7,322 matches
-
febră, delirează, fără ca ceva să-l doară. Tremură de nedreptate, în iubire doar oftează, Din liane de cuvinte, face foc în călimară. Suferind de tot și toate, e și șoim și buburuză, E un neam întreg ce geme, ori un steag pe metereze, E un bard al clipei care îi surâde-n drum, confuză Și cu insomnia-i cerne laolaltă grîu și piatră, ÎNTRE MII DE IPOTEZE! Regenerare Există undeva, pierdută în munții mei, O pajiște știută numai de mine... Aici
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
de a fi om. de câte ori toamna lunecă spre iarnă, cineva ridică iar și iar cruci, altcineva aprinde drumul candelelor și altcineva împarte pietrelor din asfalt flori, pentru ca în primăvară totul să ridice iar și iar glasul vieții, împingând spre răsărit steagul unui vapor fantomă al tinereții celor ce prea grăbiți pleacă dintre noi, cu tinerețea pe buzele arse de vise. miriapozi cu tălpi de înger arși în patimile minciunii, oamenii cresc și scad în grabă în fiecare noapte ridicând răsăritului cale
BĂLTOACELE MOMENTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373657_a_374986]
-
orice-i de plată, de caracter nu scapi ușor, schimbi sexul, Dex-ul, ele nu dor, gustul, dezgustul ridică bustul, sărutul arde, atacă frustul , de calci un melc, nici nu te doare, cât despre om, nici cât o floare, noi punem steaguri peste steaguri, sărbătorim goluri și praguri, până ajungem la protest. De nu rămâne nici un rest. Că mintea omului, tocită , seamănă mult cu o oglindă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Stânga, dreapta,marș, poem / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STÂNGA, DREAPTA,MARŞ, POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371561_a_372890]
-
de plată, de caracter nu scapi ușor, schimbi sexul, Dex-ul, ele nu dor, gustul, dezgustul ridică bustul, sărutul arde, atacă frustul , de calci un melc, nici nu te doare, cât despre om, nici cât o floare, noi punem steaguri peste steaguri, sărbătorim goluri și praguri, până ajungem la protest. De nu rămâne nici un rest. Că mintea omului, tocită , seamănă mult cu o oglindă. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Stânga, dreapta,marș, poem / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1336, Anul
STÂNGA, DREAPTA,MARŞ, POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371561_a_372890]
-
prof. de muzică Viorel Toader, au prezentat un program artistic ce-a constat în interpretarea unor cântece și poezii patriotice. ,,Istoria noastră națională este plină de momente de zbucium, de clipe în care soldații români și-au făcut din cămăși steaguri, din pluguri spade și din cai săpători de tranșee. Și tot în paginile de aur sunt scrise timpuri când au rămas case risipite la trecători și când arătura mirosea a foc. Și toate acestea, doar pentru a ne păstra glia
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
semne. Că stăteau în poziții ciudate, nemișcați și...nu știu ce tot făceau, parcă se rugau...Că duminică seara, înainte de săptămâna Rusaliilor, s-au îmbrăcat pe malul bălții în costumele lor de călușari. Dintr-un lan de grâu, vătaful a venit cu steagul la ei și toți călușarii au sărutat ștergarul steagului. Că vătaful i-a pus să jure. Că ei ridicau bețele, le loveau de al vătafului și strigau: jurăm, jurăm! Cineva l-a întrerupt pe povestitor: ce le-a spus, bă
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
tot făceau, parcă se rugau...Că duminică seara, înainte de săptămâna Rusaliilor, s-au îmbrăcat pe malul bălții în costumele lor de călușari. Dintr-un lan de grâu, vătaful a venit cu steagul la ei și toți călușarii au sărutat ștergarul steagului. Că vătaful i-a pus să jure. Că ei ridicau bețele, le loveau de al vătafului și strigau: jurăm, jurăm! Cineva l-a întrerupt pe povestitor: ce le-a spus, bă, vătaful? De ce să jure? -Nu v-am spus, bă
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și roșii?, de ce clopoței la picioare și diagonale roșii pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că ăștia se laudă pizdi tăt că cea mai frumoasă parte a trupului tău e maghiară și steagul lor flutură în zeflemea peste limba română iar dacă întrebi pe guvernanți cum de le permite una ca asta ei răspund că nem tudom románul! că nu se pot lua de ei, că pleacă Atila de la guvernare și-atunci, pentru
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
ceea, din acelaș lemn se taie, și vioara, și măciuca, pardon, și vioara și coșciugul! nu vreau să-i mai văd pe impotenții neamului cum stau strâmb cu mana dreaptă pe chept (atleții statului de drept!) și apoi să pupe steagul tău cu buzele lor rânjânde gândindu-se la cele 6 case ale lor, sau la următoarea tranșă de împrumut de la fmi din care să-și tragă partea deci eu nu te voi sărbători pe 1 decembrie eu nu voi săruta
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
tău cu buzele lor rânjânde gândindu-se la cele 6 case ale lor, sau la următoarea tranșă de împrumut de la fmi din care să-și tragă partea deci eu nu te voi sărbători pe 1 decembrie eu nu voi săruta steagul care are numai trei culori eu vreau ca tu să ai un steag multicolor de aceea vreau să te sărbătoresc la primăvară pe unu mai fiindcă unu mai prost ca mine nu există, care să te iubească în fiecare zi
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
sau la următoarea tranșă de împrumut de la fmi din care să-și tragă partea deci eu nu te voi sărbători pe 1 decembrie eu nu voi săruta steagul care are numai trei culori eu vreau ca tu să ai un steag multicolor de aceea vreau să te sărbătoresc la primăvară pe unu mai fiindcă unu mai prost ca mine nu există, care să te iubească în fiecare zi și să nu te sărbătorească niciodată... Referință Bibliografică: nu-i ziua ta, țară
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
loc procesiunea de înhumare. După slujba din casă, sicriul a fost scos de patru bărbați puternici, apoi pus în dric. Întregul alai s-a deplasat încet pe străzi către biserică. Preoții și cântăreții i-au urmat pe cei ce purtau steagul bisericesc, sfeșnicul cu lumânări și crucea de lemn. După dânșii urma cortegiul funerar cu dricul împodobit cu coroane de flori, apoi rudele apropiate și alaiul care o conducea pe ultimul drum pe decedată. Bocitoarele satului își făceau datoria și o
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
zburători le traversează atent lăsând metafora esenței lor pe fiecare dală din pietrele alcătuite din cuvinte trăite sau nu. Mă redescopăr fir cu fir, algă a unui prezent în care nu dorm doar mă trezesc continuu privindu-mă cum agit steaguri mici pe care cineva a scris ilizibil toate poemele, toată proza pe care încerc să o aștern poetic sau nu, pe filele mersului înainte. Victor mă așteaptă mereu între nadir și zenit râzând sub coiful lui ascuțit. Pare că tot
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
oștirile păgâne, nimicite-n valuri, valuri cad. Tot Coranul se-nspăimântă de a gheurilor cruce, Ca o zdreanță, Semiluna se năruiește și se duce... 1918 S-a scris pe Tricolor: UNIRE! UNIRE sacră spre vecie Dăinui-va peste veacuri un falnic steag și-o Românie! Pentru asta a curs sânge: sânge tânăr și bătrân, Dar românul nu se plânge: el e strașnic, E ROMÂN. Și-a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
ne conduce pașii spre Dumnezeu Preasfântul, Un suflet înrobit, nu-și părăsește valea, Căci și cel rău lucrează, nesocotind Cuvântul! Deși e-atâta plâns și-atâta suferință, În labirintul vieții se pierde omenirea, Căci nu-L vrea pe Isus ca Steag de biruință Și nu vrea transformarea și nu își vrea sfințirea. Om peregrin, știi tu cât e de scurtă viața? Te naști și dintr-o dată ți-e-n față veșnicia, Când peste amintiri, încet se-așterne ceața, Realizezi că timpu-și revendică simbria
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
lor pedeapsă și condamnare. Cei ce-au furat,cu cinste să meargă, Alături de cei ce au onoare. Da-n stradă mii de oameni au ieșit Și-o lume vrăjită i-a admirat, Când în noapte din raze s-a ivit Steagul țării,cu lumini desenat. Lumii transmițând prin mesajul lor, Că-și vor țara scăldată-n lumină. Înconjurată de-al lor tricolor, Scăpată din a corupților mână! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: TRICOLORUL LUMINII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRICOLORUL LUMINII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375634_a_376963]
-
noua etapă și sensul de circulație a fost modificat. Catedrala a rămas neschimbată, simbol al spiritualității românești, în acele vremuri tulburi. A rămas și stația de taxiuri, a rămas și piațeta. Doar în centrul ei a apărut un catarg cu steagul autorităților transilvănene din acele timpuri. După război, piața a fost redenumită, devenind Piața Malinovski. Stația a rămas tot acolo, iar ocupantele sale au fost aceleași vechi taxiuri din vremea marii conflagrații mondiale. Un amalgam de automobile, învăluite în fum cu
STAŢIA DE TAXI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371911_a_373240]
-
care a fost Armia Română. Singurele locuri unde Tricolorul a fost arborat așa cum scrie Legea, adică pe toate imobilele publice, au fost cele din Județele Covasna, Harghita și Mureș dar asta numai ca pretext suficient pentru a putea agăța alături de Steagul României și câte o cârpă de culoare neagră ca semn al pretinsului doliu pe care, în semn de sfidare și ură față de noi românii care încă îi tolerăm în Țara noastră, conaționalii noștri unguri și-l poartă în fiecare an
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1 Decembrie 2014 foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Zi de
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
pe sobă sau poate la rețeta compensată pe care trebuie s-o cumpere. Ziua liberă, care oricât de liberă ar fi pentru cei care încă mai au unde lucra, e totuși o zi stupidă de luni! Ajung în fața Primăriei. Aceleași steaguri obosite de anul trecut, privesc în jos spre strada principală, pustie și rece. Nici un semn că astăzi e 1 Decembrie! Ciulesc urechile. De nicăieri nu se aude “Desteptă-te Române” ori măcar un “Noi suntem români!”. Pe stradă, doar eu și
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
pelicanul, pești, motive tradiționale geometrice, culoarea predominantă fiind albastrul specific acestei regiuni. Unul din desene oferă o asociere a elementelor marine cu cele deltaice: valurile mării, soare, stuf, stol de pelicani, simbolistică pe care organizatorii o consideră reprezentativă pentru un steag al Dobrogei. Firma „Vifrana” din Constanța aduce la târg vinuri ecologice pe care le obține după o tehnologie proprie, prin îngrășarea pământului cu fertilizanți organici: gunoi de grajd, coarde uscate, tocate și încorporate în sol și tratarea băuturii numai cu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
în iulie-august clima e mult mai acceptabilă. Portul din Amsterdam era aglomerat cu ambarcațiuni mici,mari și aglomerat cu numeroasele vase comerciale a căror destinație era spre mai toate direcțiile -de la sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice. Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
comerciale a căror destinație era spre mai toate direcțiile -de la sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice. Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor. Citește mai mult În plin sezon când temperaturile sunt
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
în iulie-august clima e mult mai acceptabilă.Portul din Amsterdam era aglomerat cu ambarcațiuni mici,mari și aglomerat cu numeroasele vase comerciale a căror destinație era spre mai toate direcțiile -de la sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice.Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]