10,213 matches
-
desiș se deslușeau piedestale de statui dărîmate fără milă. Apropiindu-mă de casă, am băgat de seamă cum una dintre statui, efigia unui Înger purificator, fusese abandonată În interiorul unei fîntîni ce Împodobea grădina. Silueta de marmură Înnegrită strălucea ca un spectru sub stratul de apă ce se revărsa În bazin. MÎna Îngerului de foc se ridica din apă; un deget acuzator, ascuțit ca o baionetă, arăta spre intrarea principală a locuinței. Poarta din stejar sculptat era Întredeschisă. Am Împins ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
la galop, căutînd slujbe cu mai puțină tensiune nervoasă În localitatea Învecinată, Sarriá, unde nu lipseau nici vilele, nici familiile incapabile să umple o vadră cu apă ori să-și cîrpească șosetele. Astfel, Jausá rămase singur, cu obsesia și cu spectrele sale invizibile. În curînd, hotărî că soluția consta În depășirea acestei condiții de invizibilitate. Indianul avusese ocazia să vadă, la New York, cîteva rezultate ale noii invenții numite cinematograf și Împărtășea opinia răposatei Marisela că prin camera de luat vederi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
om Învins. Singurul meu pretext pentru a-l supune la acea cruzime era pur egoist: numai Miquel știa adevărul despre Julián și Penélope Aldaya. În acele luni pe care le-am petrecut departe de Julián, Penélope se transformase Într-un spectru care Îmi devora somnul și gîndurile. Încă Îmi aminteam expresia de decepție de pe chipul Irenei Marceau cînd a constatat că nu eu eram femeia pe care o aștepta Julián. Penélope Aldaya, absentă, nevăzută, era o dușmană prea puternică pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În castele de nisip dinaintea mareei celei mai furioase lăcomii, a revanșei și a istoriei inevitabile. Secretarii și trezorierii au urzit fuga În Argentina, Începutul unei noi afaceri, mai modeste. Ceea ce conta era să plece cît mai departe. Departe de spectrele care bîntuiau coridoarele vilei Aldaya, care le bîntuiseră dintotdeauna. Au plecat Într-o dimineață a anului 1926, În cel mai negru dintre anonimate, călătorind sub nume fals la bordul unui vapor care avea să-i ducă, peste Atlantic, pînă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În după-amiaza aceea, vînzătorul de flori sunase la redacția ziarului Diario de Barcelona și lăsase pentru Miquel un mesaj prin care Îl informa că Îl văzuse pe bărbatul pe care i-l descrisesem dînd tîrcoale pe lîngă vilă, asemenea unui spectru. Era trecut de miezul nopții cînd Miquel a ajuns la numărul 32 de pe bulevardul Tibidabo, o vale lugubră și pustie, străpunsă de săgețile lunii ce se strecurau printre copaci. Cu toate că nu-l mai văzuse de șaptesprezece ani, Miquel a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și cu Julián. Ciuruit de amintiri. Ultimele zile de război au fost preludiul iadului. Orașul trăise lupta de la distanță, ca o rană ce pulsează adormită. Trecuseră luni Întregi tatonări și de Încleștări, de bombardamente și foamete. De ani de zile, spectrul asasinatelor, luptelor și conspirațiilor coroda sufletul orașului, Însă, chiar și așa, mulți voiau să creadă că războiul era tot departe, că era o furtună ce avea să ne ocolească. Dacă se poate spune astfel, așteptarea a dus la inevitabilul „și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
le ardă, ca să ardă puținul care mai rămăsese din el Însuși, ștergînd astfel orice semn că existase vreodată. De atîta teamă, am uitat că Îmbătrîneam, că viața mă ocolea, că Îmi sacrificasem tinerețea iubind un om distrus, fără suflet, un spectru și nimic mai mult. Însă anii au trecut În pace. Timpul trece cu atît mai grabnic cu cît e mai gol. Viețile lipsite de semnificație ocolesc pe departe, asemenea unor trenuri ce nu opresc În gară. Între timp, cicatricele războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
că deslușesc În glasul lui o tandrețe ciudată care Îl deruta și pe care credeam că și-o pierduse cu mulți ani În urmă. Am aflat că se Întorsese la vila familiei Aldaya și că acum locuia acolo, pe jumătate spectru, pe jumătate cerșetor, străbătînd ruina propriei sale vieți și veghind rămășițele lumești ale Penélopei și ale copilului lor. Acela era singurul loc din lume pe care Îl mai simțea al său. Există temnițe mai grele decît cuvintele. Eu mă duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cadavrelor mutilate fără sens, al mulțimilor anonime cuprinse de o ciudată nebunie căci Ei nu cunosc drumul și nu știu Ce se poate face mai mult? Peste spectacolul coșmaresc al realității macabre se suprapune subconștientul torturat al artistului care scoate la iveală “spectrele spaimei și ale morții: cortegii de lilieci, <<vulturul carnivor>>, precum și simboluri ale luptei fără speranță și ale finalului macabru.” Demonii lui Goya vor avea o posteritate directă: romanticii îl descoperă cu uimire și admirație, Daumier și expresioniștii îl moștenesc, iar
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
făcu complice din ochi lui Bikinski. Pe moment, pictorul se pierdu cu firea. Nu cumva trebuia să se prezinte la secție pentru un „interogatoriu de rutină”? Colonelul Geană Îl suprinse de mai multe ori Vedenia nu dură decât o clipă; spectrul colonelului se pierdu, topindu-se În mulțime. Curând larma Începu să se mai potolească. Glasurile ce cântau la unison pierdură din avânt. Fiecare cânta acum În legea lui. Unii măcăiau ca rațele, alții sâsîiau, alții clămpăneau din limbă, scoțând sunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Întreceau care mai de care să-și Închipuie lucruri mai absurde. La un moment dat, inginerul avansă chiar ideea că omenirea s-a născut dintr-o lume de mult moartă. Că În momentul ispitirii, Adam și Eva erau doar niște spectre. Și că dorința lor carnală i-ar fi reînviat. Satanovski Îl Întrebă din nou pe Noimann dacă s-a gândit vreodată ce s-ar fi Întâmplat cu lumea dacă Eva ar fi avut În preajma ei doi bărbați. Medicul fu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
După cum a mai fost prezentat în cartea de față, se știe că emisferele cerebrale generează unde electromagnetice clasificate de specialiști în 4 categorii: beta, alpha, theta, delta. Starea în care se obține desprinderea corpului astral de cel fizic este în spectrul inferior al frecvențelor theta (4-5 Hz). Aceste unde sunt prezente în timpul atingerii stării de liniște totală în meditație sau în timpul unui somn ușor. Nivelul mental atins este unul al subconștientului și se experimentează o conexiune spirituală adâncă și uniune cu
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
fiecare se supunea aceluiași ritual al împårtåșirii. Nu că cel religios, izvorât din necesitatea ascunderii lase în umbră unei providențe, care și-a asumat påcatul generic contrazicându-și întregul efort de încredințare, de reconștientizare a creației, ci o dezvelire a spectrelor incandescentei în ființårii, håurile interne descoperindu-și putință sau necesitatea acordårii la rezonanță logosului, spontan, firesc: “Ochii? nu-i așa, Dionis — ochii!” Aș fi vrut så am puterea de a scrie, de a afirma cå nimic nu este întâmplåtor în
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
făcuse toată noaptea altceva decât să-i dirijeze pe cei de la Mighty Man în ceea ce Howard Hughes numea „perimetru de patrulare”. În noaptea de revelion paznicii angajați ai uzinei primiseră liber, iar de ieri seară în curtea respectivă patrulau niște spectre de bețivi inveterați. Momentul culminant al angajării lor îl constituia marele bonus oferit de Howard de Anul Nou: bena unui camion burdușită cu hotdogi și Coca-Cola, ce sosise exact în clipa în care 1949 devenea 1950 - un cadou care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și ’45. Gustă din mâncare și trecu printr-o mulțime de pagini care îl arătau pe Eisler drept un tip inteligent, cu o minte analitică, un om de bine condus pe cărarea înmiresmată de profesori de facultate comuniști și de spectrul lui Hitler, care amenința Germania. Până acum zero probe clare. De fapt, dacă jurnalul ar fi fost prezentat marelui juriu, l-ar fi făcut pe Eisler să pară un fel de erou bizar. Amintindu-și că omul fusese prietenul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
care facilitează accesul barbarilor. Îl citește pe Marx în timpul lecțiilor, refuză să se antreneze cu corpul cadeților și cu toate că are permisiunea să nu vină la capelă, tot se pronunță cu voce tare, destul de des în privința morții lui Dumnezeu și a spectrului care bântuie Europa. Rezultatul este ura lui Fender Greene și (cu aprobarea tacită a lui Hoggart) este persecutat de restul școlii. I se toarnă cerneală pe cărți, i se scuipă în farfuria cu mâncare înainte de a-i fi servită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ea. — Porcule! — Cățea! — Porcule! Apariția unei persoane pe treptele casei întrerupe șirul de invective. — Selwyn Arthur Tredgold, intră imediat în casă! Rușinea unei discuții purtate în mijlocul străzii, muncitorește, o face pe lady Tredgold să se învinețească la față, depășind culorile spectrului vizibil. Este impresionantă, înfricoșătoare. Umerii lui Selwyn se lasă brusc. — Da, mamă. Profitând de moment, Star și Jonathan urcă în taxi, strigându-i șoferului să meargă cât de repede poate. Odată plecați, încep să râdă ușurați. Star îl sărută pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
are tăria să se uite tn oglindă, să-și vadă adevăratul chip, să nu întoarcă nasul strîmbîndu-se cu falsă pudoare când își vede urâțeniile, ci să le corecteze într-o luptă încleștată cu destinul, fără teama înfrîngerilor. Fiindcă ăsta e spectrul care sperie adesea pe omul nostru de cultură: dacă punem viața noastră sub lumina totală a adevărului, nu se vor găsi oameni slabi, care, privindu-l, vor dezarma, și coeziunea colectivității noastre naționale va slăbi? Desigur, nu e o teamă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ci, mai degrabă, între Hideyoshi și Ieyasu. După moartea lui Nobunaga, se sperase că pacea avea să fie, în sfârșit, instaurată de către Hideyoshi, dar națiunea fusese din nou dezbinată în două tabere și sufletele oamenilor erau frământate de neliniște în fața spectrului unui mare conflict care, probabil, avea să cuprindă toate provinciile. Sakichi se retrase și, în locul lui, apărură doi generali ai lui Niwa Nagahide, Kanamori Kingo și Hachiya Yoritaka. Hideyoshi făcuse mari eforturi pentru a și-l alia pe Niwa, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
duce la ieftinirea alimentelor în general - cu efect salutar asupra omului de rând, cel mai expus fluctuațiilor de prețuri. Pentru prima dată constat că pământul se apropie de normalitate în privința umidității. Am amintit și la acest capitol tot obsedant pentru că spectrul secetei devastatoare ne-a urmărit până acum, dar poate fi socotit acum de domeniul trecutului. Redau aici o întâmplare cu cireșe din cireșul masiv din fața casei - în care de vreo trei ani nu am îndrăznit să mă mai urc. Apar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
până atunci de jilț. Migrena sâcâitoare, ecou dureros al oboselii acumulate, se disipă rapid până aproape de dispariție în timp ce mii de furnicături mărunte începură să-i mărșăluiască prin tot corpul. Un alt oftat, dar nu de ușurare, luă locul celui dintâi - spectrul bătrâneții începuse să devină tot mai amenințător. Cu toate acestea se simțea relaxat. Mai mult chiar, odată cu revenirea la o viteză de croazieră, normală, încercă să-și lase gândurile să cutreiere libere, departe de orice probleme. Și reuși. Atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
se întind obosite de pașii cadențat trecåtori peste trupurile lor Șerpuind prin oraș andante încep umbrele så danseze pe stråzi luminate de spoturi ritmate-n ferestre În garå se-aude torsul recitant al motorului de locomotivå Zeița Bastet adormitå sub spectrul turnului de control în timp ce-o suratå rinforzando își miaunå sosirea și plecarea spre știința batistelor fluturând ale celor ce vor så plece altådatå vreodatå și alte mâini vor mângâia aerul peronului dirijori indicând un pasaj ritardando cåtre ultimul
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1644]
-
sau cu o îmbrățișare emoționată peste masă. Scopul întâlnirii fusese să stingă ultimele limbi ale focului, nu să-l reaprindă. Ar trebui să mă întorc, am spus eu. Nu voiam să plec de lângă el, dar nu mai suportam să privesc spectrul a ceea ce distrusesem. —OK, a zis Luke ridicându-se în picioare. Te conduc acasă. Eram disperată să aflu dacă are vreo prietenă. în timpul plimbării, am încercat să-l întreb. Ai...? am început, dar m-am oprit. Ai...? am repetat fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
alte produse de joasă speță, publicând inclusiv autori precum o regină porno minoră, Mindi Murray, un criminal în serie oripilant, care terorizase Chicago timp de un an, și o listă întreagă specialiști cu gura mare, provenind din zonele extreme ale spectrului politic. Ca să fiu cinstită, unii dintre acești autori cu mare expunere publică, dar teribil de simpliști, puneau în umbră unele cărți foarte inteligente și de calitate pe care le publicase tot ea. Grant își pusese toate forțele și în slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ce-mi spune Ilarie, dar eu, adicè Șerban crede, si eu îi dau dreptate cè din tot ce reprezintè religia creștinè n-a mai rèmas astèzi decât, pe de-o parte, o moralè care, lipsitè de atributul terorii și de spectrul pedepsei, nu mai are nici un efect asupra oamenilor și, pe de altè parte, o institutie birocraticè, greoaie și inadaptabilè, care nu mai are nici o trecere pe lângè oamenii, Asta e biserică! Dupè ce dè comandă de inscripționare, Ilarie se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]