4,124 matches
-
anul 1968, când URSS a oprit cu tancurile desprimăvărarea cehoslovacă și implicit pe a noastră, ca și influența eurocomunismului asupra socialismului real. URSS a mazilit atunci toți liderii comuniști cehoslovaci, dar și mai mult și-ar fi dorit să-i strivească pe ai noștri, primul urmând a fi, bineînțeles, Nicolae Ceaușescu, pentru vituperarea fără egal a marelui stat, ca bastion reacționar al mișcării. Pare straniu cum unii nu înțeleg (sau doar se prefac) nevoia de a-l apăra atunci pe N.C.
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cu o concluzie despre condiția umană sau viața la țară, nu poți ști precis, însă în mod cert lipitorile sug sîngele poporului pentru că în scena finală ele sunt desprinse cu o plăcere sadică de pe corpul gazdă atunci cînd nu sunt strivite neglijent. Aproape că nu există scenă care să nu frizeze grotescul sau vulgaritatea - nu invoc aceste noțiuni dintr-un scrupul pudibond, ci pentru exorbitanta și inutila lor utilizare. Cu precădere, scena de caft de la morgă între medicii legiști, infirmieri și
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
uscat, pragmatic, pentru limba de lemn folosită între manageri. Am citit scrisoarea aceea de cîteva ori. Cred că atunci am înțeles de ce Boroghină este altfel decît noi. Acolo unde noi am vedea umilință, el pune smerenia, acolo unde noi sîntem striviți de vanitate, de orgoliul personal, el alege, întotdeauna, generozitatea. Într-o lume a trădărilor, Emil Boroghină rămîne un om și un artist fidel, devotat pînă la capăt celor în care crede. Exemplar. Din asta s-a născut și Festivalul Shakespeare
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
acces la informație, puternicul - la putere și, ca să fim consecvenți, bogatul - la fonduri. Cunoașterea îi fortifică oare numai pe cei puternici? Da, crede Gide, fiindcă ea riscă să-l fragilizeze și mai mult pe cel vulnerabil, ba chiar să-l strivească sau, în cel mai bun caz, să rămână fără efect. Oricum ar fi, Gide se îndoiește că cel slab și-ar folosi cunoștințele așa cum i-ar șade bine: banii sunt utili doar în mâinile bogătașilor - singurii capabili să se bucure
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
și cît se poate de explicabilă (Cronicarul fiind la rîndul lui un admirator al talentatului spaniol) cu condiția ca expresia ei să nu depășească pragul euforic al ditirambilor stînjenitori. Dragoș Cojocaru pierde măsura și se urcă în piscul hiperbolelor cleioase, strivindu-l pe "marele maestru galactic" (se vede că planeta e neîncăpătoare pentru ierarhiile autorului) sub un iureș de apelative bombastice. Descriind reprezentația de gală din seara de 24 iulie 2009 din Verona, autorul scrie "cîntărețul actor se zbate, ucide și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
rînduri care fac cît un eseu despre relația scriitor-cititor, limbajul metaforic și, eventual, criza lecturii. Cu dicționarul într-o mînă și romanul lui Nicolae Breban în cealaltă biata fată își continuă corvoada pînă cînd, ca într-o proză suprarealistă, este strivită izbăvitor sub roțile unei mașini. Tonurile minore în care naratorul prezintă tragedia îngroașă aspectul de fapt divers, lipsit de importanță și amintesc prin fraza sacadată și umorul absurd pe care îl degajă (voluntar sau involuntar) de faimosul preambul al filmului
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
birou, în fața lui Paler și a părăsit tăcută încăperea. Spre marea mea dezamăgire, Octavian Paler a început să mănânce căpșunile de unul singur, continuându-și dizertația. Lua câte o căpșună cu două degete, o băga voluptuos în gură și o strivea cu abilitate exact în pauza dintre două fraze. Mustoasele fructe deveneau astfel un fel de semne de punctuație ale interminabilului său discurs. Timp de alte trei sferturi de oră, oratorul infatigabil din fața mea a înghițit astfel, una după alta, toate
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
tabloul cu flori. Alături sînt stufurile de lemn cîinesc și stufurile de liliac alb, de liliac albastru. Sus, trandafirii, sub boltă." O suavitate carnivoră își poartă amenințarea prin acest potpuriu vegetal. La fel, dulce și totuși imposibil de atins, de strivit, de trăit, așa încît să-i simți zeama crudă a experiențelor, e viața din roman. O viață cu chirie, din odaie în odaie, din femeie în femeie, mai bine zis, din copilă în copilă. Ceea ce nu va să zică trai de berbant
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
vizibile, aidoma flacării unui chibrit care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un ochi uriaș de guguștiuc./ Stau prostit, în pijama, lama de ras în mînă:/ o pasare cu un ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație "poetica", precum e acest pasaj închinat întunericului labirintic, mică insulă pe o mare de proza voita: "Întunericul nu are uși. Ieșire e peste
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Vocea ta va fi vocea mea în amărăciune vocea ta care scutură moartea în brazde încremenite care mă distrug o Doamne din noapte și spaimă tropăie rugăciunea mea soarele și luna vocea ta este vocea mea Doamne sunt în tine strivit de chinul meu care-mi aprinde ochii ca să mă ard Dumnezeul meu în focul mâniei tale care-și împlântă ghimpele în creierul meu plin de sânge. * * * Văd Doamne ceea ce trebuie acum să văd dimineața care nu vrea să-mi afle
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
mercur de propriul soț" (EZ 26.07.2002) etc. La fel de spectaculoase și imprevizibile par a fi scenariile în care obiectele personale devin instrumente ale crimei. Titlurile dramatice intră, monoton, în aceleași tipare: "Omorît de propriul tractor" (EZ 25.11.2000); " Strivit de propriul tractor" (EZ 8.08.2003); "Omorît de propriul camion" (EZ 8.10.2000); "Aurel Prisecaru a alunecat pe gheață și a murit înjunghiat cu propriul cuțit" (EZ 12.08.1998); "Înjunghiat cu propriul cuțit" (EZ 22.08.2003
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
o poartă metalică, ce dădea acces la liniile de tren. Este vorba despre linia care leagă Santiago de Compostela de Ourense. Mărturiile pasagerilor „Trenul a început să vibreze puternic și m-am trezit pe jos; am văzut oameni distruși și striviți sub scaunele din vagon”, explică unul dintre pasagerii din tren. „Partea din față era incendiată, dar în zona în care mă aflam eu nu explodase nimic. Mi-au cerut ajutorul, dar nu puteam face nimic, pentru că tremuram”.
Trei zile de doliu în Spania. Vezi filmul accidentului - VIDEO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55672_a_56997]
-
închipuind abia un contur pe cerul mîzgălit cu petarde al deceniului patru. Unele sînt încercări fără pretenții mari, mizînd pe sonoritatea unor rime: "Visul/ În iederi,/ În stele,/ În ferige grele,/ A'nflorit/ Și-un pas de înger/ L-a strivit." (Spic). Altele, dimpotrivă, trag oarece profit din anecdotă, fie ea cu biblice ecouri: "Strălucitor în moarte, sub fibre iată-un os/ Din care se'ntregește acest schelet de om,/ Îndepărtat din ceruri - îl leagă tot mai jos/ Păcatul îndărătnic și
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
Pentru că rolul lui Ralph Fiennes din filmul Prietenie absolută este, ca și lungmetrajul, menit să dezarmeze orice critic de specialitate. Pentru că transpune minuțiozitatea, dar și rigurozitatea tratării unei grădini într-o metaforă din care se naște un personaj. Îl vezi strivind o floare când află știrea morții nevestei, iar acest gest înseamnă, în economia filmului, mai mult decât orice dat cu capul de pereți din cauza durerii. Dar, ca să fac secțiuni transversale sau longitudinale prin acest film fără să îl stric trebuie
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
din două perspective. Ambele conduc la aceeași imagine. Poate nu mereu am fi tentați să spunem despre domnia sa că este generos. O inteligență sclipitoare, o cultură remarcabilă, un spirit lucid, cinic, ironic și autoironic, o dorință de a nu fi strivit de timp și de timpuri, o putere fenomenală de studiu, de muncă, o energie care nu îl părăsește și nu îi abandonează fibra de observator. Radu Beligan a avut, din punctul meu de vedere, două momente de grație, ieșite din
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
noastre, heralzilor conjuncturii de ieri și de azi, un "popas pe pragul etic": "Literatura va răspunde întotdeauna de ale ei pe limba-i proprie. Dar mai întîi trebuie să reînvățăm a vorbi. Și vorbirea aceasta cuprinde întreaga condiție a omului, strivită de vremurile sub care am stat. Și mai stăm încă". Cu atît mai stimabil ni se prezintă scrisul lui Iulian Boldea, mai curînd auster, "refrigerat", camuflîndu-și umorile, cenzurîndu-și lexicul, de bună seamă tentat uneori de inflamare, cu cît contextul în
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
în mare măsură popularității omului politic, a cărui existență era înconjurată de legendă. Textul în sine, revăzut de prea mulți ochi - căci Stere nu scria efectiv, ci dicta, iar vorbirea sa continua să fie apăsat dialectală, de unde necesitatea corecturilor - și strivit între habitudinile tipografilor și pretențiile, uneori fanteziste, ale autorului, era totuși abrupt și departe de norma limbii literare. Apoi, între 1944 și 1989, romanul a fost pur și simplu interzis, fiind considerat nepublicabil chiar și atunci când puseele anti-rusești ale lui
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
una peste alta, și nu ceva foarte convențional, un soclu mare, cu pietre sculptate, cu basoreliefuri, făpturi în bronz, de marmură și tot bazarul artificial socotit frumos, tot așa cum în jurul unui biet tablouaș se pune o enormă ramă care-l strivește, crezându-se că asta îl face mai interesant. El a înțeles foarte bine acest lucru. A înțeles și că opera unui artist, a unei vieți era un lucru, și că se putea încerca punerea lor în relație. El este, în
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
împiedică această ieșire în lume? E foarte complicat, căci e vorba despre un întreg sistem. Să nu credeți că veți trece într-un timp foarte scurt la altceva. Au trecut mai multe zeci de ani în care regimul și-a strivit propria cultură, prefăcându-se că face tocmai contrariul. Cred că trebuie să fie revizuite toate concepțiile privind contactele internaționale. Acestea nu se fac la nivelul ambasadelor. Ambasadele nu există ca să faciliteze contactele între artiști, profesioniștii artei și ai culturii. O
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Versul doar E de folos aducerii aminte, O știi; clepsidra-i regilor gropar. Statuile, sub sabia lui Marte, Umil vor săruta cândva țărâna, Palate vor cădea, dar nu e moarte Să-ți ardă, vie, amintirea: una Cu versul meu fiind, strivind uitarea, În glorie te vei afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind spre zarea De nepătruns a marii judecăți, Când soarta îți vei ști și tu: dar azi Trăiește-n ochii-mpătimirii, calzi. LXIV Când am văzut statuile-n ruină
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
buchet de flori și alta să povestești cum ai cumpărat florile din piață, cum le-ai învelit într-o hârtie și le-ai legat cu o sfoară, cum le-ai transportat cu tramvaiul, în aglomerație, obsedat să nu ți le strivească cineva din neatenție. În român, "iubitele" poetului capătă o identitate socială. Octavia Olteanu - în afară de faptul că are prenume și nume, ca orice femeie obișnuită - este o exaltata dintre acelea care, sub pretextul dorinței de a se află în preajma unor personalități
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
Dacă, în schimb, în raza privirii acoperite de stuful abundent al sprâncenelor - ceva între Cro Magnon și Brejnev - intra vreun amărât fără suprafață socială, era vai și-amar de el. Ca scos din minți, politrucul începea să urle, avid să strivească tot ce întâlnea în cale. După 1990, s-a cocoțat în fruntea unui săptămânal intitulat - nici nu se putea sfidare mai mare! -Democrația. În limbajul de mahala ce-i era propriu, a continuat să vitupereze contra celor care - în viziunea
Vara nebunilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6163_a_7488]
-
Se manevrează ușor, prinde obiectele fără să le strivească și poate fi controlată cu ajutorul internetului prin Bluetooth. Nu vorbim despre o macara inteligentă ci de prima mână arficială creată în România. Invenția aparține unui craiovean care speră să rivalizeze cu proiecte asemănătoare ale marilor universități și centre de cercetare
Un craiovean a inventat proteza medicală ce poate fi controlată prin Bluetooth () [Corola-journal/Journalistic/68534_a_69859]
-
acum doi ani o scrisoare acasă. Mă ruga să-i explic, observînd că sînt un mare cititor, cum îmi procur cărțile și, dacă le cumpăr, cum le depozitez. Mai am loc de ele în cameră? Nu mă sufocă? Nu mă strivesc sub teancurile din ce în ce mai mari? Mă grăbesc, ca întotdeauna, galant, să-i răspund rapid, cît nu se evaporează curiozitatea ei feminină. La mine doi ani sînt o nimica, un fleac, o... aia... o clipă mai lunguiață. Așa că mă așez prompt la
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]