5,301 matches
-
de dor, să ne despartă Imensa liniște, fântâna ta de cer, În care zaci cu sufletul de glastră. Din februarie un imens vulcan Ce te-a răpit și nstrăinat de-o lume, Rătăcitoare chipuri de smarald, Oglinzi de iederă și spume, O ploaie-n veacuri, îți va vorbi de mine, Ca un destin de flăcări în durere, O viață tristă și haină, Pe un han de vise efemere. Un cer de stele îmi veghează în tăceri Mai plânge-n mine gândul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Și din iubiri divine, voi deveni mireasă. 30.10.2007 ȚĂRMUL DURERII Astăzi a nins, cu o uitare nebună, Lumina plânsă s-a despărțit de clipe, S-a despărțit, de păcatele în care am adunat, din cioburi de viață și spumă, O lumină de soare răcnind peste un PĂMÂNT DE FIOR. O lumină venită din patimi ciudate, Din suflet de sori din suflet de noapte Și năvălindu-mi trupul cu-o flacără ninsă, Prin TÂMPLA DE NOAPTE, doar nepătrunsul fior, Întuneric
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și ZĂRI prin florile timpului sunt COROLA DE NOAPTE Ca o fărâmă de soare m-am rătăcit prin ninsori Și port prin suflet lumini desprinse din moarte Dar nu mai am nici un timp de iertări Când mă desprind dintr-o spumă de mare Și somnul mi se culcă pe o ruptură de zori, Prin trupul de nopți, sunt O Fărâmă de SOARE. M-A PĂRĂSIT IUBIREA M-a părăsit iubirea când o trăiam ca pe un vers, Și-n zile eu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de vieți, Se-amesteca prin somnul planetar Și-n sângele prelins prin trupul de profeți... M-a părăsit iubirea în înserări pustii Când universul meu întins pe-o lume Mai sângera prin stelele târzii, Și te-nvelea în sărutări de spume... II M-a părăsit iubirea ce eu o veșniceam Cu îngerii ce locuiau pe lună Îmi mai trăiam în foamea mea de ani Această visătoare sete de nebună... M-a părăsit iubirea și n-am să mai trăiesc Prin cimitire
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zgomot Și camera ca un tablou de dor Cu lungi ispite tălmăcind o toamnă Și mâlurile prea lungite-n sori. El a venit și-a sărutat în umbră Doar o plecare-n timp de univers Mă strecura prin ani de spumă Cu-același vis îngenunchiat în vers Ei m-au purtat prin sângeratul vis Și am ajuns pe țărmul de stele, Avem viețuirea din trupul nescris Înghețată-n privirea-ți eternă. Neam întâlnit ca o spumă pe mare Cu trupul hăituit
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Mă strecura prin ani de spumă Cu-același vis îngenunchiat în vers Ei m-au purtat prin sângeratul vis Și am ajuns pe țărmul de stele, Avem viețuirea din trupul nescris Înghețată-n privirea-ți eternă. Neam întâlnit ca o spumă pe mare Cu trupul hăituit de himere, Cu sufletul adormit în ecoul de zare Iar seceta rămasă-n poemele mele. Ne-am privit când sărutam pașii Iar lumea știa de-un înger târziu, O salcie cu brațele de lună a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
s-a născut un infinit Și-o umbră uitată prin șoapte Când nebunii se-ntorc înspre mit Gustând din versurile tălmăcite în noapte. Din mine s-a născut sufletul tăcerii Și timpul în care tu ai lipsit Dansând frenetic prin spumele mării Frumoasă poveste a omului vânt. PE UN PĂMÂNT DE PĂCAT CU TRUPURI DE MORT În anul acesta vor naște mistere pe insula târzie de noapte unde cerul a flămânzit în albul din vreme și-n orologii sacre la porți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un gust de păcat dimineților ancoronate-n dureri cu iubirea de cer, și-n destinul de om chinuit și lăsat să trăiască în timpul uitat de o lume. II Ce suflet nu au și nu pot să așeze pământul de raze cu spume în albia de vis cu trăire de-not. Tu, Doamne, fă-mă prințesă de umbre pe un pământ de păcat cu trupuri de mort. ARSURA DE VISURI ȘI PLOI Răscolite tăceri, în arzânde chipuri, Orizontul iubirilor pe-o înserare albastră
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
trupul alb de șoapte pe-o flacără ce plânge Și-un zâmbet adunat prin zgura de noroaie. Și-n frământări iscate în cruzime Am scris cu mâna dreaptă pe trupuri fără glas Și-n umbrele de AER, destinul ars de spume Mă însoțea prin așteptarea aceluiaș POPA’S, Și-n ceața veșniciei, mă alina ușor, Uitării să îi spună de clipa ce se pierde, Și-n albia, de noapte, am vrut atunci să mor, Să fiu de-alungul vremii un vis ce-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
înspre vreme Doar flăcări în doruri încet se aprind, Și candela albastră e-un décor de boeme. La ora în care destinul ucide, Frumoșii nebuni, din bonuri nocturne, Și-n carnea de chipuri ce vinde Doar somnul se clatină-n spume, Și-n gânduri se rupe o noapte Tăcerea se sfarmă-n cuvânt E ora târzie, prin infernul de șoapte E chipul de geruri prea sfânt. 13-03-1999, 200h NEMURIREA CEȚOASĂ DE SORI Domnului pictor Dabija Dab E un frig în suflet
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să îmbrățișez marea. Nu mai auzeam vocile părinților care îmi strigau să nu intru în apă. M-am oprit doar când am ajuns acolo, în margine, unde apa se oprea înspumată pe nisip. O mulțime de mărgele de apă și spumă albă se retrăgeau către larg. Iar eu, de teamă că nu le mai văd, am alergat după ele să le prind. Nu le-am prins, dar altele au venit către mine în mare viteză și s-au săltat până peste
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
neobișnuit, ca o săgeată-nfiptă drept În marea posteritate, voi scăpa, voi rămîne, voi fi artistul și așa mai departe, cu mult după ce anatomia mi se va fi transformat În cireșe. Eram spectaculos, plin de entuziasm pînă la supapă, Înverșunat, făceam spume, furia te face de obicei sincer, iar sinceritatea pare o condiție obligatorie a scrisului, creează impresia de autentic, de imediat. Prin anii ’70 mi-au plăcut Privește Înapoi cu mînie și Viață sportivă și s-a nimerit să mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
răgazul cuvenit, fiindcă profesorul a Încheiat propunîndu-mi să-mi introducă două, trei texte Într-un volum colectiv de proză scurtă ce urma să apară curînd la Cartea Românească. Era prea mult. Am dat pe gît paharul cu bere Azuga fără spumă, m-am Înecat și am tușit mult deoarece oricît aș fi fost de optimist „Optimist: sinonim cu imbecil” (Flaubert) , ce se petrecea la măsuța aceea acoperită cu o inimitabilă mușama verde se situa dincolo de culoarea respectivă și zborul săgeții din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
era nevoie, era doar un gest de curtoazie, de admirație, de pian, moartea din fiecare se refugiase În cupolă, devenise mică cît un ochi de fluture, muzica modifica dimensiunile, trăsăturile compozitorului, percepția vizuală, făcînd animalele să plîngă, să Înoate În spuma zilelor, sub hipnoză nimeni nu mai era izbit de trenul urîțeniei greu de suportat a pianistului invizibil - cei mai mulți din sală nu l-au putut vedea, nu au avut cum, se ascunsese În atmosferă -, blestemul rupîndu-se notă cu notă pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asta dacă nu cumva e vorba În egală măsură și de heroină. Hatcher pufni. — Domnule căpitan, dacă făptașul nostru se dedulcea la prafurile alea albe, fura marfa ascunsă În canapea. — Da. Sau asasinul e pur și simplu un psihopat cu spume la gură, care a făcut o reacție psihotică la negative din motive personale indeterminabile. Sincer să fiu, mă interesează mai mult aspectele legate de heroină. Aveți vreo dovadă că frații o vindeau sau o produceau? Hatcher clătină din cap. — Nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
timp prin iarba grasă, arunca o pătură la întâmplare, se așeza cu fața la soare ori către valurile lacului și-i striga: „Fă dragoste cu mine!“. Toate în jur nu erau decât o adiere fără agitație și fantasme, ca un ocean de spumă invizibilă filtrând lumea întreagă. Lui îi țiuiau urechile de liniște și, ca întotdeauna, gândul îi zbura în altă parte, făcând asocieri livrești. Ea iradia de ceva imposibil de povestit. Și tot ce buzele ei rosteau, abia șoptit, părea fără legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe plajă, îi scrisese un bilet în care îi preciza în ce parte se vor afla. În timp ce, stând în șezut - cu o pălărie cu boruri late pe cap, să nu-l ardă soarele -, privea valurile spărgându-se în corole de spumă pe măsură ce se apropiau de plajă, le spunea ultimele noutăți cu un glas monoton și aproape indiferent, le simțea privirile urmărindu-l curioase, ușor intrigate, pe furiș, pe deasupra ochelarilor de soare sau de după marginile pălăriilor, nu Ioana Sandi, celelalte, Monica Elefteriade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la fel de scumpă și Îi stătea la fel de bine, fusese de bună seamă făcută la comandă pentru a se mula perfect pe corpul lui de statură mijlocie, dar inexplicabil de sexy, dar ochii lui erau cei care atrăgeau cel mai mult atenția. Spuma mării, am concluzionat eu, cu gândul la culorile J. Crew care ne plăcuseră așa de mult În liceu, sau poate, pur și simplu, albaștri-verzui. Înălțimea, conformația, Întreg pachetul aducea Întrucâtva cu Alex, dar cu un stil oarecum mai Euro decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
târziu“ după cum reușeau sau nu să rămână treji la monologul de la Începutul show‑ului lui Letterman, mi‑am dat seama că ceva era În neregulă. Dar nici unul nu păruse cine știe ce panicat sau neliniștit. Poate o sa fac o baie lungă, cu spuma oferită de hotelul Ritz, și o să‑mi adun Încet-Încet forțele necesare ca să sun pe toată lumea; seara asta fusese prea grozavă ca să o stric vorbind cu mama despre cine știe ce problemă măruntă, sau cu Alex despre „cum stăm“. Baia a fost fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
au deschis cu o cheie, asta-i tot, spuse ea. Și noi am fi putut s-o facem. — O să știm data viitoare. — Mi-au zis: „Ia-o-ncet, cucoană!“ — N-are a face, spuse Helen. Își luară ceștile de porțelan. Spuma berii se ridică Înnebunitor de repede pînă la marginea curbată a porțelanului. Dedesubt, berea era rece, amăruie, minunată. Helen Închise ochii bucurîndu-se de razele soarelui care-i cădeau pe față, plăcîndu-i la nebunie sentimentul de nepăsare, de vacanță, faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
SÎn Ion Îl Îngînă cu ochi de bou și o mînă. — CÎnți frumos, zise Julia. Presupun că nu-i nici o Sfînta Elena În cîntec? — Nu cred. Ce-ar bate clopotul ei? Nu-mi pot imagina. Căpșuna și balena? — Pruna și spuma... Dar pentru St Julia? — Nu cred c-a existat vreodată o Sfînta Julia. Oricum, nimic nu rimează cu Julia, În afară de furia. — Tu ești aproape cea mai ne-furioasă, nestranie persoană pe care-am cunoscut-o, Julia. Stăteau cu capetele sprijinite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
covorașul antiderapant ale cărui ventuze cedează cu un râgâit indignat. Apoi devastez dulăpiorul În căutarea unui ulei de baie relaxant - levănțică, castravete de mare, bergamotă -, dar cum mereu mi se termină aromele relaxante, mă mulțumesc cu o chestie care face spumă, se numește Vitality și are o culoare radioactivă de lămâie verde. Dau drumul la o apă insuportabil de fierbinte, atât de fierbinte Încât, când mă bag În cadă, corpului meu i se pare pe moment rece. Stau pe spate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de contact și la lumina lumânărilor, coșcoveala leproasă a băii mă duce cu gândul mai degrabă la un templu roman al vestalelor decât la tratarea lipsă a pereților Împotriva igrasiei În valoare de 5000 de lire. După ce s-a dus spuma de pe mâini, apar insulițe roz solzoase pe dosul palmelor. Au ajuns deja până În spatele urechii drepte. Eczemă cauzată de stres, așa i-a spus asistenta de la serviciu. „Nu ai putea găsi un mod de a mai elimina din presiunea sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
buzele Îmi sunt prea țepene de frig. Mâinile femeii sunt roșii și osoase. Mâini de mamă: o mamă care a spălat vasele de trei ori pe zi, a curățat legume și a amestecat În oala În care scutecele fierbeau cu spume. Acest tip de mâini va dispărea peste o generație, la fel ca și șorțulețele legate În talie și friptura de duminică. Încovoiat ca să se apere de ploaie, Richard Împinge căruciorul pe drumeagul care duce la catedrală. Emily e atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sat medieval pe care-l distrug din temelii. Numai că oricine ar prefera să fie prădat de vikingi decât de un oncolog, nu crezi? Înainte de tratament, Jill avea un păr des, arămiu, cu bucle elastice, și acel ten celtic ca spuma laptelui cu un praf de scorțișoară, pistruii. Cele trei nașteri - toți băieți zdraveni - nu au reușit să Îngreuneze trupul de iepșoară al fostei atacante la netball 1. Robin spunea că dacă vrei să vezi ce poate soția lui, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]