2,496 matches
-
o parte, și a perechii Ana Pauker-Vasile Luca, de cealaltă parte. Până în 1952, Stalin a tranșat disputa în favoarea lui Gheorghiu-Dej, care, beneficiind de favorul patronului său sovietic, și-a eliminat opoziția internă. Moartea lui Stalin în 1953 și condamnarea cultului stalinist a personalității de către N. Hrușciov în 1956 a testat abilitățile de echilibristică politică ale liderului român, care a reușit să supraviețuiască destalinizării inițiate în lagărul socialist. Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 a produs ecouri protestatare românești, pe care autoritățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus al antropomorfozei "omului nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ai Patriei Sovietice, și mai ales a personificării umane a acesteia, Generalissimul Stalin. Se configurează, astfel, sub auspiciile unui cult externalizat al personalității lui Stalin, o a patra formă, paradoxală, de patriotism sovietic personal, ce poate primi numele de "patriotism stalinist". Superioritatea patriotismului sovietic este statuată ferm într-un articol- program apărut ca editorial al publicației Studii. Revistă de istorie (1957, anul 10, nr. 6, pp. 9-15), care instituia educația patriotică în spiritul socialist ca sarcină urgentă a științei istorice. Exemplul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului, "chestiunea națională" a fost decisă în ședințele de partid. Manualul lui M. Roller consemnează faptul că "Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie, rasă, religie etc.; ii) interzicerea cercetării originii etnice; iii) originea etnică nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacă istoricii interbelici diagnosticau cauza eșecului unirii de la 1600 în lipsa "conștiinței naționale" ori a "unității sufletești", deși exista un "instinct al unirii", istoriografia comunistă identifică drept cauză absența "pieței interne" și a economiei integrate. Evidentă în această analiză este concepția stalinistă a națiunii, preluată din broșura Marxismul și chestiunea națională, în care I.V. Stalin precizează ca o caracteristică necesară a națiunii viața economică comună, coeziunea economică. Substituția conștiinței naționale cu piața internă ilustrează încă o dată răsturnarea principiului național operată de istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o schimbare de curs radicală a evoluției politicii românești. Relaxării ideologice (détente) i s-a pus capăt rapid în 1971, prin lansarea "mini-revoluției culturale" decretată prin "tezele din iulie" pronunțate de secretarul general la întoarcerea din turneul său asiatic. Modelul stalinist era reinstalat în politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din etnogeneza românească, declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
moștenirea trecutului". Răsturnarea regimului comunist prin mișcările stradale care au cuprins România în decembrie 1989, la care s-a adăugat concursul manevrelor de culise, nu a propulsat societatea românească afară din comunism. Tranziția de la o societate închisă, totalitară, de tip stalinist, către o societate deschisă, pluralistă, de tip democratic, avea să fie nu doar lungă și epuizantă, dar ea avea să se petreacă (în cea mai mare perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V. Wertsch (2004, p. 72) a numit "producerea statală a unei memorii colective oficiale univoce". Numeroși lectori ai Raportului au remarcat asemănările dintre producerea adevărului istoric în regimurile staliniste și modul în care autorii Raportului au contribuit la crearea unei "narative istorice oficiale unică și unilaterală prin suprimarea tuturor posibilelor narative rivale și ștergerea memoriilor neconvenabile" (Ciobanu, 2009, p. 316). Mai caustic, D. Barbu (2008) punctează similaritatea dintre Raportul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau formula "vieții ca scenă" prin care E. Goffman
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Ion Antonescu (1940-1944); regimul comunist (1944-1989); regim democratic după 1989; Etapele regimului comunist în România sunt: începuturile regimului comunist (1944-1947);la 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost obligat să abdice iar România a devenit republică; regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1989); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); Principalele urmări ale evenimentelor revoluționare din anul 1989 au fost: înlăturarea regimului comunist; revenirea la democrație; revenirea la economia de piață; b) Etapele aderării României la N.A.T.O
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
100 de limbi și popoare, rușii constituind doar jumătate din populație; limba rusă a fost impusă peste tot; U.R.S.S. s-a prăbușit în anul 1991; s-a constituit Comunitatea Statelor Independente, în afara căreia au rămas doar republicile baltice; Regimul stalinist prezintă următoarele caracteristici: naționalizarea; colectivizarea agriculturii (țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective și de stat); rezultatul imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Restructurare) și Glasnost (Transparență); Destalinizarea procesul de distrugere a reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.; în raportul citit, Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura stalinistă, greșelile din politica externă, a expus în detaliu crimele comise de către Stalin; mulți au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
accentul pe dezvoltarea industriei grele; după 1956, an care marchează destalinizarea, Mao a inițiat o politică proprie caracterizată prin: „marele salt înainte” (1958 1962); „revoluția culturală” (1965-1976); În cadrul strategiei de dezvoltare „Marele Salt Înainte”, s-a renunțat la modelul economic stalinist, acordându-se prioritate agriculturii; colectivizarea a fost înlocuită cu comunele, mici unități menite să încurajeze inițiativa locală. Această strategie a fost un eșec. După moartea lui Mao (1976), Deng-Ping, urmașul său, a renunțat la comune și a reisntaurat parțial capitalismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cea din 8 noiembrie 1945); greva regală (în perioada 20 august 1945-8 ianuarie 1946 regele Mihai I a refuzat să semneze decretele guvernului sperând că acesta își va da demisia); Etapele regimului comunist în România: instaurarea regimului comunist (1944-1947); regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); În ceea ce privește politica externă a României în perioada comunistă putem identifica trei etape: „perioada Dej”, când România se izolează în raport cu Occidentul și predomină relațiile cu statele comuniste; a doua
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu statele comuniste; a doua etapă se încadrează între anii 1965-1980, când România își dezvoltă relațiile cu Occidentul și beneficiază de credite de pe urma lor; a treia etapă se încadrează între anii 1980-1989, când relațiile cu Occidentul se „răcesc”; b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorgiu-Dej (1948 1965) Modelul sovietic a fost aplicat în toate domeniile: economic, politic, cultural. Modelul economic preluat din URSS prevedea: naționalizarea mijloacelor de producție, a uzinelor, întreprinderilor (11 iunie 1948); industrializarea organizată pe baza planurilor cincinale care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]