bibliografică: zorii, repetabila-mplinire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII, 28 aprilie 2017. Drepturi
ZORII, REPETABILA-MPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373644_a_374973]
-
ei. -Eu unul nu mă tem de moarte! continuă el. Că mori acum sau mai târziu, ce mai contează? -Important e să-ți trăiești viața după voia inimii, nu-i așa Burro? spune și tu Baculo! spuse un alt legionar sorbind vin dintr-un vas de lut aflat jos pe pământ. Ceilalți doi încuviințară. -Adevăr grăiești Lupanius! spuseră ei. -Sunteți tineri bunii mei camarazi, spuse cel care vorbise mai înainte. Nu vă condamn căci am fost și eu ca voi. Trăiam
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
DIN ȚARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică, 10 Iulie 2016 După o zi printre străini, Și-adeseori istovitoare, Cu sufletul rănit de spini Te odihnești lângă izvoare Și sorbi din ele însetat Mai înainte de culcare Lumina întâiului oftat, Lumina cea vindecătoare! Da, suflet drag, eu vin și vin Să îți aduc mereu în dar, Cuvântul meu curat, divin Și simt că nu vin în zadar! Nu te cunosc, dar
CELUI PLECAT DIN ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371341_a_372670]
-
Dacă mă lași să te ador Promit să nu te doară Al dorului nostalgic dor, Ar fi ultima oară; Dacă mă lași să te respir Promit să-ți fiu mireasmă, Să îți ung sufletul cu mir Din sâni să-ți sorb aiasmă; Dacă mă lași să te dezmierd Promit aripi să-ți dărui, Să-nvăț în zbor să nu te pierd Și-n vis să nu te nărui; Dacă mă lași să te păstrez Promit să-mi fii icoană, În înger
DACĂ MĂ LAȘI SĂ TE ADOR... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371458_a_372787]
-
firele argintii de la tâmple Sunt clipele de durere Presărate în calea mea de viață... Mi-ai atins ochii cu privirea, Fără să știi Că roua de pe pleoape E rodul tristeții adânci, Care m-a prins în mrejele ei... Mi-ai sorbit răsuflarea caldă, Dar nu ți-ai dat seama Că oftatul meu profund Este bucuria că te-am găsit, Iar tristețea-mi începe să se risipească... (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: N-AI ÎNȚELES... Camelia
N-AI ÎNȚELES... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371464_a_372793]
-
2017. Tu ești poveste... Emilian Oniciuc- 25.04.2017 Iubita mea, îmi ești poveste în fiecare seară Doar pentru tine mă țin treaz în ceas târziu, Să-mi fii morgana dulce a deșertului pustiu Când de pe buze am să îți sorb cafea amară... Dacă morgană n-ai să-mi fi în a mea așteptare, Iubito, filele nu le voi întoarce prea curând, Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând; Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
ro ... Citește mai mult Tu ești poveste...Emilian Oniciuc- 25.04.2017Iubita mea, îmi ești poveste în fiecare searăDoar pentru tine mă țin treaz în ceas târziu,Să-mi fii morgana dulce a deșertului pustiuCând de pe buze am să îți sorb cafea amară...Dacă morgană n-ai să-mi fi în a mea așteptare,Iubito, filele nu le voi întoarce prea curând,Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând;Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]