10,831 matches
-
alte controverse legate de fenomenul creativ pot fi astfel abordate. De exemplu, competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate, în funcție de persoană și de context. Bibliografie Adams, J. (1979), Conceptual blockbusting, ediția a II-a, Norton, New York. Albert, R.S. (1978), „Observations and suggestions regarding giftedness, familial influence, and the achievement of eminence”, Gifted
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
catastrofă. De asemenea, erau mai puțin înclinați să atragă atenția în moduri perturbatoare și să exprime idei neconvenționale, însă și ei erau simpatizați de colegi. Erau cel mai puțin neliniștiți dintre toate grupurile. Randamentul lor era maxim în situațiile de stres provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă exagerat de comiterea unei greșeli. Faptul că sesizau perfect așteptările celorlalți îi făcea să se poarte „așa cum trebuie”. În grupul HC-LI, subiecții erau cei mai dezavantajați din clasă. Erau cei mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cel mai puțin capabili de concentrare. Aveau un comportament foarte perturbator, de atragere a atenției, semnalând un protest incoerent față de situația lor critică. În general, reacționau la eșecul școlar prin izolare și dădeau randament maxim în situațiile în care lipsea stresul provocat de verificarea cunoștințelor. Păreau să se teamă excesiv de verificarea cunoștințelor, invers decât grupul LC-HI. La fel ca grupul HC-HI, erau mai dispuși să afirme existența unor relații între evenimente destul de diferite. În grupul LC-LI, subiecții păreau să compenseze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ulterioare. Pentru elaborarea TTCT, Torrance (1975) a făcut experimente cu diferite limite de timp sau cu timp nelimitat, precum și cu diferite instrucțiuni, și a constatat că în nici una dintre cele câteva mii de testări cu TTCT nu s-a manifestat stresul datorat situației de testare, pe care Wallach și Kogan (1965) au încercat să-l elimine folosind teste de tipul jocurilor. Rezumând 388 de corelații din mai multe studii prezentate oral și publicate, Torrance (1975) a observat că „toate informațiile păreau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar fi să cerceteze prin ce căi, prin ce mijloace ajunge un gînd să producă În trup aceeași dezorganizare ca otrava.” (H. de Balzac) Medicina de azi, care este una psihosomatică, a demonstrat deja influența nocivă pe care o are „stresul” asupra echilibrului homeostatic al organismului. Însă la fel de interesantă este și preocuparea inversă celei semnalate de H. de Balzac: aceea de a explica cum prin găsirea, la momentul potrivit, a unui sens valoric Înalt, un „gînd” poate reorganiza un trup răvășit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
n.: (în Dragoș, 2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces (pregătirea, comunicarea, procedurile, strategiile negocierii). Variabilele de rezultat (moduri și criterii de evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
partenerii de negociere; - să își respecte partenerii; - să învețe să asculte; - să fie reținut în manifestările emoționale (bucuria câștigării unei etape a n., tristețea pierderii); - să fie flexibil și adaptabil în luarea decizilor, să poată lua decizii în condiții de stres, timp limitat, presiuni din partea părții adverse; - să posede capacitatea de a aduna cât mai multe informații despre celălalt, fiind atent la comportamentul verbal și non-verbal al acestuia. O Obiective - Daniela Bălțătescu și Sergiu Bălțătescu Obiectivele (o.) reprezintă stările dezirabile ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Asemenea formulări distorsionate pot fi un important mecanism de deturnare a atenției de la cauzele reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză are adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a durat câteva secole
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al Limbii Române) A răspunde într-un anumit fel la o excitare, la o acțiune din afară: ripostă. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Împotrivire politică, economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social. Reacții de tip individual: stres, angoasă (pierderea locurilor de muncă), disperare, revoltă. În cibernetică: stabilirea în sistemele de transmisie, în sistemele tehnice automate, în organismele vii și în societate, a unor semnale prin care faza inițială a unui proces este influențată de informația referitoare la
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
intră în atenția hipermarketurilor. O bogată literatură este dedicată în ultimii 20 de ani agriculturii urbane (cu tradiție și pe teritoriul României) care, în afara caracterului de hobby (prilej de contact om-natură, încadrarea în ritmurile naturii, prilej de socializare, antidot la stres, petrecerea timpului liber etc.), are și o finalitate economică.<footnote Brown, L., Planul B 4.0. Mobilizare generală pentru salvarea civilizației, Editura Expert, București, 2011, pp. 9, 160, 217-237. footnote> În anul 2005, FAO a raportat că fermele urbane și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în sensul că efectele violenței televizate se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizată echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres (apud Kriegel, 2003, p. 29). „Pe termen lung însă, expunerea frecventă la scene de violență contribuie la o desensibilizare a spectatorului, care se obișnuiește cu violența. [...] Mesajele (violente - n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care se consolidează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
suport (suportivă) urmărește în primul rând asigurarea satisfacției muncii la nivelul asistentului social, îmbunătățirea climatului de muncă, prevenirea situațiilor stresante și a celor care pot declanșa epuizarea. Cei care lucrează în domeniul asistenței sociale se confruntă cu o serie de stresuri legate de muncă; în absența unor resurse disponibile care să le ofere ajutorul necesar, munca lor poate fi serios afectată, în detrimentul eficienței agenției și în ceea ce privește calitatea serviciilor asigurate celor asistați. A. Kadushin apreciază că funcțiile administrativă și educațională se concentrează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
instituțiile de învățământ asigură o pregătire limitată a studenților pentru o practică autonomă în domeniul clinic. Există puține cursuri de acest gen, de unde implicațiile negative asupra formării asistenților sociali și asupra motivației lor de a utiliza anumite modele ale practicii. ● Stresul și epuizarea la nivelul practicienilor au înregistrat tendințe de creștere, în condițiile în care s-a pus un accent mai redus pe supervizare. Epuizarea este asociată cu lipsa mecanismelor care să le permită practicienilor să facă față solicitărilor; atunci când ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu dificultăți, ar trebui să se adreseze pentru ajutor unor surse de încredere (supervizorilor). În absența acestor surse de suport, vor încerca să se descurce prin propriile forțe sau se vor adresa colegilor, ceea ce ar putea înrăutăți situația. Cercetările privind stresul în muncă au demonstrat de fiecare dată că supervizarea reprezintă un puternic antidot și un factor de prevenire. ● Etica profesională capătă o semnificație deosebită pentru practicienii care lucrează în domeniul sănătății mintale. Numărul de cazuri de malpraxis este în creștere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
scopuri ale supervizării: - asigurarea clarității rolurilor și responsabilităților asistentului social; - încurajarea asistentului pentru a îndeplini obiectivele profesiei; - încurajarea calității serviciilor acordate celor asistați; - încurajarea dezvoltării profesionale și asigurarea de suport personal; - asigurarea de asistență pentru identificarea și tratarea situațiilor de stres; - analizarea resurselor aflate la dispoziția asistentului și discutarea problemelor care apar atunci când acestea sunt inadecvate; - asigurarea unui mediu pozitiv în cadrul căruia practica asistenței sociale poate fi discutată și revizuită. Ming-sum Tsui apreciază că, dacă li s-ar cere asistenților sociali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10. TEORII DESPRE ORGANIZAȚII, Corina Ilin 10.1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10. TEORII DESPRE ORGANIZAȚII, Corina Ilin 10.1. Teoria organizațiilor ca sisteme închise
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10. TEORII DESPRE ORGANIZAȚII, Corina Ilin 10.1. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și raționale 10.1.1. Managementul științific promovat de Frederick Taylor 10.1.2. Teoria organizării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcțiilor energetice, de transport și tehnologice ale operatorului, punându-se în prim plan activități cum ar fi programarea, dirijarea și controlul, adică schimbarea raportului între munca fizică și cea intelectuală, fapt care contribuie la apariția stărilor de suprasolicitare psihică și stres. La nivel organizațional, apariția sistemelor mari de muncă, cu funcții neomogene, complexe, ceea ce le permite extinderea atribuțiilor acestora peste limitele organizației, cuprinzând de exemplu și distribuirea produselor, asigură suficiente resurse pentru rezolvarea în mod independent a problememlor care apar ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității. Pe data de 3 iulie 1988, nava USS Vincennes staționată în Golful Persic a doborât un avion iranian de pasageri, omorând 290 de oameni. Cauza: interpretarea eronată a datelor, stres, rutina în sarcină a operatorilor din camera de interceptare a dus la considerarea avionului civil drept unul militar (Peltu, Shapiro, Dutton, 1996). USS Vincennes era dotată cu cele mai moderne sisteme de urmărire și interceptare la acea dată, fiind proiectată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]